DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

antiri

antiri (an-ti-rí) sm antiradz (an-ti-rádzĭ) – unã soi di stranj lungu (unã robã) tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; andiri, giup, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}

§ andiri (an-di-rí) sm andiradz (an-di-rádzĭ) – (unã cu antiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

duchimii/duchimie

duchimii/duchimie (du-chi-mí-i) sf duchimii (du-chi-míĭ) – atsea tsi fatsi omlu tra s-veadã ma s-hibã dealihea un lucru; semnul cã tsiva easti dealihea; provã
{ro: încercare, probă}
{fr: essai, épreuve}
{en: trial, test}
ex: lj-feci duchimia (prova)

§ duchimãsescu (du-chi-mã-sés-cu) (mi) vb IV duchimãsii (du-chi-mã-síĭ), duchimãseam (du-chi-mã-seámŭ), duchimãsitã (du-chi-mã-sí-tã), duchimãsiri/duchimãsire (du-chi-mã-sí-ri) – fac unã duchimii (provã); mutrescu (caftu) s-ved ma s-hibã dealihea atseali tsi-nj si par (tsi minduescu) cã suntu dealihea; caftu s-ved cum ãnj si uidiseashti (yini) un lucru (stranj); cãtãpãtsescu
{ro: încerca, proba}
{fr: essayer, éprouver}
{en: try, test}
ex: duchimãsea-l (fã-lj provã) cãt ma multu; l-duchimãsii (cãftai s-ved; l-vidzui) tsi om easti; lj-duchimãsii vãrtutea (cãftai s-ved cãt vãrtos easti; lj-vidzui vãrtutea)

§ duchimãsit (du-chi-mã-sítŭ) adg duchimãsitã (du-chi-mã-sí-tã), duchimãsits (du-chi-mã-sítsĭ), duchimãsiti/duchimãsite (du-chi-mã-sí-ti) – tsi-lj si featsi unã duchimii (provã); tsi easti cãftat tra sã-lj s-aducheascã hãrli; cãtãpãtsit
{ro: încercat, probat}
{fr: essayé, éprouvé}
{en: tried, tested}

§ duchimãsiri/duchimãsire (du-chi-mã-sí-ri) sf duchimãsiri (du-chi-mã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva duchimãseashti; cãtãpãtsiri
{ro: acţiunea de a încerca, de a proba}
{fr: action d’essayer, d’éprouver}
{en: action of trying, of testing}

§ niduchimãsit (ni-du-chi-mã-sítŭ) adg niduchimãsitã (ni-du-chi-mã-sí-tã), niduchimãsits (ni-du-chi-mã-sítsĭ), niduchimãsi-ti/niduchimãsite (ni-du-chi-mã-sí-ti) – tsi nu easti (tsi nu fu) duchimãsit; nicãtãpãtsit
{ro: neîncercat, neprobat}
{fr: qui n’est pas essayé; non éprouvé}
{en: that has not been tried (tested)}

§ niduchimãsiri/niduchimãsire (ni-du-chi-mã-sí-ri) sf nidu-chimãsiri (ni-du-chi-mã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu duchimãseashti; nicãtãpãtsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghidi

ghidi (ghí-di) invar – zbor cu cari cariva aspuni cã nu lu-arãseashti tsi s-fatsi, di pãreari di-arãu, cu cari-l cãtigurseashti pri un altu (tr-atseali tsi ari faptã), etc.
{ro: ghidi, termen de reproş, de dezaprobare, de regret, etc.}
{fr: terme de reproche, de blâme, de regret, etc.}
{en: word showing reproach, blame, disapproval, regret, etc.}
ex: ghidi, cap ca di mulari!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misandrã

misandrã (mi-sán-drã) sf misãndri (mi-sắn-dri) shi misãndzrã (mi-sắn-dzrã) – dulapi mari adratã tu stizma-a udãlui tu cari s-tsãn stranjili, vilendzãli, etc.; mãsandrã
{ro: garderobă în perete}
{fr: grand placard, armoire dans le mur}
{en: large wardrobe built in the wall}
ex: vilendzili li tsãnem tu misandrã

§ mãsandrã (mã-sán-drã) sf mãsãndri (mã-sắn-dri) shi mãsãndzrã (mã-sắn-dzrã) – (unã cu misandrã)
ex: s-ascumsi tu mãsandrã; ari unã mãsandrã njicã di nu nã ncap vilendzãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pihlivan

pihlivan (pi-hli-vánŭ) sm, sf, adg pihlivanã (pi-hli-vá-nã), pihlivanj (pi-hli-vánjĭ), pihlivani/pihlivane (pi-hli-vá-ni) –
1: om tsi sh-amintã bana cu fãtsearea di lucri di thamã (tsi omlu di-aradã nu poati s-li facã) ca, bunãoarã, s-facã yimnasticã multu greauã pi-unã funi teasã multu-analtu (iu, unã cãdeari poati s-lj-aducã moartea), etc.; om tsi poati s-facã lucri trã thamã tsi omlu di-aradã nu poati s-li aducheascã cum s-fac (cã eali suntu minciunoasi shi nu s-fac dealihea ca, bunãoarã, (i) sã scoatã ljepuri dit unã capelã goalã, (ii) s-li facã afani lucrili tsi s-ved bãgati tu-unã cutii ncljisã, (iii) sã scoatã purunghi tsi-azboairã dit gepea tsi s-avea vidzutã goalã ninti, etc., etc.); mãyistru, ghioz-boeagi;
2: om tsi easti gioni, vãrtos, curagios, tsi nu s-aspari di-alumtã sh-poati s-facã giunatitsi mãri; bun alumtãtor; om tsi easti cumalindru sh-poati s-lj-arãdã lishor oaminjlji; shiret, ponir, etc.
{ro: pehlivan, acrobat; viteaz, şmecher}
{fr: acrobate, bateleur; brave, fourbe}
{en: acrobat, juggler; brave, cunning}
ex: easti bun pihlivan; s-avea adunatã multã ghimtã tra s-facã siri la pihlivanj; mari pihlivan (multu shiret) easti!

§ pihlivãnlãchi/pihlivãnlãche (pi-hli-vãn-lắ-chi) sf pihlivãnlãchi (pi-hli-vãn-lắchĭ) – tehnea shi bana di pihli-van; giunatic, giuneatsã, livindeatsã, punireatsã
{ro: pehlivănie}
{fr: acrobatie, bravoure}
{en: acrobatics; bravery}
ex: cai s-prucupsi di pihlivãnlãchi (cu tehnea di pihlivan); shtii multi pihlivãnlãchi (punirets)

§ pihlivãnescu (pi-hli-vã-nés-cu) adg pihlivãneascã (pi-hli-vã-neás-cã), pihlivãneshtsã (pi-hli-vã-nésh-tsã), pihlivãneshti (pi-hli-vã-nésh-tsã) adg – tsi ari s-facã cu pihlivanj i pihlivãnlãchi; ca faptã di-un pihlivan; di pihlivan
{ro: de pehlivan, de acrobat; de viteaz}
{fr: d’acrobate; d’homme brave}
{en: of an acrobat, of a juggler; of a brave man}
ex: pihlivãneascã (di pihlivan) ansãriri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

provã

provã (pró-vã) sf provi/prove (pró-vi) – semnul tsi-aspuni cã un lucru easti (s-featsi) dealihea; atsea tsi-adarã omlu tra si shtibã cã un lucru poati si s-facã ashi cum mindueashti el; duchimãsirea-a unei hãlati tra s-vedz ma s-lucreadzã cum lipseashti; semnu, ispati, mãrturii
{ro: probă, dovadă, experiment}
{fr: essai, épreuve}
{en: proof, test, trial, experiment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

robã

robã (ró-bã) sf robi/robe (ró-bi) – stranj lungu sh-largu, cu mãnits lãrdzi, purtat multi ori pristi stranjili di cati dzuã; arobã, fustani lungã cu mãnits lãrdzi
{ro: robă}
{fr: robe}
{en: gown, dress}
ex: mã-sa lj-adrã unã arobã albã; u vidzui sh-mini nãoarã tu eta aestã cu roba (fustanea-lj lungã) nauã

§ arobã (a-ró-bã) sf arobi/arobe (a-ró-bi) – (unã cu arobã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

semnu1

semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn