DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aruteauã

aruteauã (a-ru-teá-uã) sf arutei (a-ru-téĭ) shi aruteali/aruteale (a-ru-teá-li) – curaua (spangul) di la un dipinãtor tsi-l fatsi si s-toarnã; coardã, hoardã
{ro: curea de rodan}
{fr: ficelle ou cordeau d’un devidoir}
{en: string or cord of a reeling machine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chindisescu

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicrichi/cicriche

cicrichi/cicriche (ci-crí-chi) sf cicrichi (ci-críchĭ) – hãlati cu arocut trã dipinarea-a hirilor di lãnã; cicricã, cicãricã, rudani, aruideauã, anemi, dipinãtor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã;
(expr: easti cicrichi = easti un tsi lu-ariseashti lucrul, lucrãtor, cilistisitor, irbapi)
{ro: cicric, rodan}
{fr: tourniquet; rouet}
{en: roller (thread), reeling machine}
ex: unã cicrichi tsi turtsea di singurã; cicrichili nu shuirã; cã lipseashti s-adrãm sazmi la calj, intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; ai sã s-acatsã di scamnu, di cicrichi

§ cicãricã (ci-cã-rí-cã) sf cicãritsi/cicãritse (ci-cã-rí-tsi) – (unã cu cicrichi)
ex: arãzboilu sh-cicãrica; nji s-asparsi cicãrica; easti cicãricã (fig: irbapi, cilãstisitor)

§ cicricã (ci-crí-cã) sf cicritsi/cicritse (ci-crí-tsi) – (unã cu cicrichi)

§ cicricci (ci-cric-cí) sm cicricceadz (ci-cric-cĭádzĭ) – masturlu tsi-adarã cicrichi
{ro: cel care face rodane}
{fr: homme qui construit le dévidoir}
{en: man who makes the roller}

§ cicricãrii (ci-cri-cã-rí-i) sf cicricãrii (ci-cri-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu shi s-mirimitisescu cicrichili
{ro: magazinul unde se vând rodane}
{fr: magasin où on vend des dévidoirs}
{en: roller store}

§ cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-chĭé-nji) adg cicrichenj (ci-cri-chĭénjĭ) – tsi s-anvãrteashti ca unã cicrichi
{ro: ca un rodan}
{fr: qui tourne comme un tourniquet}
{en: that turns like a roller}
ex: unã sfurlã cicrichenji

§ cicricoanji/cicricoanje (ci-cri-cŭá-nji) sf cicriconj (ci-cri-cónjĭ) – giucãreauã di lemnu trã njits (largã sh-arucutoasã tu-un capit sh-cu-unã mithcã tu-alantu) cari si anvãrteashti multu-agonja pri loc (di nu s-veadi cãt agonja si-anvãrteashti) cãndu easti arcatã tra s-cadã pri mithcã, cu-unã cioarã (anvãrtitã deavãrliga-a giucãreauãljei); sfurlã, furlã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

civrei/civree

civrei/civree (ci-vré-i) sf civrei (ci-vréĭ) – cumatã di pãndzã (sirmã) tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; ciuvre, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, mãndilã, shimii, shamii, peaticã
{ro: batistă brodată}
{fr: mouchoir fin brodé}
{en: embroidered hankerchief}
ex: nj-chirui civreea (distimelea di sirmã)

§ ciuvre (cĭu-vré) sm ciuvredz (cĭu-vrédzĭ) – (unã cu civrei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coardã3

coardã3 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – spangul (cioara) di la cicrichi, aumtu cu cãtrani, cu cari si-anvãrteashti cicrichea; spangul (curaua) di la un dipinãtor; hoardã, aruteauã
{ro: sfoară (curea) de rodan}
{fr: ficelle ou cordeau d’un devidoir}
{en: string or cord of a reeling machine}
ex: coardã di cicrichi

§ hoardã3 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

furcã1

furcã1 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) –
1: hãlati cu cari s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã, mãri shi nduplicats niheamã, cu cari s-acatsã earba); mãnata di earbã tsi poati omlu s-u lja cu-unã singurã minari di furcã; itsi altã hãlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (cã ari dauã i trei alumãchi di cari s-acatsã lucri) ca, bunãoarã, citaljlu, un lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dauã bratsã la un capit (ca grama Y);
2: semnu (coacã, cuceafcã) tsi s-fatsi (s-talji) la ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-unã furcã; carpulog, cãrpilog, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã;
(expr:
1: muljari cu furca n brãn = muljari lucrãtoari tsi nu shadi, nicuchirã bunã;
2: fã-lj ti furcã = parangreacã-ti, ngreacã-ti multu; bagã-lj zori, cadi-lj pri zvercã)
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}
ex: loa paljili cu furca; plãntã unã furcã tu loc (par, prãjinã ca un citalj, tsi ari dauã-trei bratsã njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca semnu, au cãti-unã furcã (coacã ca unã furcã) la doauãli ureclji

§ furcaci/furcace (fur-cá-ci) sf furcãci (fur-cắcĭ) – furcã njicã di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bagã la cicrichi; ftiuã
{ro: furcă mică de la rodan}
{fr: petite fourche qu’on attache au tourniquet, au rouet}
{en: little fork attached to a roller (thread)}
ex: furcãci di cicrichi

§ ftiuã (ftí-ŭã) sf ftiuã (ftí-ŭã) – (unã cu furcaci)

§ nfurcu (nfúr-cu) vb I nfurcai (nfur-cáĭ), nfurcam (nfur-cámŭ), nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcari/nfurcare (nfur-cá-ri) – dau (lucredz) cu furca; ncarcu earbã cu furca
{ro: lua în furcă; lucra cu furca}
{fr: travailler (charger) avec la fourche}
{en: work (load) with the fork}
ex: nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji arãdipsea pi cherã; nfurcash (deadish cu furca) nã bucatã bunã

§ nfurcat (nfur-cátŭ) adg nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcats (nfur-cátsĭ), nfurcati/nfurcate (nfur-cá-ti) – tsi easti-acãtsat (ncãrcat) cu furca

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãgud

lãgud (lã-ghúdh) sm lãgudz (lã-ghúdzĭ) – limnitsili tsi s-ved acãtsati di dauãli pãrtsã a dipinãtorlui di la arãzboilu di tsãseari; (fig: lãgud = suptsãri sh-lungu)
{ro: beţişoarele ce se văd fixate de cele două părţi a rodanului}
{fr: les bâtons, les baguettes qu’on voit fixées des deux côtés d’un rouet}
{en: the sticks fixed on both parts of a spinning wheel}
ex: cicioari ca lãgud (cicioari suptsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lutrai/lutrae

lutrai/lutrae (lu-trá-i) sf lutrãi (lu-trắĭ) – hir (cioarã, bair) di sirmã cu cari s-cos i s-chindisescu stranji; lustreauã, utrai, cioarã, bair
{ro: şnur de mătase folosit la brodat haine}
{fr: fil de soie à broder les vêtements}
{en: silk string for embroidery work}
ex: mbãirã orli cã-lj s-arupsi lutraea; lutraea tsãni, nu s-arupi

§ lutreauã (lu-treá-ŭã) sf lutrei (lu-tréĭ) shi lutreali/lutreale (lu-treá-li) – (unã cu lutrai)

§ utrai/utrae (u-trá-i) sf utrãi (u-trắĭ) – (unã cu lutrai)
ex: coasi-nj-u cu utrãili (hirili, ciorli) di bumbac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncãrdzelj

ncãrdzelj (ncãr-dzéljĭŭ) vb I ncãrdziljai (ncãr-dzi-ljĭáĭ), ncãr-dziljam (ncãr-dzi-ljĭámŭ), ncãrdziljatã (ncãr-dzi-ljĭá-tã), ncãrdzilja-ri/ncãrdziljare (ncãr-dzi-ljĭá-ri) – chindisescu (pãrpodz) cu cusãturi fapti cu aclu sh-cu hiri di tuti bueili; chindisescu
{ro: broda (ciorapi)}
{fr: broder (des bas)}
{en: embroider (socks)}
ex: ncãrdzealji (chindiseashti) troarã sh-mushat

§ ncãrdziljat (ncãr-dzi-ljĭátŭ) adg ncãrdziljatã (ncãr-dzi-ljĭá-tã), ncãrdziljats (ncãr-dzi-ljĭátsĭ), ncãrdziljati/ncãrdziljate (ncãr-dzi-ljĭá-ti) – (pãrpodi, icã pãndzã di lãnã, bumbac, mitasi) tsi easti chindisitã cu cusãturi tsi-aspun lilici shi alti lucri tsi arãsescu ocljilj; chindisit
{ro: brodat}
{fr: brodé}
{en: embroidered}
ex: mi-arãsi multu cãmeasha-atsea di lãnã ncãrdziljatã

§ ncãrdziljari/ncãrdziljare (ncãr-dzi-ljĭá-ri) sf ncãrdziljeri (ncãr-dzi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti ncãrdziljat, chindisiri
{ro: acţiunea de a broda}
{fr: action de broder}
{en: action of embroidering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

neauã

neauã (neá-ŭã) sf neuri (né-urĭ) – chicuti di apã ngljitsatã (fapti di crustali alichiti un di-alantu) tsi cad pri loc earna ca unã ploai sh-cari lu-acoapirã loclu cu un petur albu; aneauã, rodã;
(expr:
1: peanã di neauã = fulgu, spitã, ciomburã;
2: l-voi ca neaua n sin = nu-l voi dip)
{ro: zăpadă}
{fr: neige}
{en: snow}
ex: unã cergã mari, mari: tut loclu lu-acoapirã sh-amarea nu u-acoapirã (angucitoari: neaua); va-acatsã muntsãlj neauã; muntili di neauã nu s-aspari; pãnã iu neurli alghea; albã easti shi neaua, ma ardi; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; scãpitai muntsãlj cu neauã; deadi multã neauã; cadi neauã; deadi neauã, s-acupiri torlu; purta nã cãmeashi ca neaua (albã ca neaua); eara albã ca neaua; tu tuchirea-a neauãljei yin apili mãri

§ aneauã (a-neá-ŭã) sf aneuri (a-né-urĭ) – (unã cu neauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã