DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arugã2

arugã2 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plãteashti trã lucrul tsi-lj fatsi unãoarã un lucrãtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l puiteashti; rugã, lufe, misto, pagã, platã;
(expr:
1: lj-talj unã arugã = dzãc (astãsescu) tsi arugã va-lj dau trã lucrul tsi va-nj facã;
2: lj-artisescu aruga = lj-mãrescu plata, mistolu)
{ro: leafă, salariu, plată}
{fr: salaire; appointement fixe; paie, gages}
{en: salary; payment}
ex: lja bunã arugã aclo iu lucreadzã; aruga-a mea easti njicã; s-ligã domnu-nj s-nj-artiseascã aruga
(expr: sã-nj mãreascã plata); va sã-lj si talji
(expr: sã-lj si astãseascã, ndreagã) unã arugã

§ rugã2 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã2)
ex: huzmichear cu rugã (misto, lufe); sã-nj dai ruga (plata, paga)

§ arughedz (a-ru-ghĭédzŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); intru huzmichear (ma multu picurar) cu arugã la un domnu; l-puitescu pri cariva sã-nj facã un lucru; arog, nrug, ãnrug, pãitescu, puitescu
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi arugai (intrai cu-arugã) la un celnic sh-mi feci picurar; lu-arugã s-pascã caljlji; tatã-su lu-avea arugatã picurar; aclo s-arugã tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arugã aljurea; mutri s-lu-arugheadzã iuva

§ arog (a-rógŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)

§ arugat (a-ru-gátŭ) adg arugatã (a-ru-gá-tã), arugats (a-ru-gátsĭ), arugati/arugate (a-ru-gá-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti pãitit tra s-facã un lucru; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; nrugat, ãnrugat, pãitit, puitit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drugã1

drugã1 (drú-gã) sf drudzi/drudze (drú-dzi) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unu fus); furcã di turtseari; furcã, cãrbush, culistrã, dihalã;
(expr: nu lj-u bunã druga = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, nvitsãtura)
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
ex: nu lj-u bunã druga
(expr: lj-easti leani sh-nu para lu-ariseashti cartea) a ficiorlui a tãu

§ drugã2 (drú-gã) sf drudzi/drudze (drú-dzi) – lãnã i bumbac moali torsu anapuda trã mplãtirea-a pãrpodzlor
{ro: lână (bumbac) de ciorapi}
{fr: laine molle filée à l’envers, dont on tricote des bas}
{en: wool (cotton) made for socks}
ex: druga (lãnã albã trã pãrpodz) nyeadzã shi chiureadzã (angucitoari: oulu); acãtsarã s-pispileascã nãshti ciomburi di neauã cãt druga

§ drug (drúgŭ) sn drudzi/drudze (drú-dzi) – hãlati trã turtseara-a lãnãljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvãrtescu hirili shutsãti di lãnã; fus; (fig: drug = hirlu torsu sh-adunat tu-un fus)
{ro: fus}
{fr: fuseau}
{en: spindle}
ex: torshu dauã drudzi mplini (fig: fusi mplini di hir)

§ ndrug (ndrúgŭ) vb I ndrugai (ndru-gáĭ), ndrugam (ndru-gámŭ), ndrugatã (ndru-gá-tã), ndrugari/ndrugare (ndru-gá-ri) – bag lãna pi fus (drugã) sh-u fac hiri; torcu lãna di pi drugã
{ro: toarce cu fusul}
{fr: filer avec la quenouille}
{en: spin with the distaff}
ex: u doari dzeadzitlu sh-nu poati si ndrugã (s-toarcã); ndrugã (toartsi) cãti dauã cairi pi dzuã; ndrugã hirlu (bagã hirlu pi drugã)

§ ndrugat (ndru-gátŭ) adg ndrugatã (ndru-gá-tã), ndrugats (ndru-gátsĭ), ndrugati/ndrugate (ndru-gá-ti) – (hir, lãnã) tsi easti toarsã pi drugã
{ro: tors}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn