DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aremi/areme

aremi/areme (a-ré-mi) sf fãrã pl – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã stãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri, cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremã, remã, sinahi, sirmii, butur, cearã, guhtic, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}
ex: ari sinahi i aremi (sirmii)

§ aremã (a-ré-mã) sf fãrã pl – (unã cu aremi)

§ remã (ré-mã) sf fãrã pl – (unã cu aremi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

butur1

butur1 (bú-turŭ) sm fãrã pl – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; buturã, aremã, aremi, remã, sinahi, sirmii, cearã, guhtic, guturai, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}
ex: mizia adilja di butur (sirmii)

§ buturã (bú-tu-rã) sf pl(?) – (unã cu butur1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpshunã

cãpshunã (cãp-shĭú-nã) sf cãpshuni/cãpshune (cãp-shĭú-ni) – plantã njicã, cu trup shcurtu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri (fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã), cari fatsi lãludz albi, tsi easti criscutã di om trã yimishili-a ljei aroshi, cãrnoasi, cu multi simintsã nuntru, cu mushatã anjurizmã shi dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, lulustrufã, lilishtrufã, gljurã
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}

§ cãpshanã (cãp-shĭá-nã) sf cãpshani/cãpshane (cãp-shĭá-ni) – (unã cu cãpshunã)

§ cãrpãshinã (cãr-pã-shí-nã) sf cãrpãshinj (cãr-pã-shínjĭ) – (unã cu cãpshunã)

§ cãpu-shi2/cãpushe (cã-pú-shi) sf cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu cãpshunã)
ex: tu muntsãlj a noshtri crescu multi cãpushi (afrandzã); adunai cãpushi sh-feci glico

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cearã

cearã (cĭá-rã) sf pl(?) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã stãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri (pirito), cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremi, aremã, remã, sinahi, sirmii, butur, guhtic, guturai, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frangã

frangã (frán-gã) sf frandzi/frandze (frán-dzi) – numã datã la ma multi turlii di planti minuti tsi bãneadzã ma multsã anj, cu trup multu shcurtu shi lumãchitsi tsi s-trag azvarna pri loc sh-dit cari es arãdãtsinj, cu frãndzã fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã, cari fatsi lãludz albi shi yimishi njits, cu-anjuriz-mã mushatã, aroshi, arucutoasi, cu multi simintsã nuntru, dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, lilishtrufã, lulustrufã, gljurã;
(expr: s-featsi ca franga (la fatsã) = arushi multu la fatsã)
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}

§ afrangã (a-frán-gã) sf afrandzi/afrandze (a-frán-dzi) – (unã cu frangã)
ex: njirdzeam trã afrandzi (s-adunãm afrandzi); eara ca unã afrangã
(expr: aroshi la fatsã ca unã afrangã)

§ afrandzã (a-frán-dzã) sf afrandzã (a-frán-dzã) – (unã cu frangã)

§ frandzã (frán-dzã) sf frandzã (frán-dzã) – (unã cu frangã)

§ frandzu (frán-dzu) sn frandzi/frandze (frán-dzi) – (unã cu frangã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljurã

gljurã (gljĭú-rã) sf gljuri/gljure (gljĭú-ri) –
1: znjurã, aznjurã, cãpincã;
2: frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, lilishtrufã, lulustrufã
{ro: zmeură; fragă, căpşună}
{fr: framboise; fraise}
{en: raspberry; strawberry}
ex: crishtea frandzi shi gljuri (znjuri, cãpintsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

guhtic

guhtic (gúh-ticŭ) sn guhtitsi/guhtitse (gúh-ti-tsi) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri (pirito), cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremã, aremi, remã, sinahi, sirmii, guturai, butur, cearã, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}

§ guhtisedz (guh-ti-sédzŭ) vb I guhtisai (guh-ti-sáĭ), guhtisam (guh-ti-sámŭ), guhtisatã (guh-ti-sá-tã), guhtisa-ri/guhtisare (guh-ti-sá-ri) – ljau unã shcurtã anasã shi scot vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã am unã heavrã, cã am guhtic); tushedz, tushescu
{ro: tuşi}
{fr: tousser}
{en: cough}

§ guhtisat (guh-ti-sátŭ) adg guhtisatã (guh-ti-sá-tã), guhtisats (guh-ti-sátsĭ), guhtisati/guhtisate (guh-ti-sá-ti) – cari scoati vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã ari unã heavrã); tushat, tushit
{ro: tuşit}
{fr: toussé}
{en: coughed}

§ guhtisa-ri/guhtisare (guh-ti-sá-ri) sf guhtisãri (guh-ti-sắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva cãndu guhtishadzã
{ro: acţiunea de a tuşi}
{fr: action de tousser}
{en: action of coughing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

guturai

guturai (gu-tu-ráĭŭ) sn guturaiuri (gu-tu-rá-ĭurĭ) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri, cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; sirmii, aremã, aremi, remã, sinahi, butur, cearã, guhtic, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lulustrufã

lulustrufã (lu-lus-trú-fã) sf lulustrufi/lulustrufe (lu-lus-trú-fi) – numã datã la ma multi turlii di planti minuti tsi bãneadzã ma multsã anj, cu trup multu shcurtu shi lumãchitsi tsi s-trag azvarna pri loc, dit cari es arãdãtsinj (stulonj), cu frãndzã fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã, cari fatsi lãludz albi shi yimishi njits, cu-anjurizmã mushatã, aroshi arucutoasi, cu multi simintsã nuntru, dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; lilishtrufã, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, gljurã
{ro: fragă}
{fr: fraise}
{en: strawberry}
ex: loc mplin cu mãnazi sh-cu lulustrufi

§ lilishtrufã (li-lish-trú-fã) sf lilishtrufi/lilishtrufe (li-lish-trú-fi) – (unã cu lulustrufã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã