DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bashur

bashur (ba-shĭúrŭ) adg bashurã (ba-shĭú-rã), bashuri (ba-shĭúrĭ), bashuri/bashure (ba-shĭú-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; cu fatsa nilatã; bashurcu, murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, cãrnjidã, birbati, puvunjos, mãscãrã; (fig: bashur = (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dãmtsã lãi; (iii) (om) tsi fatsi lumea s-arãdã; (om) di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; caraghios, paljaci)
{ro: murdar (la faţă)}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: hii bashur (murdar) tu fatsã; avem un cãni bashur (fig: cu caplu lai); oai bashurã (fig: albã cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: caraghioslu, paljacilu) a hoarãljei

§ bashurcu (ba-shĭúr-cu) adg bashurcã (ba-shĭúr-cã), bashurtsi (ba-shĭúrtsi), bashurtsi/bashurtse (ba-shĭúr-tsi) – (unã cu bashur)
ex: ficiorlji-ts suntu bashurtsi (fig: murdari la fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

murdar

murdar (mur-dárŭ) adg murdarã (mur-dá-rã), murdari (mur-dárĭ), murdari/murdare (mur-dá-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, birbati, cãrnjidã, puvunjos, bashur, bashurcu, mãscãrã
{ro: murdar}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: easti om murdar

§ murdãrilji/murdãrilje (mur-dã-rí-lji) sf murdãrilji/murdãrilje (mur-dã-rí-lji) – atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrlãchi, nicurãtea-tsã, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}

§ murdãrii/murdãrie (mur-dã-rí-i) sf murdãrii (mur-dã-ríĭ) – (unã cu murdãrilji)

§ murdãr-lichi/murdãrliche (mur-dãr-lí-chi) sf murdãrlichi (mur-dãr-líchĭ) – (unã cu murdãrilji)
ex: mari murdãrlichi

§ murdãr-lãchi/murdãrlãche (mur-dãr-lắ-chi) sf murdãrlãchi (mur-dãr-lắchĭ) – (unã cu murdãrilji)

§ murdãripsescu (mur-dã-rip-sés-cu) (mi) vb IV murdãripsii (mur-dã-rip-síĭ), murdãripseam (mur-dã-rip-seámŭ), murdãripsitã (mur-dã-rip-sí-tã), murdãripsi-ri/murdãripsire (mur-dã-rip-sí-ri) – l-fac pri cariva si s-umplã di murdãrilji; ncarcu, lichisescu, lirusescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}

§ murdãripsit (mur-dã-rip-sítŭ) adg murdãripsitã (mur-dã-rip-sí-tã), murdã-ripsits (mur-dã-rip-sítsĭ), murdãripsiti/murdãripsite (mur-dã-rip-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, etc.
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}

§ murdãripsi-ri/murdãripsire (mur-dã-rip-sí-ri) sf murdãripsiri (mur-dã-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-murdãripseashti cariva i tsiva; ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puvonj

puvonj (pu-vónjĭŭ) sm puvonj (pu-vónjĭ) shi sn puvoanji/pu-voanje (pu-vŭá-nji) –
1: apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lãcrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; proi, shuruinã;
2: arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; pivonj, rãchei, trap, trãpulici; (fig: puvonj = apã murdarã, tulburi, murdãrilji, lãvushiturã)
{ro: torent; râuleţ}
{fr: torrent; ruisseau}
{en: torrent; brook}
ex: di ploi shi di puvoanji (proai); apã mintitã di puvoanji (proai); puvonjlji s-nu ti neacã; cãndu trec piningã casa-a lor, nj-astup nãrli di puvonj (fig: apa murdarã, lãvushiturã); nu mi scaldu tu puvonjlu-aestu (fig: apa aestã murdarã)

§ puvunjos (pu-vu-njĭósŭ) adg puvunjoasã (pu-vu-njĭŭá-sã), puvunjosh (pu-vu-njĭóshĭ), puvunjoasã/puvunjoasi (pu-vu-njĭŭá-si) – tsi easti turburi ca apa adusã di puvonj; murdar, turburi
{ro: murdar, tulbure}
{fr: sale, trouble}
{en: dirty, turbid, muddy}
ex: puvunjoasã (murdarã) apã n-adusi proilu

§ pivonj (pi-vónjĭŭ) sn pivoanji/pivoanje (pi-vŭá-nji) – arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; puvonj, rãchei, trap, trãpulici
{ro: râuleţ}
{fr: ruisseau}
{en: brook}
ex: zghicutli a pivonjlui (arãului)

§ proi (próĭŭ) sn proai/proae (prŭá-i) – apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lacrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; puvonj, shuruinã
{ro: şuvoi, puhoi}
{fr: torrent}
{en: torrent}
ex: sãndzili curã di mini proi (shuruinã, puvonj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

turbur1

turbur1 (túr-burŭ) (mi) vb I turburai (tur-bu-ráĭ), turburam (tur-bu-rámŭ), turburatã (tur-bu-rá-tã), turburari/turburare (tur-bu-rá-ri) – mintescu (apili) tra s-li fac murdari shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cuturbur, cutulbur, mintescu, tulbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: nu turburats (alãcits) apa; cum s-nu mi turbur (s-nu nj-alãcescu mintea), tatã, cãndu shtiu, tsi mi-ashteaptã?; minduirli u turburã (ãlj mintescu mintea shi inima) dipriunã; s-turburã la minti di la moartea-a hilji-sai

§ turburat (tur-bu-rátŭ) adg turburatã (tur-bu-rá-tã), turburats (tur-bu-rátsĭ), turburati/tur-burate (tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: tsi ai, more hilj, di eshti ahãt turburat?

§ turbura-ri/turburare (tur-bu-rá-ri) sf turburãri (tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-turburã; alãciri, cutruburari, cuturburari, cutul-burari, mintiri, tulburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura; tulburare, agitare}
{fr: action de troubler, d’agiter}
{en: action of troubling someone (himself), of perturbing}

§ nturbur (ntúr-burŭ) (mi) vb I nturburai (ntur-bu-ráĭ), nturburam (ntur-bu-rámŭ), nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburari/nturburare (ntur-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)
ex: tãlaza di aeri nturburã apa; s-avea nturburatã niheamã

§ nturburat (ntur-bu-rátŭ) adg nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburats (ntur-bu-rátsĭ), nturburati/nturburate (ntur-bu-rá-ti) – (unã cu turburat)
ex: nturburatã lj-eara mintea

§ nturbura-ri/nturburare (ntur-bu-rá-ri) sf nturburãri (ntur-bu-rắrĭ) – (unã cu turburari)

§ tulbur1 (túl-burŭ) (mi) vb I tulburai (tul-bu-ráĭ), tulburam (tul-bu-rámŭ), tulburatã (tul-bu-rá-tã), tulburari/tulburare (tul-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn