DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

araftu1

araftu1 (a-ráf-tu) sm araftsã (a-ráf-tsã) – bãrbatlu a curi tehni easti s-crueascã shi s-coasã stranji (ti bãrbats); raftu, cusor
{ro: croitor}
{fr: tailleur}
{en: tailor}
ex: la noi araftsãlj suntu multu ghini chivirnisits; dush stranjlu la araftu cã nj-eara strimtu

§ raftu (ráf-tu) sm raftsã (ráf-tsã) – (unã cu araftu1)

§ arãftoa-nji/arãftoanje (a-rãf-tŭá-nji) sf arãftoanji/arãftoanje (a-rãf-tŭá-nji) – muljari di-araftu; muljari a curi tehni easti s-crueascã shi s-coasã stranji (fustãnj) ti muljeri; arãfteasã, mudistrã
{ro: femeie de croitor; croitoreasă}
{fr: femme d’un tailleur; tailleuse, couturière}
{en: tailor’s wife; dressmaker}
ex: vinji arãftoanja (mudistra) acasã

§ arãfteasã (a-rãf-teá-sã) sf arãfteasi/arãftease (a-rãf-teá-si) – (unã cu arãftoanji)

§ arãftsãlji/arãftsãlje (a-rãf-tsắ-lji) sf arãftsãlj (a-rãf-tsắljĭ) – tehnea tsi u ari araftul tra s-crueascã shi s-coasã stranji; ducheanea iu sh-fatsi lucrul; rãftsãlji, arãftsãlãchi, rãftsãlãchi
{ro: croitorie}
{fr: couture, atelier des tailleurs}
{en: tailor}

§ rãftsãlji/rãftsãlje (rãf-tsắ-lji) sf rãftsãlj (rãf-tsắljĭ) – (unã cu arãftsãlji)
ex: sh-tora rãftsãlja fatsi paradz

§ arãftsã-lãchi/arãftsãlãche (a-rãf-tsã-lắ-chi) sf arãftsãlãchi (a-rãf-tsã-lắchĭ) – (unã cu arãftsãlji)

§ rãftsãlãchi/rãftsãlãche (rãf-tsã-lắ-chi) sf rãftsãlãchi (rãf-tsã-lắchĭ) – (unã cu arãftsãlji)

§ frangu-araftu (frán-gŭa-ráf-tu) sm frangu-araftsã (frán-gŭa-ráf-tsã) – araftu tsi coasi stranji ivrupineshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

araftu2

araftu2 (a-ráf-tu) sn arafturi (a-ráf-turĭ) – scãndurã teasã tu-unã dulapi i ncãrfusitã di stizmã, pri cari s-bagã tra s-shadã lucri; rafti, arafã, arafi, rafi
{ro: raft}
{fr: rayon d’une étagère; planchette (armoire)}
{en: shelf (cupboard)}
ex: arafturi pãnã s-adarã

§ rafti/rafte (ráf-ti) sf rafturi (ráf-turĭ) – (unã cu araftu2)
ex: li arãdãpsi tuti pi rafti la loclu a lor

§ arafã (a-rá-fã) sf arãhi (a-rắhĭ) – (unã cu araftu2)
ex: pri ma multi arãhi, cãrtsãli eara bãgati cãti dauã arãdz pri unã arafã

§ arafi/arafe (a-rá-fi) sf arãhi (a-rắhĭ) – (unã cu araftu2)

§ rafi/rafe (rá-fi) sf rãhi (rắhĭ) – (unã cu araftu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrghii/cãrghie

cãrghii/cãrghie (cãr-ghí-i) sf cãrghii (cãr-ghíĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cãryii, dulapi, cumarã, cushug, hivadã, misandrã
{ro: dulap în zidul casei}
{fr: petit placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: tu cãrghii tsãnem cãrtsãli tsi nã lipsescu

§ cãryii/cãryie (cãr-yí-i) sf cãryii (cãr-yíĭ) – (unã cu cãrghii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cos

cos (cósŭ) vb III shi II cusui (cu-súĭ), cuseam (cu-seámŭ), coasi-ri/coasire (cŭá-siri) shi cuseari/cuseare (cu-seá-ri) – cu agiutorlu-a unui ac (tsi fatsi guvi) sh-hir (tsi easti tricut prit aesti guvi), fac unã singurã cumatã, di dauã (i ma multi) cumãts di pãndzã (stranj, peatitsi, cheali, etc.) icã dauã pãrtsã arupti dit idyea cumatã; cu un ac shi hir, ncljid unã guvã dit pãndzã;
(expr:
1: l-cos sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi = lu-arãd ghini;
2: mi coasi ghini = mi bati ghini, ãnj da un shcop bun;
3: mi cos di mãcari = mãc multu, mi fãnãtescu di mãcari)
{ro: coase}
{fr: coudre}
{en: sew, stich}
ex: s-dutsea s-coasã; araftul va nã coasã sarica; coasã-nj guva di la cãmeasha aruptã; l-cusum sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi
(expr: lu-arãsim ghini); lj-cusui multi (lj-ded multi, l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun); nã cusurã ca ghini
(expr: nã bãturã ca ghini); s-cusurã di mãcari
(expr: s-fãnãtirã di mãcari)

§ cusut (cu-sútŭ) adg cusutã (cu-sú-tã), cusuts (cu-sútsĭ), cusuti/cusute (cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi suntu fapti s-hibã ca unã cumatã cu agiutorlu-a unui ac shi hir
{ro: cusut}
{fr: cousu}
{en: sewn, stiched}

§ coasiri/coasire (cŭá-si-ri) sf coasiri (cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-coasi tsiva; cuseari
{ro: acţiunea de a coase; coasere}
{fr: action de coudre}
{en: action of sewing, of stiching}

§ cuseari/cuseare (cu-seá-ri) sf cuseri (cu-sérĭ) – (unã cu coasiri)

§ nicusut (ni-cu-sútŭ) adg nicusutã (ni-cu-sú-tã), nicusuts (ni-cu-sútsĭ), nicusuti/nicusute (ni-cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi nu suntu cusuti deadun (cu agiutorlu-a unui ac sh-un hir)
{ro: necusut}
{fr: qui n’est pas cousu}
{en: which is not sewn (stiched)}

§ nicoasiri/nicoasire (ni-cŭá-si-ri) sf nicoasiri (ni-cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-coasi tsiva; nicuseari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn