DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãnji/arãnje

arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã

§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji

§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti

§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)

§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãrãescu

mãrãescu (mã-rã-ĭés-cu) vb IV mãrãii (mã-rã-íĭ), mãrãeam (mã-rã-ĭámŭ), mãrãitã (mã-rã-í-tã), mãrãiri/mãrãire (mã-rã-í-ri) – (ca natlu) scot bots fãrã noimã din gurã (ca atumtsea cãndu nj-easti foami, escu arãtsit, voi s-hiu loat ãn bratsã, etc.); (ca pravda, ursa, cãnili, etc.) fac “mãr….!”; ngrãnjescu, angrãnjescu, ãngrãnjescu, ngãrnjescu
{ro: mârâi}
{fr: grogner, gronder}
{en: grunt, growl}
ex: ursa mãrãeashti (fatsi mãr…!); ursa mãrãi unãoarã

§ mãrãit (mã-rã-ítŭ) adg mãrãitã (mã-rã-í-tã), mãrãits (mã-rã-ítsĭ), mãrãi-ti/mãrãite (mã-rã-í-ti) – tsi scoati zboarã fãrã noimã dit gurã (ca natlu tsi plãndzi, etc.); tsi fatsi mãr…! cu gura (ca ursa, cãnili, etc.); cari ari scoasã zboarã fãrã noimã dit gurã; ngrãnjit, angrãnjit, ãngrãnjit, ngãrnjit
{ro: mârâit}
{fr: grogné, grondé}
{en: grunted, growled}

§ mãrãiri/mãrãire (mã-rã-í-ri) sf mãrãiri (mã-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãrãeashti; ngrãnjiri, angrãnjiri, ãngrãnjiri, ngãrnjiri
{ro: acţiunea de a mârâi}
{fr: action de grogner, de gronder}
{en: action of grunting, of growling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mprãnjescu

mprãnjescu (mprã-njĭés-cu) (mi) vb IV mprãnjii (mprã-njíĭ), mprãnjam (mprã-njĭámŭ), mprãnjitã (mprã-njí-tã), mprãnji-ri/mprãnjire (mprã-njí-ri) – dau di cariva (cu mãna, ciciorlu, deadzitli, etc.); ãmprãnjescu, ahulescu, agudescu, luvescu, cãrtescu; (fig: mprãnjescu (unã muljari) = bag unã muljari tu ashtirnut, u-ampihiur, u-ambair, u ncalic, etc.)
{ro: atinge, lovi}
{fr: toucher, frapper}
{en: touch, hit}
ex: canda mprãnjeshti (agudeshti) poarca

§ mprãnjit (mprã-njítŭ) adg mprãnjitã (mprã-njí-tã), mprãnjits (mprã-njítsĭ), mprãnjiti/mprãnjite (mprã-njí-ti) – tsi da di cariva (cu mãna, ciciorlu, deadzitli, etc.); ãmprãnjit, ahulit, agudit, luvit, cãrtit
{ro: atins, lovit}
{fr: touché, frappé}
{en: touched, hit}

§ mprãnjiri/mprãnjire (mprã-njí-ri) sf mprãnjiri (mprã-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ãmprãnjit; ãmprãnjiri, ahuliri, agudiri, luviri, cãrtiri
{ro: acţiunea de a atinge, de a lovi; atingere, lovire}
{fr: action de toucher, de frapper}
{en: action of touching, of hitting}

§ ãmprãnjescu (ãm-prã-njĭés-cu) (mi) vb IV ãmprãnjii (ãm-prã-njíĭ), ãmprãnjam (ãm-prã-njĭámŭ), ãmprãnjitã (ãm-prã-njí-tã), ãmprãnjiri/ãmprãnjire (ãm-prã-njí-ri) – (unã cu mprãnjescu)

§ ãmprãnjit (ãm-prã-njítŭ) adg ãmprãnjitã (ãm-prã-njí-tã), ãmprãnjits (ãm-prã-njítsĭ), ãmprãnji-ti/ãmprãnjite (ãm-prã-njí-ti) – (unã cu mprãnjit)

§ ãmprãnji-ri/ãmprãnjire (ãm-prã-njí-ri) sf ãmprãnjiri (ãm-prã-njírĭ) – (unã cu mprãnjiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã