DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arauã1

arauã1 (a-rá-ŭã) sf arauã (a-rá-ŭã) shi arali/arale (a-rá-li) –
1: cãrarea tsi disparti perlu din cap tra si s-ashtearnã di-unã parti sh-di-alantã;
2: perlu di pi mardzinea di fatsã a bãrbatlui sh-di piningã ureclji cari easti-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; rauã, aroauã, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, avoalã, cãrcmi, cracmi, pirushanã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: cărare ce desparte părul de pe cap; perciuni, buclă de păr}
{fr: raie dans les cheveux; côtelettes, boucle de cheveux près de l’oreille; cheveux qui pendent sur les joues}
{en: a line separating the middle of the head hair; side curl, lock, ringlet, curl}
ex: unã moashi cu arauã tu loc (angucitoari: tseapa); perlu lu-avea arcat cu-unã cãrari tu mesi; ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushani; cu arali sh-cu pirushani; featã, arauli chiptinati curi li-adar aesti pri-inati?; tsintsi flurii tsi li da tuts di barbã icã di arauã; nipotlu-ali babi, cu lundzi arauã

§ rauã1 (rá-ŭã) sf rali/rale (rá-li) – (unã cu arauã1)

§ aroauã1 (a-rŭá-ŭã) sf aroauã (a-rŭá-ŭã) shi aroali/aroale (a-rŭá-li) – (unã cu arauã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arauã2

arauã2 (a-rá-ŭã) sf fãrã pl – chicutli di apã (ma nu di ploai!) tsi s-fac (cad) tahinãrli pri fatsa-a loclui (cãndu chirolu easti niheamã cama-aratsi sh-aburlji dit vimtu s-fac apã); ploai multu minutã cu chicuti ca di arauã; aroauã; roauã, rauã
{ro: rouă}
{fr: rosée; petite pluie fine}
{en: dewdrop; light rain with small drops}
ex: dimneatsa, prit pãdz shi prit agri easti arauã

§ aroauã2 (a-rŭá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: nã aroauã minutã sh-deadi; pri-aroauã sã-nj mi-adunã

§ roauã (rŭá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: lãcrinjli ca roaua (araua)

§ rauã2 (rá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: raua arcurã niheamã loclu

§ arãuredz2 (a-rã-u-rédzŭ) vb I arãurai (a-rã-u-ráĭ), arãuram (a-rã-u-rámŭ), arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurari/arãurare (a-rã-u-rá-ri) – cad ca araua (aroaua) tsi cadi noaptea; (araua) cadi di acoapirã tsiva (loclu); rãuredz
{ro: cade (ca) roua}
{fr: tomber de (tomber comme) la rosée}
{en: fall (as the) dewdrops}
ex: lãcrinjli acãtsarã s-nji arãureadzã fatsa (s-nji cadã pri fatsã ca aroaua)

§ arãurat2 (a-rã-u-rátŭ) adg arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurats (a-rã-u-rátsĭ), arãurati/arãurate (a-rã-u-rá-ti) – pri cari cãdzu araua; tsi ari cãdzutã ca araua; rãurat
{ro: căzut (ca roua); acoperit de rouă}
{fr: tombé (comme la rosée); couvert ou humide de rosée}
{en: fallen (as the dewdrop); covered by dewdrop}

§ arãurari2/arãurare (a-rã-u-rá-ri) sf arãurãri (a-rã-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãureadzã; rãurari
{ro: acţiunea de a cade ca roua, de a fi acoperit de rouă}
{fr: action de tomber comme la rosée; d’être couvert de rosée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruvinedz

aruvinedz (a-ru-vi-nédzŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aru-vinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvina-ri/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – arãspãndescu multi chicuti di apã pri un lucru tra s-lu ud; nj-cad (nj-es) lãcrinj dit oclji; pruscuchescu, asprucuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, pruscutescu, prãscutescu, ntsilistredz, ud
{ro: stropi, uda}
{fr: arroser; asperger}
{en: sprinkle, spray}
ex: li-aruvinã (li sprucuchi) cu apã dit fãntãnã; s-portsã apã cu tsirlu shi s-aruvinedz (sprucucheshti) calea tutã; apoea eali aruvinarã (pruscuchirã) bucãtsli cu apã-di-banã; pirpirunã! aruvineadzã agrili

§ aruvin (a-ru-vínŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aruvinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinari/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – (unã cu aruvinedz)
ex: s-aruvinj calea cu apã

§ aruvinat (a-ru-vi-nátŭ) adg aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinats (a-ru-vi-nátsĭ), aruvina-ti/aruvinate (a-ru-vi-ná-ti) – tsi easti udat prit pruscutiri; pruscuchit, asprucuchit, pluscutit, pluscuchit, pruscutit, prãscutit, ntsilistrat, udat
{ro: stropit, udat}
{fr: arrosé; aspergé}
{en: sprinkled, sprayed}
ex: pi earba aruvinatã (udatã di apã i aroauã); oili arãirã pit cãmpul aruvinat (udat di-arauã)

§ aruvinari/aru-vinare (a-ru-vi-ná-ri) sf aruvinãri (a-ru-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aruvineadzã tsiva; pruscuchiri, asprucuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, pruscutiri, prãscutiri, ntsilistrari, udari
{ro: acţiunea de a stropi, de a uda; stropire; stropit}
{fr: action d’arroser, d’as-perger}
{en: action of sprinkling, of spraying; sprinkling}
ex: tu cati aruvinari a loclui

§ nearuvinat (nea-ru-vi-nátŭ) adg nearuvinatã (nea-ru-vi-ná-tã), nearuvinats (nea-ru-vi-nátsĭ), nea-ruvinati/nearuvinate (nea-ru-vi-ná-ti) – tsi nu easti aruvinat, tsi nu easti udat prit pruscutiri; nipruscuchit, neasprucuchit, nipluscutit, nipluscuchit, nipruscutit, niprãscutit, nintsilistrat, niudat
{ro: nestropit, neudat}
{fr: qui n’est pas arrosé ou aspergé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curauã

curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)

§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)

§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã

§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)

§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}

§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lacrimã

lacrimã (lá-cri-mã) sf lacrinj (lá-crinjĭ) shi lãcrinj (lắ-crinjĭ) – muljitura (fãrã hromã sh-ca nsãratã) tsi s-aflã tu oclji shi easi cãtivãrãoarã cãndu omlu plãndzi, arãdi multu icã easti ocljul lãndzit; lacrãmã, lacãrmã, lãcrimeauã; (fig:
1: lacrimã = chicutã di apã, aroauã, dzamã dit erghi cãndu li-aruchi, etc.; expr:
2: easti tu lãcrinj = (i) plãndzi, jileashti; (ii) arãdi;
3: plãngu cu lãcrinjli nsus = arãd cu lãcrinj, mi hãrsescu;
4: mi mbairã lãcrinjli cãtrã nghios = plãngu amar cu lãcrinj greali;
5: mi lja, mi curmã lãcrinjli = nji s-umplurã ocljilj di lãcrinj, nj-da lãcrinjli tu oclji;
6: versu lãcrinjli ca pruna; plãngu cu lãcrinj ca nuca = versu multi lãcrinj mãri sh-amari, plãngu multu)
{ro: lacrimă}
{fr: larme}
{en: tear (from eye)}
ex: curã fãntãnj di lãcrinj upãriti; dintr-ocljilj a ljei arosh ca sãndzili, lj-cãdzu unã lacrimã groasã; plãndzea cu lãcrinj; tu livadea-atsea s-afla unã fãntãnã limpidã ca lacrima; nã fãntãnã cu apã limpidã ca lacrima-ali Stãmãrii; ãlj chicã nã lacrimã pri fatsã al Dona; lãcrinj virsã di-arãdeari; soarli arãdi pi lacrima (fig: aroaua) dit erghi; cãndu s-talji yitea primuveara lj-cura lacrinj (fig: chicuti di dzamã); ma u vidzu, l-curmarã lãcrinjli
(expr: lji s-umplurã ocljilj di lãcrinj), s-apruche di nãsã sh-u ntribã; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã lãcrinjli cãtrã nghios
(expr: ahiurhi s-plãngã cu lãcrinj amari); tsi nj-ai, featã-mushatã, tsi-nj ti doari di vershi lãcrinjli ca pruna?
(expr: di plãndzi ahãntu amar?)

§ lacrãmã (lá-crã-mã) sf lãcrãnj (lắ-crãnjĭ) – (unã cu lacrimã)
ex: u loarã lãcrãnjli; lji s-umplurã ocljilj di lãcrãnj; plãndzea cu lãcrãnj cãt nuca

§ lacãrmã (lá-cãr-mã) sf lãcãrnji/lãcãrnje (lắ-cãr-nji) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimeauã (lã-cri-meá-uã) sf lãcrimeali/lãcrimeale (lã-cri-meá-li) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimos (lã-cri-mósŭ) adg (shi adv) lãcrimoasã (lã-cri-mŭá-sã), lãcrimosh (lã-cri-móshĭ), lãcrimoasi/lãcrimoase (lã-cri-mŭá-si) – cari scoati lãcrinj dit oclji; tsi ari lãcrinj ntr-oclji; cari ari ocljilj mplinj di lãcrinj; lãcrãmos, lãcãrmos (fig: lãcrimos = adiljos, dolj, duljos, duriros, suschiros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

langutã

langutã (lán-gutã) sf languti/langute (lán-gu-ti) – atsea parti (cumatã) ma njicã di apã (lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicutã, chicã, chicãturã, picã, loscut, staxeauã, proscut, plioscut; (fig lãngutã = niheamã, putsãn)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: langutã (chicutã) nu-armasi tu buti; langutã (chicutã) di-aroauã; dã-nj lãngutã di (fig: putsãnã, unã chicutã) apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pascu

pascu (pás-cu) vb III shi II pãscui (pãs-cúĭ), pãshteam (pãsh-teámŭ), pãscutã (pãs-cú-tã), pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) shi pãshteari/pãshteare (pãsh-teá-ri) – (tri prãvdzã, pirs III) arupi cu gura sh-u mãcã earba (nitãljatã, ashi cum creashti pri loc) icã frãndza di pi arburlji tiniri shi njits; duc sh-aveglju prãvdzãli cãndu arup earba (frãndza) cu gura sh-u mãcã; pãshunedz, pãshun, mpãshunedz, mpãshun; (fig:
1: pascu = adun, caftu, mutrescu s-aflu; expr:
2: nj-pascu ocljilj = mutrescu, nj-aruc ocljilj;
3: l-pascu = alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi; shpiunedz;
4: mi pãscu unã unjidã, un biduclju, etc. = nj-alãgã pri cheali, mi mãcã unã unjidã, un biduclju, etc.;
5: tsi u-ai, cã pascu portsi? = tsi mi-ai, cã hiu glar?
6: trã pãshteari portsilj fats = nu eshti bun trã tsiva, hii mash bun trã la portsã;
7: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã)
{ro: paşte}
{fr: (faire) paître)}
{en: graze}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); caljlji pascu tu livadi; du-ti s-pashti (s-li fats s-pascã) cãpãrli; pashti oili cara nu-avu cap sã nveatsã; sh-pashti ocljilj
(expr: sh-arucã ocljilj, mutreashti) deavãrliga; pãnã s-nji pascu putsãn ocljilj divarliga; ocljilj a lui pãscurã (fig: mutrirã) njirats di patruli pãrtsã; l-pascu
(expr: alag dupã el) di unã oarã; l-pãscui
(expr: l-vigljai, l-mutrii tsi fatsi) ahãt chiro; mi pãscu
(expr: nj-alãgã) nã unjidã pri cheptu; lihoana alindzi aroaua di pri virdeatsã: nu mi-abushiledz, cã-nj pascu (adun) laptili; oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna

§ pãscut (pãs-cútŭ) adg pãscutã (pãs-cú-tã), pãscuts (pãs-cútsĭ), pãscuti/pãscute (pãs-cú-ti) – loc (earbã) tsi fu pãscut di prãvdzã; pravdã tsi ari mãcatã earbã (frãndzã) nitãljatã (tsi crishtea ninga) pri loc; pãshunat, mpãshunat
{ro: (loc, iarbă) păscut(ă); animal care a păscut}
{fr: (endroit, herbe) pâturé(e); animal qui a pâturé}
{en: grazed (land); grazed (animal)}
ex: muntsãlj suntu pãscuts di oi; stearpili vinjirã ghini pãscuti

§ pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) sf pashtiri (pásh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda pashti; pãshteari; pãshunari, mpãshunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn