DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armãn2

armãn2 (ar-mắnŭ) vb II armash (ar-máshĭŭ), armãneam (ar-mã-neámŭ), armasã (ar-má-sã), armãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) –
1: stau tu loclu iu mi aflu fãrã tra s-caftu s-mi duc tu altu loc; alas un lucru aclo iu s-aflã fãrã s-lu min dit loclu-a lui; arãmãn, alas;
2: ãnj si njicshureadzã multu putearea (trupeascã icã atsea sufliteascã) dupã tsi fac un copus mari; mi curmu, apustusescu, avursescu, avrusescu, lãvrusescu, cãpãescu;
(expr:
1: armãn cu gura hãscatã = armãn ciudusit di tsi ved i avdu;
2: armãn cu fatsa lai = armãn arushinat)
{ro: rămâne; obosi}
{fr: rester; rendre, laisser; (se) fatiguer}
{en: remain, be left; tire}
ex: s-nu nj-armãn (s-nu mi aflu) fãr tini n hoarã; armash (un lucru mi featsi si stau) ca chirut di minti; u-armasi (u-alãsã) greauã; armasi di cu njic fãrã dadã sh-fãrã tatã; armasi di (nu s-dusi) la agru; nu armasi di nãsh nitsi cinushi; muljarea armasi cu truplu ncãrcat; armasi s-adarã mãcarea; lj-armasi mintea pri mushuteatsa-a featãljei; nu-armasi (nu tricu) searã di la Dumnidzã s-nu s-ducã s-lu veadã

§ armas1 (ar-másŭ) adg armasã (ar-má-sã), armash (ar-máshĭ), armasi/armase (ar-má-si) –
1: tsi sta tu loclu iu s-aflã fãrã tra s-caftã s-fugã; (lucru) tsi easti alãsat aclo iu s-aflã; arãmas, alãsat;
2: tsi-lj s-ari njicshuratã multu putearea di itia-a copuslui tsi-l featsi; curmat, apustusit, avursit, avrusit, lãvrusit, cãpãit;
(expr: (featã) armasã = (featã) armasã nimãrtatã)
{ro: rămas; obosit}
{fr: resté; demeuré, laissé, dépassé, quitté; fatigué}
{en: remained, left over; tired}
ex: hoara armasã singurã; easti armasã di strãpãpãnj ca s-tinjisim oaspili; adunãm nãinti oili armasi shi va li-adutsem s-lji ncljidem tu ahuri; draclu armas, eara fãrã pãputsã

§ ar-mãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) sf armãneri (ar-mã-nérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) armãni tu-un loc; arãmãneari, alãsari, curmari, apustusiri, avursiri, avrusiri, lãvrusiri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a rămâne; de a obosi; rămânere, oboseală}
{fr: action de rester; de demeurer, de laisser; de (se) fatiguer}
{en: action of remaining; of being left over; of tiring}

§ mãn2 (mắnŭ) vb II mash (máshĭŭ), mãneam (mã-neámŭ), masã (má-sã), mãneari/mãneare (mã-neá-ri) – (unã cu armãn2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãtãlãmã

bãtãlãmã (bã-tã-lã-mắ) sm bãtãlãmadz (bã-tã-lã-mádzĭ) – atsea tsi-armãni (armãsãturi, resturi) dupã tsi s-vindu unã (parti dit) pãrmãtii; pãtãlãmã, sãvurã, sãburã, armãsãturã, arãmãsãturã, arestu, restu
{ro: rest de mărfuri}
{fr: restes de marchandise}
{en: merchandise remnants}

§ pãtãlãmã (pã-tã-lã-mắ) sm pãtãlãmadz (pã-tã-lã-mádzĭ) – (unã cu bãtãlãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpestru

cãpestru (cã-pés-tru) sn cãpeastri/cãpeastre (cã-peás-tri) – hãlatea faptã di funii i curãi tsi s-bagã pi caplu-a calui (a gumarlui, a mulãljei, etc.) tra s-lu ledz di vãrã stur (cãndu vrei si sta tu-un loc), s-lu fats si s-ducã cãtrã iu vrei tini cãndu lu ncalits, lu fats s-tragã unã amaxi, etc.; cãprestu, cãpestur; (fig:
1: cãpestru = itsi lucru tsi nu lu-alasã, lj-bagã cheadits, i-lj dzãtsi cãtã iu si s-ducã cariva; expr:
2: hiu bun ti la cãpestru = hiu bun mash tra s-lucredz cu caljlji sh-gumarlji;
3: l-tsãn (mini) cãpestrul = mini cumãndãrsescu, nu lj-alas mini oaminjlji s-facã tsi vor, lã dzãc mini cum s-facã;
4: dau (lu-alas) cãpestrul = mi-alas di lucrul tsi lu-aveam, di cumãndãrsirea tsi u fãtseam;
5: lj-bag cãpestru = lu-agãlisescu, lj-bag fãrnu la-atseali tsi fatsi;
6: nj-bag cãpestru = mi nsor, va ljau unã nveastã tsi va-nj dzãcã tsi s-fac)
{ro: căpăstru}
{fr: bride, licou; harnais de tête pour les chevaux ou les autres animaux qu’il est nécessaire de brider et de conduire}
{en: licol; bridle, halter}
ex: tradzi calu di cãpestru; loats cãpeastrili shi nchisits; scoasi di lã deadi cãpestrul
(expr: s-alãsã di lucrul tsi lu-avea ca s-urseascã tsiva, ca s-aveaglji eapili, etc.) shi sh-mutri di lucru; tini hii trã la cãpeastri
(expr: eshti bun mash tra s-lucredz cu caljlji, cu mulili, etc.); shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini
(expr: shtii ghini s-lj-urseascã oaminjlji, s-lji cumãndãrseascã, s-lã dzãcã cum s-facã); deadi seamni cã shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini; tsãni-l di cãpestru
(expr: dzã-lj s-isihãseascã, s-bagã un fãrnu la-atseali tsi fatsi); sh-bãgã sh-nãs cãpestrul (si nsurã sh-nãs)

§ cãprestu (cã-prés-tu) sn cãpreasti/cãpreaste (cã-preás-ti) – (unã cu cãpestru)
ex: cãprestul (fig: bana cu caljlji, mulili, etc.) easti bana-a mea

§ cãpestur (cã-pés-tur) sn cãpesturi (cã-pés-turĭ) – (unã cu cãpestru)

§ cãpistrusescu (cã-pis-tru-sés-cu) (mi) vb IV cãpistrusii (cã-pis-tru-síĭ), cãpistruseam (cã-pis-tru-seámŭ), cãpistrusitã (cã-pis-tru-sí-tã), cãpistrusiri/cãpistrusire (cã-pis-tru-sí-ri) – bag cãpestru a calui (a gumarlui, etc.); cu curãili di la fãrnu sh-cãpestru, lj-aspun a calui (a gumarlui, etc.) tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); bag frãnlu, nfãrnu, nfãrnedz, agãlisescu, agãlescu; (fig: cãpistrusescu = fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea, s-agãleascã; fac un lucru s-astãmãtseascã, si sta tu-un loc di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; lu stãpuescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cataschisi

cataschisi (ca-tás-chi-si shi ca-tás-hi-si) sf cataschisi (ca-tás-chisĭ shi ca-tás-hisĭ) – parti dit aveari (casã, ducheani, oi, etc.) tsi easti loatã sh-tsãnutã di chivernisi, di-unã parti, di la un tsi ari unã borgi neplãtitã, sh-cari nu-lj si da nãpoi a domnu-sui pãnã nu sh-plãteashti borgea; sucrestu
{ro: sechestru}
{fr: séquestre}
{en: sequestration}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cusuri/cusure

cusuri/cusure (cu-sú-ri) sf cusuri (cu-súrĭ) – lipsa (armãsãtura) tsi u-ari un lucru; atsea tsi nu easti ghini adratã tu-un lucru; tsi nu easti ashi cum lipseashti adrari un lucru; mãhãnã, catmeri, smãrdã, herã, mãrdai, lipsã, armãsãturã, restu;
(expr: fã-ti cusuri = du-ti la drats; fã-ti defi, fã-ti xichi)
{ro: defect, lipsă}
{fr: manque, défaut}
{en: fault}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); mutrea cum di cum s-li-agudeascã tu sari, s-nu-aibã vãrã cusuri (mãhãnã); nu-lj s-aflã unã cusuri (catmeri); nu-ari om fãrã cusuri; cusurli (catmerli)-a altor li videm, a noastri nu li mutrim; easti-un om fãrã cusuri; armasi sã-nj dai unã cusuri (un restu, unã-armãsãturã, atsea tsi-armasi); di itsi pots, cusuri nu alasã; mash tini earai cusuri (lipsitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

draicã

draicã (dráĭ-cã) sf pl(?) – atsea tsi-armãni (umtul shi sarea) dupã tsi umtul easti tuchit
{ro: restul de unt şi sare rămas de la topirea untului}
{fr: matière (beurre et sel) qui reste du beurre fondu}
{en: material (butter and salt) remaining after the melting of the butter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

icoanã

icoanã (i-cŭá-nã) sf iconj (i-cónjĭ) shi icoani/icoane (i-cŭá-ni) – cadru zugrãfsit di-aradã pi lemnu (cãtivãrãoarã scãlsit), tsi-aspuni fatsã di ayi i fapti dit bana crishtineascã, tsi s-aflã di-aradã tu bisearicã (shi n casili-a oaminjlor), la cari crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã; (fig: icoanã = vidzutã tsi sh-u-adutsi multu cu cariva, unjizi, prep)
{ro: icoană}
{fr: icône, image (sainte)}
{en: icon}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, n-bisearicã cum nj-intrai, mari-gros (om mari sh-tinjisit) mi-adrai (angucitoari: icoana); nã bisearicã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu); avea n casã pi stizmã, icoana-ali Stã-Mãrii; sh-featsi nã crutsi la icoanã; nã ncljinãm la icoana-al Ayiu-Nicola; shidea ca nãshti icoani di la bisearicã

§ icunar (i-cu-nárŭ) sm icunari (i-cu-nárĭ) – atsel tsi zugrãfseashti, fatsi i vindi icoani
{ro: iconar}
{fr: fabricant ou marchand des icônes}
{en: maker or merchant of icons}
ex: vidzui la icunar nã icoanã multu mushatã

§ icunustas (i-cu-nus-tásŭ) sn icunustasuri (i-cu-nus-tá-surĭ) – loclu i stizma iu s-bagã icoanili tu bisearicã i acasã; partea (stizma, di-aradã scãlsitã shi zugrãfsitã cu ayi) tsi disparti ayiudima (altarlu) di restul a bisearicãljei; templu
{ro: iconostas}
{fr: iconostase}
{en: iconostasis}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljin

ljin (ljínŭ) sn ljinuri (ljĭé-nurĭ) – soi di earbã, cu-un trup suptsãri, ndreptu sh-disfaptu tu ma multi lumãchi tu partea di nsus, cu frãndzã njits shi strimti, cu lilici albi i njirli, tsi easti criscutã di om trã hirili (ljitsãli) tsi si scot dit trup sh-trã simintsãli dit cari s-adarã untulemnu
{ro: in}
{fr: lin}
{en: flax}
ex: s-tsasã nã pãndzã di ljin; toartsi ljin; calj ncãrcats cu ljin; purta nã cãmeashi di ljin; simintsã di ljin; tu-un chiro s-lucra tu armãnami ljinlu multu

§ ljinar (lji-nárŭ) sm ljinari (lji-nárĭ) shi sn ljinaruri (lji-ná-rurĭ) – cari lucreadzã ljinlu; cari vindi ljin
{ro: inar}
{fr: linier}
{en: worker or seller of flax}

§ ljinatsã (lji-ná-tsã) sf ljinatsã (lji-ná-tsã) – resturli (limnoasi) tsi-armãn dupã tsi ljitsãli suntu scoasi dit ljin
{ro: resturi de in}
{fr: restes ligneux de lin nettoyé}
{en: remnants (wood) after the fibers are taken out of flax}
ex: nu curã ninga linatsãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã