DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acshali/acshale

acshali/acshale (ac-shĭá-li) sf acshelj (ac-shĭéljĭ) – lemnu sub-tsãri shi lungu (veargã, ciumag, pulean), multi ori cu-unã cumatã chipitoasã di her tu-un capit, cu cari sã mpingu prãvdzãli tra s-imnã; strimburari
{ro: strămurare}
{fr: aiguillon, stimulant}
{en: stick to push (stimulate) animals to walk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armirã

armirã (ar-mí-rã) sf armiri/armire (ar-mí-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; armã, ghar, sãlãmurã, salamurã, shalirã, shilirã, shulirã
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}

§ armã4 (ár-mã) sf pl(?) – (unã cu armirã)

§ armozmu (ar-móz-mu) sn armozmuri (ar-móz-murĭ) – apa cu sari (salamura, armira) tu cari s-bagã verdzul di moari tra si s-facã turshii; salamurã, sãlãmurã, shalirã, shulirã, shilirã, armirã, ghar
{ro: zeamă de moare}
{fr: eau de saumure dans laquelle on fait aigrir les choux}
{en: salty water in which is pickled the cabbage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chindrii/chindrie

chindrii/chindrie (chin-drí-i) sf chindrii (chin-dríĭ) – cumatã chipitoasã di her (ca unã soi di ac) shi shcoplu subtsãri shi lungu pri cari s-bagã (la capit), sh-cu cari s-pingu prãvdzãli tra s-imnã; acshali, strimburari, strimurari, strãmburari
{ro: ac, strămurare}
{fr: aiguillon}
{en: goad}
ex: strãmburari cu chindrii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clãrsescu

clãrsescu (clãr-sés-cu) (mi) vb IV clãrsii (clãr-síĭ), clãrseam (clãr-seámŭ), clãrsitã (clãr-sí-tã), clãrsiri/clãrsire (clãr-sí-ri) – talj alu-mãchi di la un pom, i di la un arburi (tra s-lu fac lemnul fãrã noduri, s-lu fac s-creascã ma mushat, ma sãnãtos, s-lu fac tra s-da yimishi ma mãri, ma multi, etc.); cur unã ayitã di alumãchili di cari nu-ari ananghi; cãlãrsescu, clãdipsescu, ciulescu, nciulescu, scrãshtescu, scrishtescu
{ro: tăia ramurile unui arbore; elaga}
{fr: élaguer, émonder}
{en: prune (tree), lop (branches)}

§ clãrsit (clãr-sítŭ) adg clãrsitã (clãr-sí-tã), clãrsits (clãr-sítsĭ), clãrsi-ti/clãrsite (clãr-sí-ti) – (pom, arburi, ayitã) a curi lji s-ari tãljatã alumãchi; (alumachi) tsi fu tãljatã dit un pom (arburi, ayitã); cãlãrsit, clãdipsit, ciulit, nciulit, scrãshtit, scrishtit
{ro: ramură tăiată dintr-un arbore; elagat}
{fr: (branche, arbre) élagué, émondé}
{en: pruned (branch or tree), lopped (branches)}
ex: ayinea easti clãrsitã

§ clãrsiri/clãrsire (clãr-sí-ri) sf clãrsiri (clãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pom easti clãrsit; cãlãrsiri, clãdipsiri, ciuliri, nciuliri, scrãshtiri, scrishtiri
{ro: acţiunea de a tăia ramurile unui arbore; de a elaga; elagare}
{fr: action d’élaguer, d’émonder}
{en: action of pruning (tree), of lopping (branches)}

§ clãsturi (clãs-turĭ) sf pl – lumãchi clãrsiti (tãljati) dit arburi
{ro: ramuri elagate}
{fr: branches élaguées}
{en: pruned branches}

§ cãlãrsescu (cã-lãr-sés-cu) (mi) vb IV cãlãrsii (cã-lãr-síĭ), cãlãrseam (cã-lãr-seámŭ), cãlãrsitã (cã-lãr-sí-tã), cãlãrsi-ri/cãlãrsire (cã-lãr-sí-ri) – (unã cu clãrsescu)
ex: n pãduri criscui, n pãduri mi cãlãrsii sh-acasã cum mi-adusirã, divarliga nji s-apusirã (angucitoari: measa)

§ cãlãrsit (cã-lãr-sítŭ) adg cãlãrsitã (cã-lãr-sí-tã), cãlãrsits (cã-lãr-sítsĭ), cãlãrsiti/cãlãrsite (cã-lãr-sí-ti) – (unã cu clãrsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cutreambur1

cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã

§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui

§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}
ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi

§ cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) sf cutrimburãri (cu-trim-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cutreamburã tsiva i cariva; cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari; trimurari, trãmurari, clãtinari, clitinari, scuturari; ãnhiurari, nhiurari; ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lumachi/lumache

lumachi/lumache (lu-má-chi) sf lumãchi (lu-mắchĭ) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu; ramurã, ram
{ro: ramură}
{fr: branche, ra-meau}
{en: branch}
ex: lj-criscurã multi lumãchi; deadi la catiun cãti unã lumachi veardi di chin; mi nfãrmãcai cu schinjlji di-alumachi; lãili mãnj di toamnã trãdzea lumãchi azvarna; vãrã pravdã, lj-u intrã a lumachiljei sh-u mãcã cu frãndzã cu tut

§ alumachi/alumache (a-lu-má-chi) sf alumãchi (a-lu-mắchĭ) – (unã cu lumachi)
ex: un platan cu alumãchili teasi; cuclu bati pi-alumachi; cãdea di pri alumãchi; alumãchili s-frãngu di poami; tut ma s-dipunea di pri alumachi; frãndzãli s-arupea shi cãdea di pri alumãchi

§ alãmachi/alãmache (a-lã-má-chi) sf alãmãchi (a-lã-mắchĭ) – (unã cu lumachi)

§ lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) sf lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) – njicã lumachi; climbuci, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: plãntã aestã lumãchitsã (njicã-alumachi)

§ alumãchios (a-lu-mã-chĭósŭ) adg alumãchioasã (a-lu-mã-chĭŭá-sã), alumãchiosh (a-lu-mã-chĭóshĭ), alumãchioasi/alumãchioase (a-lu-mã-chĭŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati alumãchi; digos
{ro: rămuros}
{fr: branchu, rameux}
{en: with many branches}

§ alneauã (al-neá-úã) sf alnei (al-néĭ) shi alneali/alneale (al-neá-li) – (unã cu lumachi)
ex: cu birbilj pri cati alneauã

§ aluneauã (a-lu-neá-úã) sf alunei (a-lu-néĭ) – njicã alneauã; dãrmãtseauã, surtseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn