|
|
pãhnii/pãhnie
pãhnii/pãhnie (pãh-ní-i) sf pãhnii (pãh-níĭ) – unã soi di cuvatã tu cari s-bagã mãcarea cu cari s-hrãnescu prãvdzãli; ahurea tu cari s-tsãn prãvdzãli;
(expr: easti dit pãhnii = easti pravdã, bun trã tsãneari tu ahuri)
{ro: iesle, grajd}
{fr: mangeoire, crèche, écurie}
{en: manger, stable}
ex: dusi calu tu pãhnii (ahuri); lj-bãgã shi earbã tu pãhnii (cupanja di iu mãcã); caljlji dit pãhnjii (ahuri) eara ligats; ca calu tu pãhnii i nvitsat; s-bat gumarlji tu pãhnii xeanã; gumarlu shi shtii pãhnia; ãl ligarã tu-unã pãhnii cu gu-marlu tsi purta leamni; calu bun s-vindi sh-di pi pãhnii
§ mpãhnjedz (mpãh-njĭédzŭ) vb I mpãhnjai (mpãh-njĭáĭ), mpãh-njam (mpãh-njĭámŭ), mpãhnjatã (mpãh-njĭá-tã), mpãhnja-ri/mpãhnjare (mpãh-njĭá-ri) – li duc (li ncljid) prãvdzãli tu ahuri; l-duc calu la pãhnii (tra s-lji dau s-mãcã); hrãnescu prãvdzãli tu pãhnii
{ro: duce vitele la iesle (grajd); hrăni vitele la iesle}
{fr: amener les bestiaux au mangeoire, a l’écurie}
{en: bring the cattle to the manger, to the stable}
ex: mpãhnjai vãtsli; di-anda da neauã, li mpãhnjem (li ncljidem tu-ahuri, tu pãhnii) prãvdzãli
§ mpãhnjat (mpãh-njĭátŭ) adg mpãhnjatã (mpãh-njĭá-tã), mpãhnjats (mpãh-njĭátsĭ), mpãhnjati/mpãhnjate (mpãh-njĭá-ti) – (pravdã) tsi easti adusã tu pãhnii; (pravdã) tsi easti hrãnitã tu pãhnii
{ro: dus în grajd; hrănit la iesle}
{fr: amené au mangeoire, a l’écurie}
{en: brought to the manger, to the stable}
§ mpãhnja-ri/mpãhnjare (mpãh-njĭá-ri) sf mpãhnjeri (mpãh-njĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda easti adusã (hrãnitã) la pãhnii
{ro: acţiunea de a duce vitele la iesle (grajd); de a hrăni vitele la iesle}
arujescu
arujescu (a-ru-jĭés-cu) vb IV arujii (a-ru-jíĭ), arujam (a-ru-jĭámŭ), arujitã (a-ru-jí-tã), arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) – (calu) scoati bots dit gurã cãndu aducheashti tsiva (va tsiva, etc.); (fig: arujescu = scot bots ca-atseali scoasi di calj); rujescu, azurescu
{ro: necheza}
{fr: hennir}
{en: neigh}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); un mãndzu nu-arujashti; cãrvanea tutã aruji; calu arujashti tu pãhnii; suntu multi prici tsi arujescu
§ arujit (a-ru-jítŭ) adg arujitã (a-ru-jí-tã), arujits (a-ru-jítsĭ), arujiti/arujite (a-ru-jí-ti) – (calu) tsi ari scoasã bots dit gurã
{ro: care a nechezat}
{fr: qui a henni}
{en: who has neighed}
§ arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) sf arujiri (a-ru-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal arujashti; rujari, azuriri
{ro: acţiunea de a necheza; nechezare nechezat}
{fr: action d’hennir; hennissement}
{en: action of neighing; neighing}
ex: s-trunduescu muntsãlj di-arujirea-a caljlor; arujirea adutsi furtutirea; arujirea-a calui nu easti semnu bun cãndu sh-ari sotslji deadun; avdzãndalui arujirea di cal, agiumsi lamnja n tsilar
§ rujescu (ru-jĭés-cu) vb IV rujii (ru-jíĭ), rujam (ru-jĭámŭ), rujitã (ru-jí-tã), rujiri/rujire (ru-jí-ri) – (unã cu arujescu)
ex: rujashti nãirit calu; ca cal ma s-ts-arujascã, ruja-lj tini ca eapã
§ rujit (ru-jítŭ) adg rujitã (ru-jí-tã), rujits (ru-jítsĭ), rujiti/rujite (ru-jí-ti) – (unã cu arujit)
ex: s-avdza rujitlu-a caljlor
§ rujiri/rujire (ru-jí-ri) sf rujiri (ru-jírĭ) – (unã cu arujiri)
§ azurescu (a-zu-rés-cu) vb IV azurii (a-zu-ríĭ), azuream (a-zu-reámŭ), azuritã (a-zu-rí-tã), azuriri/azurire (a-zu-rí-ri) – (unã cu arujescu)
§ azurit (a-zu-rítŭ) adg azuritã (a-zu-rí-tã), azurits (a-zu-rítsĭ), azuriti/azurite (a-zu-rí-ti) – (unã cu arujit)
asun
asun (a-súnŭ) vb I asunai (a-su-náĭ), asunam (a-su-námŭ), asunatã (a-su-ná-tã), asunari/asunare (a-su-ná-ri) – agudescu pri tsiva tra sã scoatã (s-facã) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s-avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu;
(expr:
1: ts-asun unã, tsã li-asun = ti-agudescu, ti bat;
2: nj-asunã sãhatea = nj-yini oara)
{ro: suna; bate, lovi}
{fr: sonner; battre, frapper}
{en: make a noise; ring a bell; beat, strike}
ex: asunã (bati) ficiorlu la poartã; asuna (bãtea, s-avdza) chiprili-a caljlor n dipãrtari; cãmbãnjli asunã (bat); gãrgãricili, atsia di-atsia, asuna (bãtea); arãzboilu asunã (fatsi lavã) dipriunã; nu shtiu tsi-asunã (tsi s-avdi) prit casã; ved cã lj-asunj (li-agudeshti unã di-alantã) lirili n gepi; nu pot si shtiu cãti va lj-aibã asunatã
(expr: u-avea bãtutã, lj-avea datã, lj-avea plãscãnitã) a muljari-sai; nu ti dau cã va ti-asunã
(expr: va ti batã)
§ asunat (a-su-nátŭ) adg asunatã (a-su-ná-tã), asunats (a-su-nátsĭ), asunati/asunate (a-su-ná-ti) – faptã lavã; sunat, nsunat, bãtut, agudit
{ro: sunat; bătut, lovit}
{fr: sonné; battu, frappé}
{en: made a noise; ringed a bell; beaten, struck}
§ asunari/asunare (a-su-ná-ri) sf asunãri (a-su-nắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi-asunã; sunari, nsunari, bãteari, agudiri
{ro: acţiunea de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire}
{fr: action de sonner, de battre, de frapper}
{en: action of making a noise; of ringing a bell, of beating, of striking}
ex: el sh-u frãndzi toaca di-asunari (agudiri)
§ asunãtor (a-su-nã-tórŭ) adg asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri), asunãtori (a-su-nã-tórĭ), asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri) – tsi asunã, tsi bati, tsi agudeashti
{ro: sunător}
{fr: qui sonne; sonnant, qui frappe}
{en: who makes a noise; who rings (a bell); who beats, who strikes}
§ asunãturã (a-su-nã-tú-rã) sf asunãturi (a-su-nã-túrĭ) sf – vrondul tsi s-fatsi cãndu asunã tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlã-vati, vreavã, zbuc
brats
brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic
§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji
§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã
§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc
cal1
cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri
cloci/cloce
cloci/cloce (cló-ci) sf cloci (clócĭ) – gãljinã tsi shadi pi oauã tra sã scoatã pulj; gãljinã tsi ari scoasã pulj di putsãn chiro (pulj tsi-alagã dupã nãsã tut chirolu); cloaci, closhcã, clotsã;
(expr:
1: ca pulj fãrã cloci = singuri, oarfãnj, fãrã pãrintsã, nimutrits di vãrnu;
2: furã oauã di sum cloci = (i) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna)
{ro: cloşcă}
{fr: couveuse}
{en: sitting hen, hatcher}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); bãgai cloci; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; vidzui nã cloci cu puljlji dupã nãsã; lj-adunã tuts, ca clocea puljlji; armasirã, mãratslji, ca pulj fãrã cloci
(expr: oarfãnj, fãrã mutriri shi agiutor di la vãrnu); fãrã mumã, ca pulj fãrã cloci; aestu s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj; eara ahtari fur, cã-ts fura inima dit ljepuri shi oauãli di sum cloci, fãrã s-aducheascã
§ cloaci/cloace (clŭá-ci) sf cloci (clócĭ) – (unã cu cloci)
ex: aflã-ts, cloace, puljlji
§ clotsã1 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu cloci)
§ closhcã1 (clósh-cã) sf closhti (clósh-tĭ) – (unã cu cloci)
§ Closhca2 cu Pulj (Clósh-ca cu Púljĭ) sf fãrã pl – unã parei (multimi, adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}
§ clucescu (clu-cĭés-cu) vb IV clucii (clu-cíĭ), cluceam (clu-cĭámŭ), clucitã (clu-cí-tã), cluciri/clucire (clu-cí-ri) – (trã gãljinj, pulj) stau pri oauã tra s-li fac si scoatã pulj; (soarili) lu-ardi un ou, lu ncãldzashti, lu-amputi, lu-aspardzi; culcescu, cucescu, cluvyisescu;
(expr:
1: u clucescu = stau tu crivati sh-nu fac tsiva, ca unã cloci tsi cluceashti; stau, minduescu multu, nu dzãc tsiva, mi frimintu, di cum s-lu fac un lucru;
gumar
gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];
mpãhnjari/mpãhnjare
mpãhnjari/mpãhnjare (mpãh-njĭá-ri) sf – vedz tu pãhnii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãhniimpãhnjat
mpãhnjat (mpãh-njĭátŭ) adg – vedz tu pãhnii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãhniimpãhnjedz
mpãhnjedz (mpãh-njĭédzŭ) vb I – vedz tu pãhnii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãhnii