|
|
arhilistin
arhilistin (ar-hi-lis-tínŭ) sm arhilistinj (ar-hi-lis-tínjĭ) – cãpii di furi
{ro: căpetenie de hoţi}
{fr: chef des brigands}
{en: head of bandits}
arigan
arigan (a-rí-ghan) sm ariganj (a-rí-ghanjĭ) – unã soi di plantã tsi poati s-creascã sh-agrã tu cãmpu ma, di-aradã, easti criscutã tu grãdinã di om, trã mushuteatsa-a ljei sh-ti anjurizma tsi u da, cu frãndzã shcurti, sivi, cu peri njits di dauli pãrtsã, cu lilici shiriti (chindisiti cu multi buei, galbinã, purtucalishi sh-aroshi, ahoryea i amisticati), mushati sh-anjurzitoari; lugurii scoasã dit frãndzãli uscati loati dit unã soi di arigan (planta) tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã mirudyeauã shi nustimadã ahoryea; rigan, mangiurami, mandzuranã
{ro: maghiran}
{fr: origan}
{en: oregano}
§ rigan (rí-ghan) sm riganj (rí-ghanjĭ) – (unã cu arigan)
arighan
arighan (a-rí-ghan) sm arighanj (a-rí-ghanjĭ) – unã cu arigan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arigancaceac
caceac (ca-cĭácŭ) sm caceachi (ca-cĭáchĭ) shi caceats (ca-cĭátsĭ) shi caceacheanj (ca-cĭá-chĭanjĭ) – un tsi ari fudzitã dit ascheri fãrã izini; un tsi ari ishitã fur; fur, chisãgi; (fig: caceac adg = avinat, cãftat di-ascheri, di chivernisi)
{ro: dezertor; brigand, tâlhar}
{fr: déserteur, fugitif, brigand}
{en: deserter, fugitive, bandit}
ex: caceaclu si-aripidinã aspãreat tu-aumbrã; s-fugã caceac; yin caceachi di la Cãljarlu; lj-inshirã caceatslji n trap shi-l vãtãmarã; aushlu ishi (s-featsi) caceac; di trei dzãli imnã caceac (fig: avinat)
§ caceaclãchi/caceaclãche (ca-cĭa-clắ-chi) sf caceaclãchi (ca-cĭa-clắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di caceac; chisãgilãchi, furlichi
{ro: tâlhărie}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: bãneadzã cu caeaclãchi di cu njic
chishigi
chishigi (chi-shi-gí) sm chishigeadz (chi-shi-gĭádzĭ) – fur turcu tsi alagã ncãlar, chisigi, chisãgi
{ro: chesăgiu, hoţ turc}
{fr: brigand qui va à cheval, brigand turque}
{en: bandit on horse, turk bandit}
ex: ascundi-ti, cã yini un chishigi cu armatli s-ti vatãmã
§ chishigescu (chi-shi-gés-cu) adg chishigeascã (chi-shi-gĭás-cã), chishigeshtsã (chi-shi-gésh-tsã), chishigeshti (chi-shi-gésh-ti) – tsi ari s-facã cu chishigilu, di chishigi
{ro: de chesăgiu}
{fr: qui tient d’un “chishigi”}
{en: that has to do with a “chishigi”}
ex: cal chishigescu (di fur turcu); s-mi dai tu mãnj chishigeshti (di chisigi)
§ chisãgi (chi-sã-gí) sm chisãgeadz (chi-sã-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: doi chisãgeadz si zmulsirã ncãlar
§ chisigi (chi-si-gí) sm chisigeadz (chi-si-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: ishirã tu muntsã multsã chisãgeadz
§ chisigiu (chi-si-gí) sm chisigii (chi-si-gíĭ) – (unã cu chishigi)
§ chisãgilãchi/chisãgilãche (chi-sã-gi-lắ-chi) sf chisãgilãchi (chi-sã-gi-lắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di chisigi; caceaclãchi, furlichi
{ro: tâlhărie în drumul mare}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: di cãndu vinji n caplu-a vilaetiljei pãshelu-aestu, chisãgilãchi nu s-fac
circhez
circhez (cir-chĭézŭ) sm, sf circhezã (cir-chĭé-zã), circheji (cir-chĭéjĭ), circhezi/circheze (cir-chĭé-zi) –
1: om dit unã mileti tsi bãneadzã cãtã tu muntsãlj Caucaz;
2: fur ncãlar dit miletea turtseascã i arbinishascã turchipsitã
{ro: cerchez; brigand turc sau albanez musulman călare pe cal}
{fr: circassien; brigand turc ou albanais musulmanisé à cheval}
{en: Circassian; Turkish or Albanian brigand on horseback}
§ circhizimi/circhizime (cir-chi-zí-mi) sf fãrã pl – multimi di circheji; miletea-a circhejilor
{ro: cerchezime}
{fr: nombre de “cirkeji”}
{en: multitude of “circheji”}
ex: Curd-pãshe dit circhizimi
ciuruchi/ciuruche
ciuruchi/ciuruche (cĭu-rú-chi) sf ciuruchi (cĭu-rúchĭ) – catasta-sea tu cari s-aflã un lucru tsi ari putridzãtã (ari aludzãtã, s-ari aspartã, etc.); lugurii tsi easti putridã (aspartã, aludzãtã, etc.); ciuruclichi, putridzãnji, putridzãmi, putriganj, gãnji, trãhlã, smac
{ro: putreziciune, descompunere}
{fr: pourriture, corruption}
{en: rot, decay}
§ ciuruclichi/ciurucliche (cĭu-ru-clí-chi) sf ciuru-clichi (cĭu-ru-clíchĭ) – lugurii (carni, lemnu, cheali, etc.) tsi s-ari aspartã (ari putridzãtã, ari ciurutipsitã, etc.); ciuruchi, putridzãnji, putriganj, gãnji, smac
{ro: putregai, materie descompusă}
{fr: pourriture, matière décomposée}
{en: rot, decay}
ex: ma s-la perlji, ciuruclichea (chealea moartã, perlji tsi cad) s-curã
§ ciuruc (cĭu-rúcŭ) adg ciurucã (cĭu-rú-cã), ciuruts (cĭu-rútsĭ), adg ciurutsi/ciu-rutse (cĭu-rú-tsi) – tsi easti putrid (aspartu, aludzãt, etc.); shupliv, putrid, putridzãt
{ro: putred, stricat, descompus}
{fr: pourri, décomposé}
{en: rotten, decayed, decomposed}
§ ciurutipsescu (cĭu-ru-tip-sés-cu) vb IV ciurutipsii (cĭu-ru-tip-síĭ), ciurutipseam (cĭu-ru-tip-seámŭ), ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsiri/ciu-rutipsire (cĭu-ru-tip-sí-ri) – cher unã parti (i tuti) hãrli tsi am (putearea, mintea, etc.), di itia-a aushaticlui, (di itia-a atsilor tsi pãtsãi tu banã, etc.); mi nvicljedz sh-mi-aspargu cu anlji tsi trec; mi-aspargu, putridzãscu, etc.
{ro: degenera, putrezi, (se) strica}
{fr: dégénérer, pourrir, gâter}
{en: degenerate, rot, spoil}
ex: ciurutipsi (s-asparsi) lumea, ciurutipsirã (s-asparsirã) sh-prãvdzãli
§ ciurutipsit (cĭu-ru-tip-sítŭ) adg ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsits (cĭu-ru-tip-sítsĭ), ciurutipsiti/ciurutipsite (cĭu-ru-tip-sí-ti) – tsi ari chirutã hãrli tsi ari di itia-a atsilor pãtsãti (a chirolui tri treatsi, etc.); tsi s-ari nvicljatã i aspartã cu anjlji tsi tricurã; ciuruc
{ro: degenerat, putrezit, stricat}
curcusur
curcusur (cur-cu-súrŭ) sm, sf, adg curcusurã (cur-cu-sú-rã), curcusuri (cur-cu-súrĭ), curcusuri/curcusure (cur-cu-sú-ri) – (omlu) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munãfic, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}
ex: curcusura (muzavira) sai harauã eara; curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; curcusura sai harauã eara
frigãnari/frigãnare
frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) sf – vedz tu frigãnedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: frigãnedzfrigãnat
frigãnat (fri-gã-nátŭ) adg – vedz tu frigãnedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: frigãnedz