DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãd2

arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi

§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}

§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}

§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari

§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}

§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bueauã

bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)

§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi

§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pezã

pezã (pé-zã) sf pezi (pézĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pez, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji;
(expr: nj-bag pezã; lu ljau pezã = nj-arãd di el)
{ro: batjocură, ironie}
{fr: dérision, ironie, moquerie, dédain, mépris}
{en: banter, irony, mockery, disdain, scorn}
ex: totãna ãlj grea a featãljei ti pezã (ti-arãdeari, tra si sh-arãdã di ea); dzãsi nãsã pi pezã; easti ti pezã (ti-arãdeari, ti-arshini, ti-arizilji); cu zbor di pezã (di-arãdeari, di mãitapi, di cãtãfronji); canda ts-arãdz, ãts badz pezã
(expr: ts-arãdz) cu mini?; nu putu si-sh tsãnã arãslu shi-lj dzãsi trã shuper, trã pezã (arãdeari, shicai)

§ pez (pézŭ) sn pezuri (pé-zurĭ) – (unã cu pezã)
ex: nji zbura pi pez (zbura ta si sh-arãdã); lu lja pi pez (rizili); pez (palju-shicai), lai pez (palju-shicai)

§ mpizuescu (mpi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV mpizuii (mpi-zu-íĭ), mpizueam (mpi-zu-ĭámŭ), mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; pizuescu, nj-arãd, rizilescu, rizilipsescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nji mpizuescu di tini; sh-u-avu cã sh-arãdi shi shi mpizueashti cucotlu cu nãsã

§ mpizuit (mpi-zu-ítŭ) adg mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuits (mpi-zu-ítsĭ), mpizuiti/mpizuite (mpi-zu-í-ti) – (atsel) di cari sh-ari arãsã cariva; rizilit, rizilipsit, pizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: batjocorit}
{fr: bafoué, moqué, honni}
{en: mocked, laughed at, made fun of, teased}

§ mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) sf mpizuiri (mpi-zu-írĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pezã, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rizili/rizile

rizili/rizile (ri-zí-li) sf rizilj (ri-zíljĭ) – zbor tsi-l dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu cãtigurseascã, s-lu ncaci, etc.); tsi easti tr-arãdeari; tsi easti ti-arshini; mãitapi, pezã, arizili, arizilji, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur, mãzãlji
{ro: batjocură}
{fr: dérision, sujet d’opprobre}
{en: laughable, mockery, disdain}
ex: more, ti rizili! (ti-arshini); nu ts-u-arshini, lea rizili? (lai om ti pezã); rizilea (arshinea) aestã, iu s-ari vidzutã!; vã featsit rizilea-a (arshinea-a) dunjailjei; rizili (di-arshini) s-ti fats

§ arizili/arizile (a-ri-zí-li) invar – (unã cu rizili)

§ arizilji/arizilje (a-ri-zí-lji) invar –
ex: ti fatsi tutã arizilji (ti-arshini) – (unã cu rizili)

§ rizi-lipsescu (ri-zi-lip-sés-cu) vb IV rizilipsii (ri-zi-lip-síĭ), rizilip-seam (ri-zi-lip-seámŭ), rizilipsitã (ri-zi-lip-sí-tã), rizilipsiri/rizi-lipsire (ri-zi-lip-sí-ri) – nj-arãd di cariva (lu-aurlu, l-bag dinãpoi) shi-lj dzãc zboarã cari s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã; fac di-arshini pri cariva; rizilescu, nj-pizuescu di cariva; mpizuescu, shupãr, shupir, shupur
{ro: ocărî, batjocori}
{fr: (se) moquer, invéctiver, rendre ridicule, rendre honteur}
{en: revile someone, disdain, make fun of, laugh at}

§ rizilipsit (ri-zi-lip-sítŭ) adg rizilipsitã (ri-zi-lip-sí-tã), rizilipsits (ri-zi-lip-sítsĭ), rizilipsiti/rizilipsite (ri-zi-lip-sí-ti) – di cari sh-ari arãsã cariva; arushinat, rizilit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: ocărât, batjocorit}
{fr: moqué, rendu ridicule, ridiculisé, rendu honteur}
{en: reviled, disdained, ridiculed, made fun of, laughed at}

§ rizilipsiri/rizilipsire (ri-zi-lip-sí-ri) sf rizilipsiri (ri-zi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva rizilipseashti; arushinari, riziliri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupirari, shupurari
{ro: acţiunea de a ocărî, de a batjocori; ocărâre, batjocorire}
{fr: action de se moquer, d’invéctiver, de rendre ridicule, de rendre honteur}
{en: action of reviling someone, of disdaining, of making fun of, of laughing at}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shupãr1

shupãr1 (shĭú-pãrŭ) sn shupãri/shupãre (shĭú-pã-ri) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); shupur, shupir, rizili, arizili, arizilji, mãitapi, pezã, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri
{ro: batjocură}
{fr: moquerie, raillerie}
{en: mockery, scoffing}
ex: aesti trã shupãr (tr-arãdeari, trã arizilji) sh-trã pezã li dzãtsea

§ shupãr2 (shĭú-pãrŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicadz) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; nj-arãd, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz, pizuescu, mpizuescu, rizilescu, rizilipsescu
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: se moquer, railler}
{en: moke, jeer, make fun of}
ex: el nu vru s-njargã, cã-l shupãrã (cã sh-arã) ficiorlji shi-lj dzãc, cã tatã-su eara piscar; tuts acãtsarã sã-sh arãdã shi s-lu shupãrã shi s-lji cãntã sum nari cama laea; ficiorlji, ca ficiori, cãt isha di sculii nafoarã, shi-l shupãra; acãtsarã s-lu shupãrã (sh-arãdã di el); totna sh-shupãreadzã di el

§ shupãredz (shĭu-pã-rédzŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – (unã cu shupãr2)

§ shupãrat (shĭu-pã-rátŭ) adg shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrats (shĭu-pã-rátsĭ), shupãrati/shupãrate (shĭu-pã-rá-ti) – di cari sh-arãdi (sh-pizueashti) cariva; shupirat, shupurat, pizuit, mpizuit, rizilit, rizilipsit
{ro: batjocorit}
{fr: moqué, raillé}
{en: moked, jeered, made fun}

§ shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) sf shupãrãri (shĭu-pã-rắrĭ) – shupirari, shupurari, pizuiri, pizuiri, mpizuiri, riziliri, rizilipsiri
{ro: acţiunea de a batjocori; batjo-corire}
{fr: action de se moquer (railler)}
{en: action of jeering (making fun)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãfii/vãfie

vãfii/vãfie (vã-fí-i) sf vãfii (vã-fíĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru; luguria cu cari s-buiseashti un lucru tra s-lj-alãxeascã hroma; hromã, bueauã, rengã, renghi;
(expr: ãlj bag vãfia = lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, teinture, teinte}
{en: color, paint}
ex: bagã-lj vãfia
(expr: apãrãtsea-u sh-fudz)

§ vãpsescu (vãp-sés-cu) (mi) vb IV vãpsii (vãp-síĭ), vãpseam (vãp-seámŭ), vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsiri/vãpsire (vãp-sí-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di vãfii (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); buisescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: l-vãpsescu = (i) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; lji nvirinedz bana cu-atseali tsi-l fac s-patã; l-curbisescu, l-stuhinedz, etc.); (ii) nj-arãd di el, l-rizilipsescu; (iii) alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!;
2: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = ma s-nu-ai tuti-atseali tsi tsã lipsescu, nu va pots s-lu fats un lucru)
{ro: colora, vopsi, picta}
{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: nveasta vãpsi (buisi) lãna; vãpsim (buisim) vilendzã; vãpseashti ghini bueagilu iu ded shiaclu; stizmili suntu vãpsiti lãi, c-acshi vru muma ma ghini; vãpsea-l!
(expr: alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!)

§ vãpsit (vãp-sítŭ) adg vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsits (vãp-sítsĭ), vãpsi-ti/vãpsite (vãp-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; buisit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljat
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: lãpudzli suntu vãpsiti (buisiti); vãpsita
(expr: mãrata) mumã!; chirdu vãpsitlu-lj
(expr: curbisitlu-lj di) tatã; ascultã vãpsitlu
(expr: nvirinatlu) grai a meu; un vãpsit
(expr: curbisit) di yis tsi-nj vidzui asarnoaptea; yisili vãpsiti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn