DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afoarã1

afoarã1 (a-fŭá-rã) adv – naparti di mardzinea-a unui loc ãncljis; nafoarã, dinafoarã; tsi nu s-aflã nuntru, tu-un loc ãncljis (casã, filichii, sfinduchi, gepi, etc.); shtiut mash dit minti (fãrã s-aibã ananghi tra s-li aibã dininti scriati zboarãli tu-unã carti); nafoarã, dinafoarã, ahoryea;
(expr:
1: altu afoarã di nãs (di-un lucru, idei, etc.) = tsi easti altu di nãs; tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; mash el singur;
2: om di-afoarã = om di la munti, picurar, fur, etc.;
3: es afoarã = mi cac;
4: mi scoati afoarã = mi fatsi s-mi cac;
5: cu cheptul afoarã = cu cheptul discupirit, gulishan)
{ro: afară; separat}
{fr: dehors, dans les montagnes, etc.; séparement}
{en: outside, in the mountains, etc.; separately}
ex: altsã cuscri shed afoarã; om criscut tu bumbacuri nu poati s-facã afoarã (tu muntsã); nu avea altu afoarã di nãs
(expr: eara mash el singur); afoarã di tini (ahoryea di tini tsi nu vinjish), tuts vinjirã

§ nafoarã1 (na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); cãndu ts-ishai nafoarã; oaminj di nafoarã
(expr: di la munti, tsi nu bãneadzã n casã); dzãnili cu chepturli nafoarã
(expr: goali, discupiriti); ari multã ishiri nafoarã
(expr: ari cufoari, tartacutã, diarii); acãtsat di nafoarã (drats, dhemunj)

§ dinafoarã (di-na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini)
ex: li shtii dinafoarã
(expr: mash dit minti); dinafoarã (nafoarã) di casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ahoryea

ahoryea (a-hór-yĭa) adv – tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; tsi nu easti ligat (tsi easti dispãrtsãt) di tsiva; horyea, ahorea, gorea, anamera, afoarã, dispãrtsãt, etc.;
(expr: mi fac ahoryea = mi dispartu cu casa)
{ro: separat}
{fr: séparément}
{en: separately}
ex: mãcãm ahoryea (catiun tu loclu-a lui); s-lu-aledz ahoryea (di-unã parti) grãnlu, ahoryea meljlu; deadun zburãm, ahoryea acãchisim; doilji frats s-featsirã ahoryea
(expr: s-dispãrtsãrã cu casa)

§ ahorea (a-hó-rea) adv – (unã cu ahoryea)
ex: macã mãcã ahorea (singur di-unã parti; dispãrtsãt)

§ horyea (hór-yea) adv – (unã cu ahoryea)
ex: noi nu avem altã, horyea (afoarã) di aesti

§ huryeatã (hur-yĭá-tã) sf huryeati/huryeate (hur-yĭá-ti) – ncljinari cãtrã dispãrtsãri, dispãrtsãri ahoryea, dispãrtsãri
{ro: separatism, separaţie}
{fr: séparation; grossièreté}
{en: separation; rudeness}

§ gorea (ghó-rea) adv – (alãsat, bãgat) di-unã parti, afoarã, ahoryea
{ro: exceptând, separat, afară de}
{fr: à part, hors, séparément}
{en: separately, out of, outside}
ex: gorea (afoarã) di tini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brats

brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic

§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji

§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã

§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)

§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

epitrup

epitrup (ĭe-pí-trupŭ) sm epitrupi (ĭe-pí-trupĭ) shi epitruchi (ĭe-pí-truchĭ) – omlu tsi nicuchirseashti (shi ari frundidã di) avearea-a unei bisearicã (sculii, etc.); omlu bãgat di chivernisi tra s-nicuchir-seascã avearea-a unui om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã singur; epitrop, efur
{ro: epitrop, tutore}
{fr: curateur, tuteur}
{en: trustee, guardian}

§ pitrup (pí-trupŭ) sm pitrupi (pí-trupĭ) shi pitruchi (pí-truchĭ) – (unã cu epitrup)

§ epitrop (ĭe-pi-trópŭ) sm epitropi (ĭe-pi-trópĭ) shi epitrochi (ĭe-pi-tróchĭ) – (unã cu epitrup)

§ epitrupii/epitrupie (ĭe-pi-tru-pí-i) sf epitrupii (ĭe-pi-tru-píĭ) – avearea nicuchirsitã di un epitrup; efurii, efurlichi
{ro: epitropii}
{fr: curatelle, tutelle}
{en: trusteeship, guardianship}
ex: epitrupia a bisearicãljei cãdzu pri mãnj buni

§ epitrupilji/epi-trupilje (ĭe-pi-tru-pí-lji) sf epitrupilj (ĭe-pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)

§ pitrupilji/pitrupilje (pi-tru-pí-lji) sf pitrupilj (pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)

§ epitrupisescu (ĭe-pi-tru-pi-sés-cu) vb IV epitrupisii (ĭe-pi-tru-pi-síĭ), epitrupiseam (ĭe-pi-tru-pi-seámŭ), epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisiri/epitrupisire (ĭe-pi-tru-pi-sí-ri) – am angãtan shi nicuchirsescu avearea-a unei bisearicã (sculii, om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã avearea singur, etc.)
{ro: epitropisi, îngriji de averea cuiva}
{fr: administrer une curatelle (tutelle)}
{en: manage a guardianship (trusteeship)}
ex: el epitrupseashti bisearica (nicuchirseashti avearea-a biseari-cãljei)

§ epitrupisit (ĭe-pi-tru-pi-sítŭ) adg epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisits (ĭe-pi-tru-pi-sítsĭ), epitrupisiti/epitrupisite (ĭe-pi-tru-pi-sí-ti) – (aveari, bisearicã, sculii, etc.) tsi easti nicuchirsitã di un epitrup
{ro: epitropisit, îngrijit de un epitrop}
{fr: administré par un tuteur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncurpiljedz

ncurpiljedz (ncur-pi-ljĭédzŭ) vb I ncurpiljai (ncur-pi-ljĭáĭ), ncur-piljam (ncur-pi-ljĭámŭ), ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpilja-ri/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) – lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; acats ãn bratsã; ambrãtsitedz, anvãrlighedz; (fig: ncurpiljedz = (i) mãc di primansus; (mi) andop; (ii) vatãm)
{ro: înconjura, cuprinde cu braţele}
{fr: embrasser, contenir, entourer}
{en: embrace, contain, encircle}
ex: atsea ma njica u ncurpilje (u mbrãtsitã) ca nai ma vruta sorã; cuciubili eara ncurpiljati (anvãrligati di curpin); crishtinjlji va nji ncurpiljadzã (va nj-u-acatsã, anãpãdeascã) amirãrilja; mi ncurpilje (mi mbrãtsitã) cu dauãli bratsi; ncurpiljadzã (fig: ndoapã) sh-tats; va ti ncurpiljadzã (ti-anvãrligheadzã) di tuti pãrtsãli; am nu tsi-u fricã s-nu ti ncurpiljadzã? (fig: s-nu ti vatãmã?); stizma s-anãltsã shi u ncurpilje (u-anvãrligã)

§ ncurpilj (ncur-píljĭŭ) vb I ncurpiljai (ncur-pi-ljĭáĭ), ncurpiljam (ncur-pi-ljĭámŭ), ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpiljari/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) – (unã cu ncurpiljedz)
ex: ncurpilji (fig: ndoapã) sh-fudz

§ ncurpiljat (ncur-pi-ljĭátŭ) adg ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpiljats (ncur-pi-ljĭátsĭ), ncurpiljati/ncurpiljate (ncur-pi-ljĭá-ti) – tsi easti ncljis di tuti pãrtsãli; tsi easti mbrãtsitat; tsi easti anvãrligat
{ro: înconjurat, cuprins cu braţele}
{fr: embrassé, contenu, entouré}
{en: embraced, contained, encircled}

§ ncurpiljari/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) sf ncurpiljeri (ncur-pi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurpiljadzã tsiva
{ro: acţiunea de a înconjura, de a cuprinde cu braţele}
{fr: action d’embrasser, de contenir, d’entourer}
{en: action of embracing, of containing, of encircling}

§ ãncurpiljedz (ãn-cur-pi-ljĭédzŭ) vb I ãncurpiljai (ãn-cur-pi-ljĭáĭ), ãncurpiljam (ãn-cur-pi-ljĭámŭ), ãncurpiljatã (ãn-cur-pi-ljĭá-tã), ãncurpiljari/ãncurpiljare (ãn-cur-pi-ljĭá-ri) – (unã cu ncurpi-ljedz)

§ ãncurpiljat (ãn-cur-pi-ljĭátŭ) adg ãncurpiljatã (ãn-cur-pi-ljĭá-tã), ãncurpiljats (ãn-cur-pi-ljĭátsĭ), ãncurpiljati/ãncurpiljate (ãn-cur-pi-ljĭá-ti) – (unã cu ncurpiljat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prisini/prisine

prisini/prisine (prí-si-ni) sf prisinj (prí-sinjĭ) – partea di nghios a fuslui di turtseari cari lishureadzã anvãrtirea-a fuslui (cã easti ma greauã di fus sh-lu tsãni fuslu spindzurat cãtrã nghios); arutel, rãtel
{ro: prâsnel}
{fr: gros but du fuseau, peson du fuseau}
{en: lower part of the spindle}
ex: suntu prisinj sh-cama mãri, sh-cama njits; lja un cal sh-lu ncarcã cu fusi, cu prisini, furtsi sh-alti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rãtel

rãtel (rã-télŭ) sn rãteali/rãteale (rã-teá-li) – partea di nghios a fuslui di turtseari cari lishureadzã anvãrtirea-a fuslui (sh-cari easti ma greauã sh-lu tsãni fuslu spindzurat cãtrã nghios); arutel, prisini
{ro: prâsnel}
{fr: gros but du fuseau, peson du fuseau}
{en: lower part of the spindle}
ex: rãtelu (prisinea) easti ca njicshor (lishor)

§ arutel (a-ru-télŭ) sn aruteali/aruteale (a-ru-teá-li) – (unã cu rãtel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sinfadã

sinfadã (sin-fá-dã) sf sinfadi/sinfade (sin-fá-di) – atsea tsi easti unã muljari mãrtatã, cu muljarea-a unui frati di-a bãrbat-sui; ashi cum suntu unã fatsã di-alantã, dauã muljerli mãrtati pi doi frats; cumnatã
{ro: ceeace reprezintă pentru o femeie măritată, soţia fratelui soţului ei; cumnată}
{fr: ce qui représente pour une femme mariée, la femme du frère de son mari; belle-soeur}
{en: sister in law (the wife of the brother of her husband)}
ex: cãti patru, tsintsi sinfadi (cumnati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã