DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gljindurã2

gljindurã2 (gljín-du-rã) sf gljinduri (gljín-durĭ) –
1: mãdular dit truplu-a omlui a curi lucru easti s-tragã lugurii dit sãndzi, s-li lucreadzã shi s-li prifacã tu-unã soi di dzamã tsi easti pitricutã deapoea tu truplu-a omlui (sãndzi, hicat, etc.); unã di dauãli gljinduri tsi s-aflã tu gushi, namisa di gurã shi gãrgãlan, di-unã parti sh-di-alantã;
2: lãngoari tsi s-aspuni cu umflarea-a gljin-durlor; scrofurã, sãrãge, sãrãgeai, sãrgeai, broascã, plãscari, prãs-cari, priscari
{ro: glandă; amigdală; tumoare, scrofulă, amigdalită}
{fr: glande, amygdale; tumeur, scrofule, écrouelles, amygdalite}
{en: gland; tonsil, scrofula, king’s evil, tonsillitis}
ex: tu truplu a yermului s-aflã dauã gljinduri; am gljindurã (plãscari) la gushi; l-fricai cu untulemnu la gushi ca sã-lj frãngu gljindurli

§ gljinduros2 (gljin-du-rósŭ) adg gljinduroasã (gljin-du-rŭá-sã), gljindurosh (gljin-du-róshĭ), gljinduroasi/gljinduroase (gljin-du-rŭá-si) – tsi easti lãndzit (cu gusha umflatã) di gljindurã (plãscari)
{ro: bolnav de amigdalită}
{fr: malade d’amygdalite}
{en: sick of tonsillitis}

§ ngljindur (ngljín-durŭ) vb I ngljindurai (ngljin-du-ráĭ), ngljinduram (ngljin-du-rámŭ), ngljinduratã (ngljin-du-rá-tã), ngljindurari/ngljindurare (ngljin-du-rá-ri) – nji si umflã gljindura di la gushi; hiu lãndzit di gljindurã
{ro: avea amigdalită}
{fr: être malade d’amygdalite}
{en: have tonsillitis}
ex: cum arãtseashti lji si ngljindurã (umflã gljindura) sum falcã

§ ngljindurat (ngljin-du-rátŭ) adg ngljinduratã (ngljin-du-rá-tã), ngljindurats (ngljin-du-rátsĭ), ngljindurati/ngljindurate (ngljin-du-rá-ti) – cu gljindura di la gushi umflatã
{ro: care are amigdalită}
{fr: malade d’amygdalite}
{en: sick of tonsillitis}
ex: lj-eara ngljinduratã (umflatã) gusha

§ ngljindurari/ngljindurare (ngljin-du-rá-ri) sf ngljindurãri (ngljin-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãndzidzashti di gljindurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gros2

gros2 (grósŭ) adg groasã (grŭá-sã), grosh (gróshĭ), groasi/groase (grŭá-si) – (lucru) tsi easti cu lãrdzimea ma mari dicãt atsea di-aradã a altor lucri di idyea soi (fatsã di lundzimea tsi u ari); tsi easti mari tu lãrdzimi; mplin, mari, gras, shishman;
(expr:
1: groasi = zboarã, pirifãnj tsi nu ts-undzescu, chirturi, papardeli;
2: cap gros = om tsi-aducheashti greu, tsi nu sh-alãxeashti lishor mintea, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu nu ari ndriptati;
3: om gros = om nipilichisit, nipulit, om di la munti, huryeat;
4: u-ari fatsa groasã = nu-ari arshini, easti abrashcu, nearushinat;
5: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
6: nj-fac apa-atsea groasa = es nafoarã, mi cac)
{ro: gros}
{fr: gros, épais}
{en: thick, stout, bulky}
ex: tatã-tu slab, fãrã cap, tatã-tu gros (mplin), fãrã os (angucitoari: saclu); u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; ari coaja groasã; arburli atsel groslu (mari); la pãndzã minutã nu va ac gros; boatsea ma minuta, nu tu groasa (ca atsea di bãrbat); s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros”
(expr: tsi-aducheashti greu, tsi u tsãni pi-a lui); shedz-tsã pi oauã, nu ti lipsescu groasi
(expr: pirifãnj, mãrets, chirturi); moara va apã, nu va groasi
(expr: zboarã, papardeli)

§ grusimi/grusime (gru-sí-mj) sf grusinj (gru-sínjĭ) – lãrdzimea tsi u ari un lucru dit unã parti tu alantã aclo iu easti gros
{ro: grosime}
{fr: grosseur, épaisseur}
{en: thickness, stoutness}
ex: ari grusimi di unã shupleacã

§ ngrosh (ngróshĭŭ) (mi) vb I ngrushai (ngru-shĭáĭ), ngrusham (ngru-shĭámŭ), ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrusha-ri/ngrushare (ngru-shĭá-ri) – mi fac ma gros; crescu tu lãrdzimi; ngrushedz, crescu
(expr:
1: li ngrosh lucrili, hãbãrli = li fac lucrili (hãbãrli) ma mãri di cum suntu tra s-mi-alavdu cu eali, s-mi cãmãrusescu;
2: si ngroashi shicãlu = lucrili s-fac ma piricljoasi, ma mãri, ma greali)
{ro: îngroşa}
{fr: grossir, épaissir}
{en: enlarge, swell}
ex: cara s-u-alãsam pri foc nicã niheamã eara si sã ngroashi (s-facã ma groasã); puriclu crishtea, si ngrusha (s-fãtsea ma gros, ma mari); si ngrushe (criscu, s-lãrdzi) pisti misurã; li ngrushe lucrili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn