DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fushechi/fusheche

fushechi/fusheche (fu-shĭé-chi) sf fushechi (fu-shĭéchĭ) – unã soi di chelindru njic tu cari s-bagã bãrutea tsi plãscãneashti cãndu plumbul easti aminat di tufechi; fishechi, fshechi, fishic;
(expr:
1: fushechi oarbã = fushechi tsi plãscãneashti mash, fãrã s-aminã un plumbu;
2: mi-adar fushechi = nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: cartuş}
{fr: cartouche}
{en: cartridge}
ex: fushechi am, pãlascã nu; s-adrã fushechi lamnja
(expr: mãcã multu di multu)

§ fishechi/fisheche (fi-shĭé-chi) sf fishechi (fi-shĭéchĭ) – (unã cu fushechi)
ex: ari pãlãshtili mplini di fishechi

§ fishic (fi-shícú) sn fishitsi/fishitse (fi-shí-tsi) – (unã cu fushechi)
ex: arucã un fishic orbu
(expr: fishic fãrã plumbu)

§ nfishec (nfi-shécŭ) vb I nfishicai (nfi-shi-cáĭ), nfishicam (nfi-shi-cámŭ), nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicari/nfishicare (nfi-shi-cá-ri) – ncarcu nã tufechi cu fishechi;
(expr: mi nfishec = mi-adar fushechi; nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: charger le fusil (avec des cartouches)}
{en: load rifle (with cartridges)}
ex: tora oastea nu cheari chirolu ca si nfishacã tufechili; nfishacã-ti (
ex: ndoapã-ti) ghini

§ nfishicat (nfi-shi-cátŭ) adg nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicats (nfi-shi-cátsĭ), nfishicati/nfishicate (nfi-shi-cá-ti) – (tufechi) tsi easti ncãrcatã
{ro: încărcat (cu cartuşe)}
{fr: chargé (fusil)}
{en: loaded (rifle)}
ex: purta armili nfishicati (ncãrcati)

§ nfishicari/nfi-shicare (nfi-shi-cá-ri) sf nfishicãri (nfi-shi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncarcã unã tufechi
{ro: acţiunea de a încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: action de charger le fusil (avec des cartouches)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mbrustelã

mbrustelã (mbrus-té-lã) sf mbrusteli/mbrustele (mbrus-té-li) – lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; poalã, neci, necicã, peci, bistimali, pistimali, pishcimal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã
{ro: poală}
{fr: ce qu’on met devant, tablier}
{en: apron}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

neci/nece

neci/nece (né-ci) sf neciuri (né-cĭurĭ) – luguria tsi u bagã oaminjlji cãndu lucreadzã (di-aradã muljerli), di mesi sh-pristi stranji, tra s-nu s-murdãripseascã; necicã, peci, poalã, mbrustelã, bistimali, pistimali, pishcimal, pishtamal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã;
(expr: chiru necea = chiru arshinea, nu lj-easti arshini)
{ro: şorţ}
{fr: tablier}
{en: apron}
ex: aduna cireashili tu neci (poalã); sh-bãgã necea (poala) dininti; featili cu neciurli (poalili) dininti

§ necicã (nécĭ-cã) sf pl(?) – (unã cu neci)

§ peci1/pece (pé-ci) sf peci (pécĭ) – (unã cu neci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãlascã

pãlascã (pã-lás-cã) sf pãlãshti (pã-lắsh-ti) – unã soi di poalã i curauã tu cari s-tsãn bãrutea, fushechili sh-tuti alanti lipsiti trã ncãrcarea-a tufechiljei; palascã, plascã, pãlãpascã, fushiclichi, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã
{ro: cartuşieră}
{fr: giberne, cartouchière}
{en: cartridge-belt}
ex: fushechi am, pãlascã nu; sh-tsimsi pãlãshtili, chicã apala di gushi sh-lo tufechea shi bãgã s-aveaglji; gheganj cu pãlãshti di flurii; ari pãlãshtili mplini di fishechi; pãlasca n brãn

§ palascã (pa-lás-cã) sf palãshti (pa-lắsh-ti) – (unã cu pãlascã)
ex: s-nj-adari voi dauã palãshti; palascã di-asimi; acumpãrã nã tãcãmi di armi, tufechi, doauã pishtoli, un yeatagan, nã arbii shi palãshti

§ plascã (plás-cã) sf plãshti (plắsh-ti) – (unã cu pãlascã)
ex: lja plãshtili, li tsindzi

§ pãlãpascã (pã-lã-pás-cã) sf pãlãpãshti (pã-lã-pắsh-ti) – (unã cu pãlascã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pistimali/pistimale

pistimali/pistimale (pis-ti-má-li) sf pistimãlj (pis-ti-mắljĭ) – lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã, (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; poalã, mbrustelã, neci, necicã, peci, bistimali, pishcimal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã
{ro: şorţ, fotă}
{fr: tablier}
{en: apron}
ex: cu pistimalea (poala) mplinã di pilicudz

§ pishcimal (pish-ci-málŭ) sn pishcimãlj (pish-ci-mắljĭ) – (unã cu pistimali)

§ bistimali/bistimale (bis-ti-má-li) sf bistimãlj (bis-ti-mắljĭ) – (unã cu pistimali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

poalã

poalã (pŭá-lã) sf polj (póljĭ) shi poalji/poalje (poá-lji) – lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; mbrustelã, neci, necicã, peci, bistimali, pistimali, pishcimal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã; (fig:
1: poalã = (i) partea di nghios a unui lucru (ca bunãoarã: pristi dzinuclji cãndu stai pri scamnu, partea di nghios a muntilui, etc.); (ii) furtia di lucri tsi ncap tu-unã poalã; expr:
2: poalã di poartã = cãnatã di poartã;
3: poali lundzi = muljarea;
4: li vrei n poalã = li vrei etimi; li vrei s-hibã lishor tri fãtseari;
5: nj-bag poalili di brãn = mi ndreg ta s-mi-acats di lucru, ljau unã apofasi;
6: (om) cu poalili dinãinti = huzmichearlu din casã (cã el fatsi lucru cu poala dinãinti);
7: trag di poali = lj-caftu un lucru;
8: bash poalili = (bash partea di nghios a stranjilor ca) semnu di tinjii shi ascultari;
9: mi tsãn di poala-a unui = mi duc dupã cariva;
10: sh-adunã poalili n cap = nu-ari arshini, nu-l mealã cã s-fatsi di-arshini;
11: (capra) sh-anvileashti poalili = (capra) sh-anvileashti chizda)
{ro: poală; partea de jos a unui lucru (munte)}
{fr: tablier, pan; partie inférieure du corps; giron}
{en: apron; lower part of a body (mountain), lap}
ex: ãl tradzi un di poalã; l-trãdzea ficiorlji di poali dzua tutã; cu njitslji tu poalã, plãndzea di tsã s-arupea inima; cum s-nu-nj plãngu, cãndu-s fãrã mãnj, cu njits ãn poalã, tu irnjii greauã, cari-i ca mini?; dizgroapã fluriili, lja nãscãnti n poalã sh-li-aspuni a misurarlui; s-ts-adunj poalili pãn di dzinuclju, s-tsã ved pulpili; di-arshini, di fricã, lu-anvãli cu poala-lj; s-chishe pri sum poali shi fuga s-aducã mãcãri; poala sun brãn; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; tradzi cu cheatra, surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-lji ncapã tu poalã); sh-umpli poala (fig: di lucri) sh-ai s-lj-aducã acasã; si sculã mãrata shi-l lo tu poalã shi dusi mardzinea di-arãu; muljarea poali lundzi sh-minti shcurtã; poalã di sumar; l-tsãnea n poalã; lu mfãshe tu poalã tra s-nu-lj hibã arcoari; s-udã pi poali; shi surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-li poartã tu-unã poalã); s-nu ts-anvãleascã poalili
(expr: s-nu ts-anvãleascã chizda); nj-murdãrii poljli di fustani (fig: partea di nghios di la fustani); lj-bãshem poala-a amirãlui
(expr: partea di nghios a stranjlui ca semnu di tinjii shi ascultari); hilj di-amirã s-cãtãndisits pri hala-aestã, cu poalã dinãinti!
(expr: huzmicheari); tihea sh-bãgã poalili n brãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pudeauã

pudeauã (pu-deá-ŭã) sf pudei (pu-déĭ) –
1: lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; poalã, mbrustelã, neci, necicã, peci, bistimali, pistimali, pishcimal; pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã;
2: lucru ca unã soi di poalã i curauã tu cari s-tsãn fushechi; pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã, palascã, pãlascã, plascã, pãlãpascã, fushiclichi
{ro: şorţ; cartuşieră}
{fr: tablier; cartouchière}
{en: apron; cartridge-belt}
ex: cu fushetsli tu pudeauã (poalã)

§ pudyeauã (pudh-yĭá-ŭã) sf pudyei (pudh-yéĭ) – (unã cu pudeauã)

§ puzgheauã (puz-ghĭá-ŭã) sf puzghei (puz-ghĭéĭ) – (unã cu pudeauã)

§ purgheauã (pur-ghĭá-ŭã) sf purghei (pur-ghéĭ) – (unã cu pudeauã)

§ puryeauã (pur-yĭá-ŭã) sf puryei (pur-yéĭ) – (unã cu pudeauã)
ex: li adunã tu puryeauã; acãtsã topa tu puryeauã

§ pureauã1 (pu-reá-ŭã) sf purei (pu-réĭ) – (unã cu pudeauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã