|
|
aruspu1
aruspu1 (a-rús-pu) sm aruschi (a-rúschi) – parã veclju dit Austrii (cãtivãrãoarã nturtsescu di-amalamã); ruspu, arup, rup, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche, multe ori de aur}
{fr: ancienne monnaie d’Autriche, ducat, monnaie turque d’or}
{en: coin, gold coin}
ex: mi miscu un aruspu (galbin)
§ ruspu1 (rús-pu) sm ruschi (rúschi) – (unã cu aruspu1)
§ arup2 (a-rúpŭ) sm aruchi (a-rúchĭ) – (unã cu aruspu1)
ex: aflai patru aruchi (paradz veclji dit Austrii)
§ rup2 (rúpŭ) sm ruchi (rúchĭ) – (unã cu aruspu1)
§ aruspu2 (a-rús-pu) adg aruspã (a-rús-pã), aruschi (a-rúschi), aruspi/aruspe (a-rús-pi) – (lucru) tsi ari unã tinjii multu mari; tsi nu-ari pãhã s-lji dai di bun tsi easti; tsi easti multu scumpu; ruspu
{ro: scump, inestimabil}
{fr: cher, inestimable}
{en: dear, expensive}
ex: aruspul (scumpul, dashlu) a meu!; nj-eshti un aruspu; mori tini, flurii, flurii aruspã (scumpã)
§ ruspu2 (rús-pu) adg ruspã (rús-pã), ruschi (rúschi), ruspi/ruspe (rús-pi) – (unã cu aruspu2)
ex: esh moi, flurii ruspã (scumpã); ruspul (scumpul) a meu, ruspa (scumpa) a mea
§ rubii2/rubie (ru-bí-i) sf rubii (ru-bíĭ) – parã veclju di-amalamã cari s-poartã di-aradã digushi di feati shi nveasti tiniri; rubie, ruspu, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, arubi, arubei, etc.
{ro: monedă veche de aur}
{fr: monnaie d’or}
{en: old gold coin}
§ rubie (ru-bi-ĭé) sm rubiedz (ru-bi-ĭédzĭ) – (unã cu rubii)
§ arubi/arube (a-rú-bi) sf arughi (a-rúghĭ) – (unã cu rubii)
ex: tsi va-nj dai si tsã-l aduc? arubea (fluria) di pi frãmti
§ arubei/arubee (a-ru-béi) sf arubei (a-ru-béĭ) – (unã cu arubi)
surup2
surup2 (su-rúpŭ) sn – vedz tu surupseashti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: surupseashtisurupseashti/surupseashte
surupseashti/surupseashte (su-rup-seásh-ti) vb IV unipirs su-rupsi (su-rup-sí), surupsea (su-rup-seá), surupsitã (su-rup-sí-tã), surupsiri/surupsire (su-rup-sí-ri) – (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cãipi n dzari cãndu apuni; ascapitã, scapitã, apuni, cheari
{ro: scăpăta, apune (soarele, luna, stelele)}
{fr: (en parlant des astres) se coucher}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, go down}
§ surupsit (su-rup-sítŭ) adg surupsitã (su-rup-sí-tã), surupsits (su-rup-sítsĭ), surupsiti/surupsite (su-rup-sí-ti) – tsi ari scãpitatã (soarili, luna, steaua); ascãpitat, scãpitat, apus, chirut
{ro: scăpătat, apus (soarele, luna, stelele)}
{fr: couché (en parlant des astres)}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, gone down}
§ surupsiri/surupsire (su-rup-sí-ri) sf surupsiri (su-rup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu surupseashti soarili (luna, steaua); ascãpitari, scãpitari, apuneari, apuniri, chireari
{ro: acţiunea de a scăpăta, de a apune (soarele, luna, stelele)}
{fr: action de se coucher (en parlant des astres)}
{en: (talking about sun, moon, stars) action of setting, of going down}
§ surupumã (su-ru-pú-mã) sf pl(?) – atsea tsi s-fatsi cãndu surupseashti soarili (ninti ca si s-alasã seara); partea cãtã iu ascapitã soarili; surupuni/surupune, ascãpitatã, ascapit, ascapitã, ascãpitat, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã; (fig: scãpitatã = mardzinea (a loclui, a lumiljei); bitisita (a banãljei); “dupã soari”)
{ro: scapăt, apusul soarelui; Apus}
{fr: coucher du soleil, tombée du jour, ponant; ouest}
{en: sunset, sundown; West}
§ surupuni/surupune sf pl(?) – (unã cu surupumã)
§ surup2 (su-rúpŭ) sn surupuri(?) (su-ru-púrĭ) – ascãpitata-a soarilui, ascãpitat, scãpitat, apus
{ro: apus de soare}
{fr: coucher du soleil, tombée du jour}
{en: sunset}