DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciuruchi/ciuruche

ciuruchi/ciuruche (cĭu-rú-chi) sf ciuruchi (cĭu-rúchĭ) – catasta-sea tu cari s-aflã un lucru tsi ari putridzãtã (ari aludzãtã, s-ari aspartã, etc.); lugurii tsi easti putridã (aspartã, aludzãtã, etc.); ciuruclichi, putridzãnji, putridzãmi, putriganj, gãnji, trãhlã, smac
{ro: putreziciune, descompunere}
{fr: pourriture, corruption}
{en: rot, decay}

§ ciuruclichi/ciurucliche (cĭu-ru-clí-chi) sf ciuru-clichi (cĭu-ru-clíchĭ) – lugurii (carni, lemnu, cheali, etc.) tsi s-ari aspartã (ari putridzãtã, ari ciurutipsitã, etc.); ciuruchi, putridzãnji, putriganj, gãnji, smac
{ro: putregai, materie descompusă}
{fr: pourriture, matière décomposée}
{en: rot, decay}
ex: ma s-la perlji, ciuruclichea (chealea moartã, perlji tsi cad) s-curã

§ ciuruc (cĭu-rúcŭ) adg ciurucã (cĭu-rú-cã), ciuruts (cĭu-rútsĭ), adg ciurutsi/ciu-rutse (cĭu-rú-tsi) – tsi easti putrid (aspartu, aludzãt, etc.); shupliv, putrid, putridzãt
{ro: putred, stricat, descompus}
{fr: pourri, décomposé}
{en: rotten, decayed, decomposed}

§ ciurutipsescu (cĭu-ru-tip-sés-cu) vb IV ciurutipsii (cĭu-ru-tip-síĭ), ciurutipseam (cĭu-ru-tip-seámŭ), ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsiri/ciu-rutipsire (cĭu-ru-tip-sí-ri) – cher unã parti (i tuti) hãrli tsi am (putearea, mintea, etc.), di itia-a aushaticlui, (di itia-a atsilor tsi pãtsãi tu banã, etc.); mi nvicljedz sh-mi-aspargu cu anlji tsi trec; mi-aspargu, putridzãscu, etc.
{ro: degenera, putrezi, (se) strica}
{fr: dégénérer, pourrir, gâter}
{en: degenerate, rot, spoil}
ex: ciurutipsi (s-asparsi) lumea, ciurutipsirã (s-asparsirã) sh-prãvdzãli

§ ciurutipsit (cĭu-ru-tip-sítŭ) adg ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsits (cĭu-ru-tip-sítsĭ), ciurutipsiti/ciurutipsite (cĭu-ru-tip-sí-ti) – tsi ari chirutã hãrli tsi ari di itia-a atsilor pãtsãti (a chirolui tri treatsi, etc.); tsi s-ari nvicljatã i aspartã cu anjlji tsi tricurã; ciuruc
{ro: degenerat, putrezit, stricat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãnji/gãnje

gãnji/gãnje (gắ-nji) sf pl – alumãchi uscati sh-cãdzuti di pi pom (cu cari s-aprindi lishor foclu); leamni putridi; trahtã, trãhlã, smac, putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, ciuruchi
{ro: vreascuri, putregaiuri}
{fr: ramilles, branches sèches et tombées, bois pourri}
{en: twigs, small rotten branches, rotten wood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plantã

plantã (plán-tã) sf planti/plante (plán-ti) – atsea tsi creashti dit loc (ca, bunãoarã, earba, pomlu, lilicea, ayita, etc.) sh-cari ari di-aradã (ma nu totna) unã-arãdãtsinã, un trup, alumãchi, frãndzã, lilici, etc.; curpit;
(expr:
1: plantã dicurativã; plantã urnamintalã = plantã cu unã, icã ma multi pãrtsã mushati (trup, lumãchi, frãndzã, lilici), cari creashti natural icã easti criscutã di om tu grãdinj, tra s-mushutsascã locurli;
2: plantã inferioarã = plantã simplã, aplo, cama di nghios, tsi poati s-aibã clurufilã ma, multili ori, easti fãrã clurufilã;
3: plantã limnoasã = plantã cu lemnu tu-arãdãtsinã, trup sh-alumãchi;
4: plantã irboasã = earbã;
5: plantã liguminoasã; plantã ligumiculã = unã fumealji di planti tsi au pãrtsã buni trã mãcari, di-aradã fructili pãstãlj, tsi creashti agrã pri cãmpu i easti criscutã maxus di om tu grãdinj ca unã zãrzãvati;
6: plantã parazitã = plantã cari s-hrãneashti cu seva (dzama) di la alti planti;
7: plantã anualã – plantã (di-aradã irboasã) cari nu bãneadzã ma multu di-un an;
8: plantã perenã – plantã irboasã cari bãneadzã ma multsã anj;
9: plantã saprofitã = plantã cari s-hrãneashti cu putridzãnj;
10: plantã textilã = plantã dit cari si scot hiri trã tsãseari)
{ro: plantă}
{fr: plante}
{en: plant}

§ plãntu (plắn-tu) vb I plãntai (plãn-táĭ), plãntam (plãn-támŭ), plãntatã (plãn-tá-tã), plãntari/plãntare (plãn-tá-ri) – hig unã plantã njicã cu-arãdãtsinã tu loc (arãsad, tumatã, arburi, pom, etc.) tra s-creascã shi si s-facã mari; fac un lucru (cutsut, par, penurã, etc.) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu-un altu lucru (trup, loc, scãndurã, etc.); hig tsiva tu-un lucru chipitos; mplãntu, hig, nhig, bag; (fig:
1: mi plãntu = mi curdusescu tu-un loc sh-nu mata mi min di-aclo;
2: lj-u plãntu = lj-u-alas fãrã s-lu ntreb, cã va i cã nu va)
{ro: împlânta, înfige, planta}
{fr: planter, enfoncer}
{en: plant, drive (stake, tree into the ground), sink (into the mud, the sea)}
ex: scoasi hãngearlu shi-l plãntã (hipsi) tu cheptul a stihiului; sh-featsi ningã cali nã cãlivã shi deavãrliga plãntã (bãgã s-creascã) ayinji; plãntai (bãgai tu loc ta s-creascã) multsã ponj; l-plãntat (bãgat tu loc) merlu?; plãntã trei meri shi trei prunj tu grãdinã cãtrã bisearicã; agalea-agalea, li plãntã penurli (bãtu, bãgã, ncurfusi) shi s-alinã pri pãlati; mi plãntash (mi dusesh, mi curdusish) la hilj-ta sh-mi-alãsash aclo dauã sãhãts; lãmbãdz di tsearã ea-ts plãntã; lj-plãntã (lj-hipsi) cutsutlu pri dinãpoi al Dona sh-lu-alasã mortu; iu s-plãntã (fig: s-curduseashti), aclo armãni, cu mizia lu scolj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

putrid

putrid (pú-tridŭ) adg putridã (pú-tri-dã), putridz (pú-tridzĭ), putridi/putride (pú-tri-di) – (lemnu) veclju cari, di sibepea-a nutiiljei, easti cufchiusit, moali, mplin di guvi, s-frãndzi lishor sh-easti disfaptu (anãlsit) tu pãrtsili di cari easti adrat; shupliv, shuplivos; (fig:
1: putrid = aspartu, cufchiu, gof; expr:
2: putrid di-avut = multu avut)
{ro: putred}
{fr: putride, pourri; carié, gâté}
{en: putrid, rotten; decayed, spoiled}
ex: pri putridi trei scãnduri; greclu-i lemnu putrid; s-nu-l mãts cã easti putrid (fig: aspartu) shi amar; merlu putrid aspardzi sh-bunili; Gugu-Gãgã sh-eara un putrid di avut
(expr: multu di multu avut)

§ prutid (prú-tidŭ) adg prutidã (prú-ti-dã), prutidz (prú-tidzĭ), prutidi/prutide (prú-ti-di) – (unã cu putrid)

§ prudit (prú-ditŭ) adg pruditã (prú-di-tã), prudits (prú-ditsĭ), pruditi/prudite (prú-di-ti) – (unã cu putrid)
ex: lj-pãrea truplu ca prudit (putrid)

§ putridzãscu (pu-tri-dzắs-cu) vb IV putridzãi (pu-tri-dzắĭ), putridzam (pu-tri-dzámŭ), putridzãtã (pu-tri-dzắ-tã), putridzãri/putridzãre (pu-tri-dzắ-ri) – (lemnul) s-mãcã di veclju tsi easti, cufchiuseashti, fatsi guvi njits sh-mãri (iu intrã yernji di-l mãcã), s-frãndzi lishor, s-anãliseashti (s-disfatsi) tu pãrtsãli di cari easti adrat, etc.; (lucru, ca lemnu, lumãchi, palji, frãndzã, etc.) agiungu si s-facã putridi di itia-a vicljimiljei shi a nutiiljei; (fig:
1: putridzãscu = shed tu-un loc multu chiro, nu mi min dip dit loclu iu mi aflu; shed tu-un loc pãnã s-mor; expr:
2: s-lji putridzashti chealea (oslu) = s-moarã)
{ro: putrezi}
{fr: pourrir}
{en: rot}
ex: putridzã lemnul di la scarã; putridzãrã (s-asparsirã, anãlisirã) poamili tuti; putridzashti n cali; oslu pute s-nu-lj putridzacã (s-nu-l hunipseascã loclu); aclo-lj fu sã sh-alasã chealea shi s-lji putridzascã oslu
(expr: s-moarã); n casã putridza (fig: shidzea tut chirolu, nu s-mina dip din casã) tutã dzua; putridzãi (fig: shidzui multu di multu) aoatsi; bãgats-lji brãndzãli di gushi sh-arcats-lu s-putridzascã
(expr: sã sta tu filichii pãnã moari) tu filichii; sãlãghea-nj-mi, cã va-nj putridzascã oasili tu heari; n casã putridza

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

smac

smac (smácŭ) sm pl(?) – harea (atsea) tsi-l fatsi un lucru (ma multu lemnul) tra s-hibã putrid; lucri (lemnu, palji, frãndzã, etc.) putridzãti; putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, trãhlã, trahtã, ciuruchi
{ro: putreziciune}
{fr: pourriture; bois pourri; chaume}
{en: rot, decay}
ex: unã mãnatã di smac (lemnu putrid), ascãpirã, shi anye foclu smac (smácŭ) sm pl(?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trãhlã

trãhlã (trắh-lã) sf trãhli/trãhle (trắh-li) – alumachi uscatã sh-cãdzutã mpadi di pi pom (cu cari s-aprindi lishor foclu); lumachi (lemnu, frãndzã, etc.) putridã; trahtã, gãnji, putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, smac, ciuruchi
{ro: vreasc, putregai}
{fr: ramilles, branche sèche et tombée, bois pourri}
{en: twigs, small rotten branches, rotten wood}
ex: ahtari lunjinã da shi trãhlili uscati

§ trahtã (tráh-tã) sf trahti/trahte (tráh-ti) shi trãhtsã (trắh-tsã) – (unã cu trãhlã)
ex: trahta scãntiljadzã noaptea; trahta nu da cãldurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã