|
|
rujã
rujã (rú-jã) sf ruji (rú-ji) – lilicea faptã di-un trandafil; trandafilã, trandaflã, trandafiljauã, trandafljauã, trandafir
{ro: trandafir (floare)}
{fr: rose}
{en: rose}
ex: tujã (trandafilã) dit livadi
ansar1
ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea
§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit
§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}
§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)
§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}
§ ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) sf ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) – topã di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu nãuntru) tsi ansari dipriunã nsus shi nghios cãndu cadi pri loc (i easti arcatã cu puteari); topã, topcã, balã, shucã
arujescu
arujescu (a-ru-jĭés-cu) vb IV arujii (a-ru-jíĭ), arujam (a-ru-jĭámŭ), arujitã (a-ru-jí-tã), arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) – (calu) scoati bots dit gurã cãndu aducheashti tsiva (va tsiva, etc.); (fig: arujescu = scot bots ca-atseali scoasi di calj); rujescu, azurescu
{ro: necheza}
{fr: hennir}
{en: neigh}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); un mãndzu nu-arujashti; cãrvanea tutã aruji; calu arujashti tu pãhnii; suntu multi prici tsi arujescu
§ arujit (a-ru-jítŭ) adg arujitã (a-ru-jí-tã), arujits (a-ru-jítsĭ), arujiti/arujite (a-ru-jí-ti) – (calu) tsi ari scoasã bots dit gurã
{ro: care a nechezat}
{fr: qui a henni}
{en: who has neighed}
§ arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) sf arujiri (a-ru-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal arujashti; rujari, azuriri
{ro: acţiunea de a necheza; nechezare nechezat}
{fr: action d’hennir; hennissement}
{en: action of neighing; neighing}
ex: s-trunduescu muntsãlj di-arujirea-a caljlor; arujirea adutsi furtutirea; arujirea-a calui nu easti semnu bun cãndu sh-ari sotslji deadun; avdzãndalui arujirea di cal, agiumsi lamnja n tsilar
§ rujescu (ru-jĭés-cu) vb IV rujii (ru-jíĭ), rujam (ru-jĭámŭ), rujitã (ru-jí-tã), rujiri/rujire (ru-jí-ri) – (unã cu arujescu)
ex: rujashti nãirit calu; ca cal ma s-ts-arujascã, ruja-lj tini ca eapã
§ rujit (ru-jítŭ) adg rujitã (ru-jí-tã), rujits (ru-jítsĭ), rujiti/rujite (ru-jí-ti) – (unã cu arujit)
ex: s-avdza rujitlu-a caljlor
§ rujiri/rujire (ru-jí-ri) sf rujiri (ru-jírĭ) – (unã cu arujiri)
§ azurescu (a-zu-rés-cu) vb IV azurii (a-zu-ríĭ), azuream (a-zu-reámŭ), azuritã (a-zu-rí-tã), azuriri/azurire (a-zu-rí-ri) – (unã cu arujescu)
§ azurit (a-zu-rítŭ) adg azuritã (a-zu-rí-tã), azurits (a-zu-rítsĭ), azuriti/azurite (a-zu-rí-ti) – (unã cu arujit)
bifã1
bifã1 (bí-fã) sf bifi/bife (bí-fi) – arburi njic tsi creashti tu pãduri shi easti ca unã soi agrã di-a trandafilui, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi fructul arosh ca unã cireashi njicã; agru-trandafil, coarni-bifi, zigrã, shipcã, mãcesh, mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits
{ro: rujă; măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantine; rosier sauvage}
{en: wild rose}
§ coarni-bifi/coarne-bife (cŭár-ni-bí-fi) sf pl – (unã cu bifã1)
hi-hi!
hi-hi! (hi-hí) inter – zbor cu cari s-aspuni boatsea faptã di cal cãndu arujashti
{ro: interjecţie care imită nechezatul cailor}
{fr: interjection qui imite le hennissement}
{en: interjection imitating neighing}
ex: sh-hi-hi! ca cal ma nj-arujashti
mãndzu
mãndzu (mắn-dzu) sm mãndzã (mắn-dzã) – calu cãndu easti amintat di-unã eapã icã atumtsea cãndu easti ninga multu tinir; mãndzat, mãnzac, diot; (fig: mãndzu = ficiurac multu yiu, astraptu shi burdal)
{ro: mânz}
{fr: poulain}
{en: colt}
ex: aveam nã eapã shi fitã un mãndzu; eapa-lj fitã un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea di gioni shi di-azbuirãtor; un mãndzu nu-arujashti; arucã mãndzul mortu; tsi ti alichish di mini ca mãndzul di eapã?
§ mãndzat1 (mãn-dzátŭ) sm mãndzats (mãn-dzátsĭ) – (unã cu mãndzu)
§ mãnzac (mãn-zácŭ) sm mãnzats (mãn-zátsĭ) – (unã cu mãndzu)
ex: un mãnzac cu shauã sh-frãn
shipcã
shipcã (shíp-cã) sf shiptsi/shiptse (shí-tsi) – arburic tsi creashti n pãduri shi easti ca unã soi agrã di-a trandafilui, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi poami-aroshi sh-njits ca cireashili; agru-trandafil, arug, bubzel, mãcesh, mucesh, bifã, coarne-bifi, culumbri, curubits
{ro: rujă; măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier, rosier sauvage}
{en: wild rose}
spumã
spumã (spó-mã) sf spumi/spume (spú-mi) – petur ca albu (sh-multi ori cu njits fushti) tsi s-fatsi pri fata-a multor lucri cãndu suntu-ascuturati vãrtos; unã muljiturã cu fushti tu nãsã, ca yinlu, bunãoarã, cãndu s-ascuturã i s-distupã shisha-ascuturatã; spumãturã;
(expr:
1: easti spuma (a unui lucru) = easti partea-atsea ma buna-a unui lucru;
2: fac spumi la gurã (di inati, etc.) = mi-ari acãtsatã unã mari inati; mi-ariciuescu, mi arcedz multu di multu; mi-acãtsarã dratslji)
{ro: spumă}
{fr: écume, mousse}
{en: froth, foam}
ex: fatsa-lj albã ca spuma; arãslu ca spuma di lapti; nu lj-ari loatã spuma di la carni; featsi spumã laptili; di griri shi strigari avea faptã spumã la gurã
§ spumãturã (spu-mã-tú-rã) sf spumãturi (spu-mã-túrĭ) – atsea tsi-avem pri fatsa-a unui lucru tsi fatsi spumi; spumã
{ro: spumă}
{fr: écume}
{en: foam, froth}
ex: yinlu-aestu easti spumãturã (mash spumã)
§ spumos (spu-mósŭ) adg spumoasã (spu-mŭá-sã), spumosh (spu-móshĭ), spumoa-si/spumoase (spu-mŭá-si) – (amarea cu chimati, yinlu, laptili, etc.) tsi easti cu spumã; spumat, aspumat
{ro: spumos}
{fr: écumeux}
{en: foamy, frothy}
§ spumedz (spu-médzŭ) vb I spumai (spu-máĭ), spumam (spu-mámŭ), spumatã (spu-má-tã), spuma-ri/spumare (spu-má-ri) – (apa, yinlu, chima, etc.) fatsi spumi; (omlu, calu, etc.) scoati spumi la gurã cãndu alagã multu; aspum;
(expr: spumedz (di inati) = dip canda scot spumi la gurã cãndu mi nãirescu multu pri cariva)
{ro: spuma}
{fr: écumer, mousser}
{en: skim, foam, froth}
ex: laptili si spumã (featsi spumã); undzãli spuma ningã; calu avea spumatã (avea faptã spumã la gurã) di multã alãgari
§ spumat (spu-mátŭ) adg spumatã (spu-má-tã), spumats (spu-mátsĭ), spumati/spumate (spu-má-ti) – tsi ari faptã spumi; tsi ari scoasã spumi la gurã; aspumat
{ro: spumat}
{fr: qui a de l’écume, qui a moussé}
trandafil
trandafil (tran-dá-filŭ) sm trandafilj (tran-dá-filjĭ) – numã datã la ma multi turlii di lãludz-arburits, cu truplu tsi poati s-creascã ndreptu cãtrã nsus, si s-tragã azvarna icã si sã ngãrlimã di alti planti, cu schini pri trup, alumãchi i frãndzã (adrati di ma multi frãndzã ma njits), criscuts di om tu grãdinã trã mushatili lilici cu multili hromati tsi li scoati (aroshi, albi, galbini, etc.), tsi anjurzescu multu mushat (dit cari s-adarã un moscu multu cãftat), sh-cu fructi aroshi-purtucalishi, cãrnoasi tu cari s-aflã multi simintsã piroasi; trandaflu, trandafiljeu, trandafljauã, trandafir;
(expr: apã di trandafil = curat)
{ro: trandafir (arbust)}
{fr: rosier}
{en: rose bush}
ex: avem tu grãdina-a noastrã multsã trandafilj; di schin trandafil sh-di trandafil schin; nu-i trandafil fãrã schin
§ trandaflu (tran-dá-flu) sm trandaflji (tran-dá-flji) – (unã cu trandafil)
§ trandafiljeu (tran-da-fi-ljĭéŭ) sm trandafiljei (tran-dá-fi-ljĭéĭ) – (unã cu trandafil)
§ trandafljeu (tran-da-fljĭéŭ) sm trandafljei (tran-dá-fljĭéĭ) – (unã cu trandafil)
§ trandafir1 (tran-dá-firŭ shi tran-da-fírŭ) sm trandafiri (tran-dá-firĭ shi tran-da-firĭ) – (unã cu trandafil)
§ trandafilã (tran-dá-fi-lã) sf trandafili/trandafile (tran-dá-fi-li) – lilicea faptã di-un trandafil; trandaflã, trandafiljauã, trandafljauã, trandafir; rujã
{ro: trandafir (floare)}
{fr: rose}
{en: rose}
ex: albã ca neaua, aroshi ca trandafila sh-lishoarã-minutã ca nã fliturã; trandafila anjurzeashti mushat; trandafilã io va-ts pitrec; trandafila cu pãlj multi; lj-ded nã trandafilã albã; feci dultsi di trandafili (dultseatsã di trandafili)
§ trandaflã (tran-dá-flã) sf tranda-fli/trandafle (tran-dá-fli) – (unã cu trandafilã)
ex: lji si urixi nã trandaflã shi-lj dzãsi s-lj-arupã shi s-lj-aducã unã; tu loc di bãlidz, avea vasilcadz, trandafli shi garoafli
§ trandafiljauã (tran-da-fi-ljĭá-ŭã) sf trandafiljei (tran-dá-fi-ljĭéĭ) – (unã cu trandafilã)
tsi/tse
tsi/tse (tsí) pr rel shi interog – (multi ori, tu scriarea-a noastrã, ligat cu alti zboarã) cari; pri cari, pi cari, di cari, tu cari, n cari; a curi, a cui; cãndu; iu; cãt, cã, di, ca, atumtsea, cãtse, trãtse, cu tuti cã, tsicara, tecã, etc.
{ro: ce; ce?; care, pe care, de care, în care, cui, căruia, când, unde, cât, că, de, ca, atuncea, de ce, pentru ce, deşi, etc.}
{fr: qui; que; quel; à qui; à quoi (bon); quand; où; combien; de; afin que; quoique; quoi?; pourquoi; etc.}
{en: what, which, that, who, of which, in which, tu which, how much, for, then, why, although, etc.}
ex: o, lai, pulj, tsi stai pri deagã?; hiljlu di-amirã tsi (cari) moari; Dumnidzã tsi (cari), ma-l vidzu, lj-dzãsi; mini tsi (cari) vãtãmai lamnja; cheatra tsi (cari) s-arucuteashti mushclju nu-acatsã; s-avdu (atseali) tsi fac mortsãlj sh-oamnjlji tsi (cari) dormu; nu shtea tsi s-facã; hilj-ta tsi (pri cari) nu u vidzush cu anjlji; un ficior tsi-l (pri cari-l) pitricu mã-sa; urfanji tsi (pri cari) cu saclu s-u aruts nafoarã sh-nu s-arucã; treatsi-ts calea tsi-ai (pri cari ai) vinjitã; arbinesh tsi (pri cari) lj-avea sultanlu; mãrata scapã di lãngori tsi (di cari) trapsi ahãts anj; nipotlu ali babã, tsi-lj (a curi ãlj) si pari cã-i ncãlar; carti tsi (a curi) tu xeani, s-agiungã-lj cãftash; ahãnti niveasti tsi (a curi) nu lã si turnarã gionjlji nãpoi; dzua tsi (tu cari) s-aflã; oara tsi (tu cari, cãndu) s-dusi nsus; nu tritsea dzuã (tu cari, cãndu) s-nu-lj s-arucã tu-ayinji; s-dusi tu munti, tsi (iu) eara putsãni casi; cara-l plãmsi, tsi-l (cãt ãl) plãmsi; optuli dzãli tsi (cãt) shidzu aclo; eara linãvoasã, linãvoasã, tsi (cã, cari) nu bãga mãna pi lucru; njasirã tsi (cãt) njasirã; di sibepea-al Custandin, tsi (di) s-nu da loclu di el; cum va s-facã, tsi (atumtsea), cãndu s-arujascã eapa-a ljei, s-avdã mãndzul; nãinti tsi (ca) s-fugã; nãinti tsi (ca) s-lu-arucã tu cireap; tsi lai numtã-amirãreascã!; atselu-i gioni, tsi-i!; sh-mea nu shtiu tsi (cãtse, trãtse) s-adunã; tse (cãt) trã mini, sh-tse (cãt) trã greclu; tsi (cari) om vinji?; nu nj-aspunj, tsi (cãtse ti duts) pãnã-aclo?; bre, psefte, tsi (cãtse) mi-arãsish?; tsi (cãtse) pãnã-aoa? lu ntribã Dumnidzã; au, tsi (cãtse) nu mi-avu draclu aoa, tu atsea oarã!; cã tsi, (tu scriarea-a noastrã: cãtse) cã-nj hiu featã; tsi cã (cu tuti cã) li am surãri; tsi dimãndzã, Doamne?