DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aritcu

aritcu (a-rít-cu) adg aritcã (a-rít-cã), arittsi (a-rít-tsi), arittsi/arittse (a-rít-tsi) – tsi suntu ma dipãrtats unlu di-alantu (ca altsã di idyea soi); tsi nu s-aflã aproapea un di-alantu cum s-aflã altsã di-aradã; tsi nu s-fac agonja un dupã-alantu; tsi nu-ari alti multi lucri ca el; arar, rar, arehav, rehav
{ro: rar}
{fr: rare}
{en: rare}
ex: fum aritcu (arehav)

§ arehav (a-ré-havŭ) adg arehavã (a-ré-ha-vã), arehayi (a-ré-hayĭ), arehavi/arehave (a-ré-ha-vi) – (unã cu aritcu)
ex: tsãsui unã pãndzã arehavã ca unã scarã

§ rehav (ré-havŭ) adg rehavã (ré-ha-vã), rehayi (ré-hayĭ), rehavi/rehave (ré-ha-vi) – (unã cu aritcu)
ex: earbã rehavã (aritcã, ararã)

§ arar1 (a-rárŭ) adg ararã (a-rá-rã), arari (a-rárĭ), arari/arare (a-rá-ri) – (unã cu aritcu)
ex: unã lilici ararã (arehavã, aritcã)

§ rar1 (rárŭ) adg rarã (rá-rã), rari (rárĭ), rari/rare (rá-ri) – (unã cu aritcu)

§ aretcu (a-rét-cu) adv – tsi nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu dipãrtats un di-alantu; arar, rar, area
{ro: rar}
{fr: rarement}
{en: rare, seldom}
ex: aretcu (arar) s-tihiseashti vãrnã buneatsã; aretcu (area) scula mãna s-lj-agudeascã pri ficiori

§ arar2 (a-rárŭ) adv – (unã cu aretcu)
ex: tufechili s-avdza arar (aretcu)

§ rar2 (rárŭ) adv – (unã cu aretcu)
ex: cama rar (aretcu) pi la noi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lingurã

lingurã (lín-gu-rã) sf linguri (lín-gurĭ) – hãlati di metal (plasticã i lemnu) tsi ari di-unã parti unã coadã trã tsãneari cu mãna sh-di-alantã parti unã soi di vas njic cu cari omlu poati s-lja unã muljiturã (apã, ghelã, etc.) dit unã oalã tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; lingurici, pishteanã;
(expr:
1: lja (nveatsã) cu lingura = lja (nveatsã carti) agonja sh-multu;
2: mãc cu lingurã di-asimi = escu avut (di pot s-am linguri di-asimi trã mãcari);
3: (aspargu, dau) cu lingura-atsea marea = (aspargu, dau) multu;
4: cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada-lj scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj fatsi un bun a unui (lj-da tsiva, mãcari cu lingura, etc.) sh-deapoea lj-u scoati (cu coada di lingurã) prit nãri, lj-adutsi aminti tut chirolu bunlu lj-ari faptã;
5: lj-usuc lingura = l-scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), l-dau nafoarã di la lucru;
6: lji s-uscã lingura = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un, cari mãca (bãna) pi isapea-a unui sh-a altui, s-veadi diunãoarã cã nu mata ari iu s-mãcã)
{ro: lingură}
{fr: cuillère}
{en: spoon}
ex: cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); luplu tu moarã cu coada nafoarã (angucitoari: lingura); singuri vinjirã mãcãrli pri measã, singuri lingurli, singuri tuti; dit lingurã nji-l loash; ficiorlu li nvitsã gramatili cu lingura
(expr: agonja sh-multu); avem sh-linguri di lemnu, sh-linguri di her; n-adusi linguri pi sofrã; cara si shteai aestã zãnati, va mãcai cu lingurã di-asimi
(expr: va ti fãtseai om avut); lj-intrã cu lingura-atsea marea
(expr: ahiursi s-hãrgiueascã multu); lj-mãcã paradzlji cu lingura-atsea marea
(expr: lj-asparsi, lj-tuchi paradzlji multu-agonja)

§ lingurici/lingurice (lin-gu-rí-ci) sf lingurici (lin-gu-rícĭ) – lingurã njicã (di-aradã ti cafei, ceai, etc.); (fig:
1: lingurici = lingura-a cheptului (clavicula); un di dauãli oasi (niheamã shutsãti) di-unã parti sh-di-alantã, di la umir cãtrã mesea-a cheptului; expr:
2: mi doari la lingurici = nj-pari multu-arãu; mi doari “lingura di la cheptu”)
{ro: linguriţă}
{fr: petite cuillère}
{en: tea spoon}
ex: bãgai zahãri tu ceai cu linguricea; cãndu vindu caljlji mi duru la lingurici
(expr: nj-pãru mutu-arãu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn