DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arushinã

arushinã (a-ru-shí-nã) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – dzamã groasã, tsi-alicheashti ca unã soi di cirish (tutcali), scoasã di-unã soi di arburi ca chinlu, bradlu, etc.; arucinã, arãcini, arãtsini, ritsinã, rãshinã
{ro: răşină}
{fr: résine}
{en: resin}
ex: arushinã di chin

§ arucinã (a-ru-cí-nã) sf arucinj (a-ru-cínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ arãcini/arãcine (a-rã-cí-ni) sf arãcinj (a-rã-cínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ arãtsini/arãtsine (a-rã-tsí-ni) sf arãtsinj (a-rã-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ ritsinã (ri-tsí-nã) sf ritsinj (ri-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ rãshinã (rã-shí-nã) sf rãshinj (rã-shínjĭ) – (unã cu arushinã);
ex: dzada aestã nu easti bunã, nu-ari multã rãshinã

§ rãshinos (rã-shi-nósŭ) adg rãshinoasã (rã-shi-nŭá-sã), rãshinosh (rã-shi-nóshĭ), rãshinoasi/rãshinoase (rã-shi-nŭá-si) – tsi ari s-facã cu rãshina; tsi ari rãshinã
{ro: răşinos}
{fr: résineux}
{en: resinous}
ex: lemnul aestu easti rãshinos (cu rãshinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

balsam

balsam (bál-samŭ) sm fãrã pl – unã lugurii tsi s-aflã tu ritsina shi tu dzama-a ma multor soiuri di arburi shi arburits (di-aradã dit locurili caldi), cari ari unã anjurizmã mushatã sh-arãsitã di narea-a omlui, sh-cari s-bagã multi ori tu alifii shi yitrii trã harea tsi u ari tra s-vindicã arãnj sh-lãngori; balsãm, basan, barsam, valsam;
(expr: balsam (albu, arosh, etc.) = (i) soiuri di alifii shi yitrii (muljituri tsi anjurzescu mushat, ca shpirtul i balsamlu tsi lu au nuntru) cu cari s-vindicã multi ori omlu di arãnj sh-di dureri; (ii) zboarã dultsi, di vreari sh-di pãrigurii spusi a unui tsi easti cu inima grea, tra s-lu apuitueascã shi s-lu isihãseascã di jalea, nvirinarea, etc. tsi u-aducheashti tu suflit)
{ro: balsam}
{fr: baume}
{en: balm, balsam}

§ balsãm (bál-sãmŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: cu balsãm arosh lj-tricurã dzindziili; balsãmlu albu easti bun cãndu ti doari pãntica

§ valsam (vál-samŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)

§ basan (bá-sanŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: basanlu di Venetii

§ barsam (bár-samŭ) sm fãrã pl – unã soi di plantã (earbã) dit cari s-fac yitrii, trã balsamlu tsi lu-ari nuntru
{ro: plantă medicinală}
{fr: plante médicamenteuse}
{en: species of balmy shrub}

§ mbãlsãmedz (mbãl-sã-médzŭ) vb I mbãlsãmai (mbãl-sã-máĭ), mbãlsãmam (mbãl-sã-mámŭ), mbãlsãmatã (mbãl-sã-má-tã), mbãlsãmari/mbãl-sãmare (mbãl-sã-má-ri) – bag yitrii (alifii, mihlemi) pisti-aranã tra s-u vindic; bag yitrii tu truplu-a unui mortu tra s-lu fac s-tsãnã shi s-nu-anjurzeascã ma multu chiro; bãlsãmedz, bãlsãmusescu; (fig: mbãlsãmedz = ljishuredz inima, apuituescu, pãrgursescu)
{ro: îmbălsăma}
{fr: embaumer}
{en: embalm}
ex: cara tu cãdeari sh-frãmsi doi dintsã, lji mbãlsãmã dzindzia (lj-bãgã yitrii pi dzindzii) shi-lj si vindicã; nji mbãlsãmash (fig: nj-ljishurash inima, mi-apuituish) cu-un zbor, pleaga tsi am; cum s-u mbãlsãmedz (fig: s-u-apuituescu), mãrata!

§ mbalsãm (mbál-sãm) vb I mbãlsãmai (mbãl-sã-máĭ), mbãlsãmam (mbãl-sã-mámŭ), mbãlsãmatã (mbãl-sã-má-tã), mbãlsãmari/mbãlsãmare (mbãl-sã-má-ri) – (unã cu mbãlsãmedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bushtinã1

bushtinã1 (búsh-tí-nã) sf búshtinj (bush-tínjĭ) – lucru lai shi gros (di cãrbuni) alãsat (ashtirnut) di fum pri mardzinea di nãuntru a sulinilor i a ugeaclui prit cari treatsi; fumuri di ugeachi; cãpnjauã, fum, furitsinã, furidzinã, fulidzini
{ro: funingine}
{fr: suie}
{en: soot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpnjauã

cãpnjauã (cãp-njĭá-ŭã) sf cãpnjei (cãp-njĭéĭ) – lucru lai shi gros (di cãrbuni) alãsat (ashtirnut) di fum pri mardzinea di nãuntru a sulinilor i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtinã, fum, furitsinã, furidzinã, fulidzini
{ro: funingine}
{fr: suie}
{en: soot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fulidzini/fulidzine

fulidzini/fulidzine (fu-lí-dzi-ni) sf fulidzinj (fu-lí-dzinj) – lucru lai shi gros (di cãrbuni) alãsat (ashtirnut) di fum pri mardzinea di nãuntru a sulinilor i a ugeaclui prit cari treatsi; furidzinã, furitsinã, bushtinã, fum, cãpnjauã
{ro: funingine}
{fr: suie}
{en: soot}
ex: ugeaclu easti mplin di fulidzini sh-va s-aprindã

§ furidzinã (fu-rí-dzi-nã) sf furidzinj (fu-rí-dzinj) – (unã cu fulidzini)

§ furitsinã (fu-rí-tsi-nã) sf furitsinj (fu-rí-tsinj) – (unã cu fulidzini)

§ fulidzinedz (fu-li-dzi-nédzŭ) (mi) vb I fulidzinai (fu-li-dzi-náĭ), fulidzinam (fu-li-dzi-námŭ), fulidzinatã (fu-li-dzi-ná-tã), fulidzinari/fulidzinare (fu-li-dzi-ná-ri) – (ugeachi, om) mi umplu, mi-adar di fulidzinã
{ro: (se) umple de funingine}
{fr: (se) remplir de suie}
{en: soot; smudge with soot}
ex: cara intrã tu ugeachi s-fulidzinã, s-featsi tãrbosh

§ fulidzinat (fu-li-dzi-nátŭ) adg fulidzinatã (fu-li-dzi-ná-tã), fulidzinats (fu-li-dzi-nátsĭ), fulidzinati/fulidzinate (fu-li-dzi-ná-ti) – tsi s-ari adratã di fulidzini; tsi s-umpli di funidzini
{ro: (se) umple de funingine}
{fr: (se) remplir de suie}
{en: soot; smudge with soot}

§ fulidzina-ri/fulidzinare (fu-li-dzi-ná-ri) sf fulidzinãri (fu-li-dzi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-umpli di fulidzini
{ro: (se) umple de funingine}
{fr: (se) remplir de suie}
{en: soot; smudge with soot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fum

fum (fúmŭ) sn fumuri (fú-murĭ) –
1: cumãts multu njits sh-lãi (di cãrbuni), tsi es multi deadun (ca unã negurã) dit un lucru cãndu nchiseashti s-ardã, icã atumtsea cãndu nu ardi ghini;
2: lucru lai shi gros (di cãrbuni) tsi s-acatsã pri mardzinea di nãuntru a sulinãljei i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtinã, cãpnjauã, furitsinã, furidzinã, fulidzini; (fig: fum = (i) tsigari; (ii) bishinã (iii) minduiri analti sh-fãndãzii (minciunoasi) tsi li-ari cariva cã easti carishti tsi; expr:
2: sã-nj lja fumlu = fudzii, li cãlii, s-armãnã cu bishina-nj, s-mi-acatsã ma s-poatã;
3: lj-easi-apoea fum prit nãri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit vãrtos la cap di “veadi steali verdzã”)
{ro: fum; funingine}
{fr: fumée; suie}
{en: smoke; soot}
ex: tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); un cãlugru fãrã oasi (angucitoari: fumlu); di iu yini fumlu-aestu?; iu nu-i foc, fum nu easi; un fum gros isha dit firidã; nu-i dicãt ca-a foclui fum dunjaua; s-njargã fumlu ndreptu sh-lasã s-hibã ugeaclu strãmbu; s-analtsã fumlu nsus; ugeaclu s-umplu di fumuri (fulidzinj, bushtinj); dã-nj un fum (fig: tsigari); lja-lj fumlu
(expr: fudz, cãrtsãnea-li) prit poartã afoarã; lamnja-lj lo fumlu
(expr: li cãli, lamnja-armasi mash cu bishina-lj); si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi Mara, acatsã-lj bishina ma s-pots); caftã oaspits, lã aflã fumlu
(expr: lja-lj di iu nu suntu); umplu saclu shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã
(expr: li cãli; acatsã-l ma s-pots!); om cu fumuri (fig: fãndãzii minciunoasi cã easti carishti tsi); am mash fumuri ãn cap (fig: nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap); om cu fumuri (fig: yisi, pirifãnj, etc.)

§ fumedz (fu-médzŭ) vb I fumai (fu-máĭ), fumam (fu-mámŭ), fumatã (fu-má-tã), fumari/fumare (fu-má-ri) – beau (trag) unã tsigari (cibuchi)
{ro: fuma}
{fr: fumer (cigarette)}
{en: smoke (cigarette, pipe)}
ex: nica di tora fumeadzã (tradzi tsigarã)

§ fumat (fu-mátŭ) adg fumatã (fu-má-tã), fumats (fu-mátsĭ), fumati/fumate (fu-má-ti) – (om) tsi ari traptã (biutã) unã tsigari (ciubuchi); (tsigari) tsi easti biutã di-un om

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãsticã

mãsticã (mãs-tí-cã) sf mãstits (mãs-títsĭ) –
1: ritsinã traptã dit un arburi njic tsi creashti cãtã tu locurli di Liban;
2: unã soi di-arãchii tu cari s-bagã mãstica (ritsina) dit aestu arburi tra s-lji da unã nustimadã arisitã; mãstihã, masticã
{ro: mastică}
{fr: mastic de lantisque; eau-de-vie parfumée avec la résine du lantisque}
{en: mastic resin; liquor flavored with mastic resin and aniseed}
ex: dultsi di (dultseami cu) mãsticã

§ mãstihã (mãs-tí-hã) sf mãstihi (mãs-tíhĭ) – (unã cu mãsticã)
ex: dã-nj nã mãstihã (arãchii) s-beau

§ masticã (mas-tí-cã) sf pl(?) – unã soi di-arãchii tu cari s-bagã mãstica (ritsina) dit un arburi njic tsi creashti cãtã tu locurli di Liban tra s-lji da unã nustimadã arisitã; mãsticã, mãstihã
{ro: mastică}
{fr: eau-de-vie parfumée avec la résine du lantisque}
{en: liquor flavored with mastic resin and aniseed}
ex: scoati s-bem unã masticã

§ mãstihi/mãstihe (mãs-tí-hi) sf mãstihi (mãs-tíhĭ) – lugurii tsi sh-adutsi cu lasticlu (multi ori scoasã dit ritsina traptã dit arburi), cari s-bagã n gurã tra si s-measticã shi s-lã treacã oara-a oaminjlor
{ro: gumă de mestecat}
{fr: gomme a mâcher}
{en: chewing gum}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã