DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anghistru

anghistru (an-ghís-tru) sn anghistri/anghistre (an-ghís-tri) – cãrliglu njic cari (acãtsat la un capit di cioara ligatã di-un puljan), s-arucã tu apã tra si s-acatsã peshti; cãrlig cu cari araftsãlj acatsã lucrili tri cuseari; grip, grep, unjitsã, vlac
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher; croc, crochet, hameçon}
{en: angling rod; hook, fish-hook}
ex: acatsã stranjili tsi cusea cu-un anghistru; mi dush la-arãu di-acãtsai peshti cu anghistrul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arod

arod (a-ródŭ) vb III arosh (a-róshĭŭ), arudeam (a-ru-deámŭ), aroasã (a-rŭá-sã), aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) – arup cu dintsãlj cumãts njits dit un lucru dur (vãrtos, sãnãtos); frec cu tsiva un lucru (lu-arinsescu) tra s-lu fac ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit, etc.); mãshcu sh-ciumulescu peanarga, lishor shi multi ori cu-arada; rod, frec, arinsescu, mãc, etc.;
(expr: li-arod = mi bati cariva, l-mãc shcoplu)
{ro: roade}
{fr: ronger}
{en: gnaw, nibble at}
ex: trã tse cãnjlji arod oasili (mãshcã multi ori cu-arada dit oasi)?; arucã-lj un os s-lu-aroadã sh-nãs; shoaritslji aroasirã scãndurli (featsirã guvi tu scãnduri, li mãcarã); arudzina aroadi (l-mãcã) herlu; tsã dau nã veargã di bãcãri shi, aclo iu va si s-mãcã, iu va si s-aroadã (si s-arinseascã); ciumaga sã s-aroadã prighios ca nã palmã; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; stranjili di pi el s-aroasirã (s-mãcarã) dip

§ aros (a-rósŭ) adg aroasã (a-rŭá-sã), arosh (a-róshĭ), aroasi/aroase (a-rŭá-si) – tsi easti mãcat cu mãshcãturi lishoari sh-multi fapti cu-arada; tsi easti faptu ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit) cu arinsirea (fricarea cu lima) tsi-lj si featsi; tsi s-ari mãcatã di fricari; ros, fricat, arinsit, mãcat, etc.
{ro: ros}
{fr: rongé}
{en: gnawed at, nibbled}
ex: cupãcinj aros di cãpri; stranjili a lui suntu aroasi (fricati, lutsiti) di purtari

§ aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) sf aroadiri (a-rŭá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aroadi; roadiri, fricari, arinsiri, mãcari, etc.
{ro: acţiunea de a roade; roadere}
{fr: action de ronger}
{en: action of gnawing, of nibbling at}
ex: s-ascapã di-aroadirea-a oasilor

§ rod (ródŭ) vb III rosh (róshĭŭ), rudeam (ru-deámŭ), roasã (rŭá-sã), roadiri/roadire (rŭá-di-ri) – (unã cu arod)
ex: va s-li roadã shoaritslji tuti cãrtsãli cã suntu ligati cu fãrinã; iu va si s-roadã (va si s-mãcã)

§ ros1 (rósŭ) adg roasã (rŭá-sã), rosh (róshĭ), roasi/roase (rŭá-si) – (unã cu aros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruideu

aruideu (a-ruĭ-déŭ) sm aruidei (a-ruĭ-déĭ) – pom dit locuri caldi (ca-atseali a Gãrtsiiljei, bunãoarã), di boi njicã, frãndzã uvali-lundzi, lilici aroshi apreasi, tsi da un fructu cãt merlu sh-ma mari, cu coaja aroshi
{ro: rodiu}
{fr: grenadier}
{en: pomegranate tree}
ex: grãdinã cu aruidei

§ aroidã (a-róĭ-dã) sf aroidi/aroide (a-róĭ-di) – yimisha-a datã di aruideu, un fructu (cãt un mer multu mari), cu chealea groasã, aroshi tsi anvileashti nuntru arãdz-arãdz di simintsã (ncljisi sh-eali di-unã anvãlitoari suptsãri), aroshi sh-cãrnoasi tsi s-mãcã
{ro: rodie}
{fr: grenade}
{en: pomegranate}
ex: unã cutii, cuticã, cu mãrdzeali-aroshi mplinã (angucitoari: aroida)

§ roidã (róĭ-dã) sf roidi/roide (róĭ-di) – (unã cu aroidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aruteauã

aruteauã (a-ru-teá-uã) sf arutei (a-ru-téĭ) shi aruteali/aruteale (a-ru-teá-li) – curaua (spangul) di la un dipinãtor tsi-l fatsi si s-toarnã; coardã, hoardã
{ro: curea de rodan}
{fr: ficelle ou cordeau d’un devidoir}
{en: string or cord of a reeling machine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascapir

ascapir (as-cá-pirŭ) vb I ascãpirai (as-cã-pi-ráĭ), ascãpiram (as-cã-pi-rámŭ), ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirari/ascãpirare (as-cã-pi-rá-ri) –
1: fac scãntealji cãndu agudescu sturnarea cu amnarea;
2: fac s-ansarã anghiu unã lunjinã scãntiljitoari shi trã putsãn chiro;
3: s-veadi unã lunjinã scãntiljitoari sh-trã shcurtu chiro tsi easi cu vrondu mari dit mesea-a niorlor tu chirolu di furtunã; scapirã, fuldzirã, sfuldzirã; (fig:
1: (cariva) ascapirã = (cariva) easti multu dishtiptat (mindueashti ghini sh-multu anghiu, ca lunjina di la ascãpirari); easti dishtiptat pirã, yiu, sarpit; expr:
2: nj-ascapirã tu minti = nj-treatsi (nj-fuldzirã) prit minti;
3: nj-ascapirã ocljilj (di tsi ved) = (i) ved ca steali verdzã (cãndu nj-agudeashti cariva caplu); (ii) mi-ariseashti multu tsi ved sh-am mari mirachi s-u am atsea tsi ved ãn fatsã)
{ro: scăpăra}
{fr: faire jaillir des étincelles en battant le briquet, produire une lueur rapide et passagère; lancer des éclairs}
{en: get sparks from a cigarette-lighter; sparkle; discharge a flash of lightning}
ex: ascapirã mãnearlu tra s-aprindzi tsigarea; a luplui lj-ascãpirarã ocljilj; ascãpirãndalui cu amnarea, s-featsi niheamã lunjinã; scoasi mãnearlu s-ascapirã, sh-cãt ascãpirã, na-ts-lu iu-ts yini; ved cã ascapirã (fuldzirã), va da ploai; bãga s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; ascãpira loclu cãndu fudzea; shtirea ascãpirã (sfuldzirã, dusi anghiu ca unã rufei) pristi tut loclu; tsi si-lj asca-pirã (s-lji treacã) tu minti?; eapa-lj plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj
(expr: vidzu steali verdzã, vidzu pulj ãntr-oclji); avea un cal tsi-ascãpira (fig: tsi eara pirã, sarpit)

§ ascãpirat (as-cã-pi-rátŭ) adg ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirats (as-cã-pi-rátsĭ), ascãpirati/ascãpirate (as-cã-pi-rá-ti) – tsi ari faptã scãntealji (cãndu sturnarea fu aguditã cu amnarea); tsi aspuni unã lunjinã scãntiljitoari; loclu iu ascapirã; loclu iu s-veadi lunjina di la-arufei; scãpirat, fuldzirat, sfuldzirat; (fig: ascãpirat = multu dishteptu, pirã (di dishteptu), yiu, sarpit, etc.)
{ro: scăpărat; foarte inteligent}
{fr: endroit où on a lancé des éclairs; endroit où on a vu des éclairs; très vif, très inteligent}
{en: place of origin of the lightning; very bright and inteligent}
ex: pi tserlu ascãpirat (tsi avea ascãpiratã icã loclu iu avea ascãpiratã) ishi soarili; ficiorlu-a meu easti ascãpirat (fig: sarpit, pirã); tini, ascãpirat (fig: yiu, sarpit) la gioc; suntu livendzã, ascãpirats (fig: pirã, dishteptsã, sarpits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascuchi2

ascuchi2 (as-cúchĭŭ) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – (musca) dutsi di-alasã oauã (ascuchi) tu-unã mãcari (cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji); scuchi
{ro: infecta}
{fr: infecter}
{en: infect}
ex: mãcarea u-ascuchearã mushtili

§ ascucheat2 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (mãcari) la cari s-dusi unã muscã di-alãsã oauã (sh-cari ma nãpoi scoati yernji); scucheat
{ro: infectat}
{fr: infecté}
{en: infected}
ex: carnea easti ascucheatã (di mushti sh-featsi yernji)

§ ascucheari2/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) sf ascucheri (as-cu-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu musca ascuchi unã mãcari; ascucheat, scucheari, scucheat
{ro: acţiunea (muştei) de a infecta}
{fr: action (des mousches) d’infecter}
{en: action of infecting (by flies)}

§ scuchi2 (scúchĭŭ) vb I scucheai (scu-chĭáĭ), scucheam (scu-chĭámŭ), scucheatã (scu-chĭá-tã), scucheari/scucheare (scu-chĭá-ri) – (unã cu ascuchi2)

§ scucheat2 (scu-chĭátŭ) adg scu-cheatã (scu-chĭá-tã), scucheats (scu-chĭátsĭ), scucheati/scucheate (scu-chĭá-ti) – (unã cu ascucheat2)

§ scucheari2/scucheare (scu-chĭá-ri) sf scucheri (scu-chĭérĭ) – (unã cu ascucheari2)

§ ascucheat4 (as-cu-chĭátŭ) sm ascucheats (as-cu-chĭátsĭ) shi sn ascucheaturi (as-cu-chĭá-turĭ) – atsea tsi fatsi unã muscã cãndu alasã oauã (cari ma nãpoi s-fac yernji) pri unã mãcari
{ro: infectarea făcută de muscă}
{fr: infection produite ou causée par les mouches}
{en: infection caused by flies}

§ scucheat4 (scu-chĭátŭ) sm scucheats (scu-chĭátsĭ) shi sn scucheaturi (scu-chĭá-turĭ) – (unã cu ascucheat4)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn