DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahulescu

ahulescu (a-hu-lés-cu) (mi) vb IV ahulii (a-hu-líĭ), ahuleam (a-hu-leámŭ), ahulitã (a-hu-lí-tã), ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) –
1: suflu vimtu dit plimunj pri un lucru, (eami tsi s-abureadzã, etc.); suflu pri mãnj tra s-li ngãldzãscu;
2: bag (dau cu) mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli) tsi easti sh-cum easti (tra s-caftu, tra s-ved, ma s-aibã i s-nu aibã tsiva, etc.); huhulescu, suflu; pusputescu, pãspãtescu, pusputipsescu;
(expr:
1: lu-ahulescu cu vearga = lu-agudescu cu vearga;
2: lj-ahulescu un lucru = lj-fur, lj-agudescu un lucru)
{ro: sufla; pipăi, atinge}
{fr: souffler, tâter, toucher, tâtonner, palper}
{en: blow, feel with fingers, touch}
ex: ahulea-ts mãnjli (suflã tu mãnj) cã easti arcoari; nj-ahuleam mãnjli (nj-suflam tu mãnj) tra s-mi ngãldzãscu; s-tsã fure arcoari tu mãnj, ahuleats-li; ahulish, nu mutrish ghini; ahulea (da cu mãna) s-veadã cã-i saclu; ahulii aoa, nclo shi aflai un cãtsut; tsi tut pusputeashti sh-ahuleashti?; cum ãn gurã s-ahulescu (s-pusputescu); s-videa, s-ahulea (s-pusputea); ahulea gãljina, ari ou?; ahulea-l
(expr: agudea-l) cu vearga; lj-avea ahulitã
(expr: lj-avea furatã) unã stearpã; ahulim (suflãm pri) nuca agiucatã trei ori sh-apoea u mãcãm ca s-nu fatsim mamã; capra ahuleashti perlu (suflã tu per tra s-facã sonlu “hu”)

§ ahulit (a-hu-lítŭ) adg ahulitã (a-hu-lí-tã), ahulits (a-hu-lítsĭ), ahuliti/ahulite (a-hu-lí-ti) – (lucru) tsi easti suflat; tsi easti pusputit; huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: suflat; pipăit, atins}
{fr: soufflé, tâté, touché, tâtonné, palpé}
{en: blown, felt with fingers, touched}

§ ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) sf ahuliri (a-hu-lírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari ahuleashti; dari cu mãna; suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge; suflare; pipăire, atingere}
{fr: action de souffler, de tâter, de toucher, de tâtonner, de palper}
{en: action of blowing, of feeling with fingers, of tou-ching}
ex: s-imnã cu ahuliri (peanarga pusputipsindalui); lu-aflu cu-ahuliri (cu pusputiri)

§ ahulitã (a-hu-lí-tã) sf fãrã pl – lucrul tsi-l fatsi un cãndu ahuleashti; ahuliri, suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aludzãscu

aludzãscu (a-lu-dzắs-cu) (mi) vb IV aludzãi (a-lu-dzắĭ), aludzam (a-lu-dzámŭ), aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) – (lucru, lilici, mãcari, carni) nchiseashti s-moalji ninti ca si s-aspargã; nchisescu s-mi-aspargu; mãrãnghisescu, vishtidzãscu, anjurzescu urut, mi-amput, amput, mi-acredz, etc.
{ro: (se) altera, (se) moleşi, ofili, (se) împuţi, începe a se strica}
{fr: (s’)altérer, (se) rendre mou, (s’)amollir; sentir mauvais}
{en: change (for worse), spoil, soften, smell foul}
ex: lilicea s-aludzashti (mãrãnghiseashti); carnea s-aludzã (s-mulje, sã nviclje); sudorli aludzãscu (amput, anjurzescu ca unã mãcari aspartã), s-acreadzã

§ aludzãt (a-lu-dzắtŭ) adg aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãts (a-lu-dzắtsĭ), aludzã-ti/aludzãte (a-lu-dzắ-ti) – tsi s-moalji ninti ca si s-aspargã; tsi-ari nchisitã si s-aspargã; mãrãnghisit, vishtidzãt, anjurzit, urut, amputsãt, acrit, etc.
{ro: alterat, ofilit, moleşit, împuţit, fleşcăit}
{fr: altéré, amolli, qui sent mauvais}
{en: changed (for worse), spoiled, softened, which smells foul}
ex: carni aludzãtã (shidzutã, muljatã, aspartã)

§ aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) sf aludzãri (a-lu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aludzashti; mãrãnghisiri, vishtidzãri, anjurziri urut, amputsãri, acriri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) altera, de a (se) moleşi, de a (se) ofili, de a (se) împuţi, de a începe a (se) strica; alterare, ofilire, împuţire, fleşcăire}
{fr: action de (s’)altérer, de (se) rendre mou, de (s’)amollir; de sentir mau-vais; amolissement}
{en: action of changing (for worse), of spoiling, of softening, of smelling foul; softening}

§ alu-dzãmi/aludzãme (a-lu-dzắ-mi) sf aludzãnj (a-lu-dzắnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã aludzãt; ashi cum easti un lucru (ma multu carnea) cãndu s-moalji shi nchiseashti s-aspargã; aludzãri
{ro: fleşcăire, moleşire, alterare}
{fr: amolissement, on dit d’une viande qui commence a s’altérer}
{en: softening; it is said about meat when it starts softening, before spoiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arucucotir

arucucotir (a-ru-cu-có-tirŭ) sn arucucotiri/arucucotire (a-ru-cu-có-ti-ri) – unã soi di putir multu njic cu cari s-bea di-aradã arãchia; arcucotir, rucucotir
{ro: păhărel de rachiu, ţoi}
{fr: petit verre d’eau-de-vie}
{en: small glass for drinking whisky}
ex: biui doauã arucucotiri di-arãchii

§ arcucotir (ar-cu-có-tirŭ) sn arcucotiri/arcucotire (ar-cu-có-ti-ri) – (unã cu arucucotir)

§ rucucotir (ru-cu-có-tirŭ) sn rucucotiri/rucucotire (ru-cu-có-ti-ri) – (unã cu arucucotir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caftu

caftu (cáf-tu) (mi) vb I cãftai (cãf-táĭ), cãftam (cãf-támŭ), cãftatã (cãf-tá-tã), cãftari/cãftare (cãf-tá-ri) –
1: mutrescu tra s-aflu tsiva i pri cariva; alag tra s-dau di cariva;
2: tser (dimãndu) un lucru di la cariva (cã am ananghi i cã voi s-lu am);
3: fac tsi lipseashti tra s-aflu cãtse lucrili suntu ashi cum s-tihiseashti s-hibã; mutrescu, alag, pusputescu, ahulescu, tser, dimãndu, etc.;
(expr:
1: lj-caftu mintea = voi sã shtiu tsi mindueashti, tsi pãreari ari, tsi urnimii pot s-am di la el;
2: l-caftu di biduclji, di purits = l-mutrescu tra s-ved ma s-aibã biduclji, purits;
3: l-caftu n cap = mutrescu s-ved ma s-aibã biduclji n cap, s-lj-acats shi s-lji vatãm;
4: u caftu (feata) = u caftu (feata) ti nveastã;
5: mi caftu (la yeatru) = mi duc la un yeatru s-mi mutreascã, s-mi veadã, s-nji spunã tsi lãngoari am shi tsi lipseashti s-fac tra s-mi vindic;
6: l-caftu cu tsãruhi di her = alag tut loclu tra s-lu aflu;
7: sh-caftã gura = lu-ariseashti s-mãcã)
{ro: căuta; cere; cerceta}
{fr: chercher; demander; faire de recher-ches; soigner}
{en: seek, search (for); ask (for); do research}
ex: tsi va s-caftsã (va fats rigeai, va tseri) di la Dumnidzã, spuni-nj sh-a njia; caftu (tser) pãni cã nj-u foami; caftã-l (mutrea s-lu aflji) cã s-ascumsi; tsi cãftash (tsi vreai s-ai), aflash; tsi caftsã (tsi mutreshti s-aflji, tsi vrei s-fats) aoatsi, hilj?; caftã (mutreashti) s-fugã peascumta din hoarã; caftã (mutreashti, va, duchimãseashti) s-lu nsoarã; va s-fugã dit casa-a lui, sã-sh caftã (s-mutreascã tra s-aflã) altu loc; sh-u bãgã tu minti si-sh caftã (s-mutreascã tra si sh-aflã) tihea; lj-caftu mintea
(expr: voi s-ved tsi mindueashti, tsi pãreri ari); doilji s-caftã (sh-arucã ocljilj si s-aflã) cu mutrita; feata tsi u caftu mini
(expr: tsi u caftu ti nveastã) nu mi va; dutsi s-u caftã feata di la pãrintsã; sh-u bãgã s-caftã (s-aflã tra si nsoarã cu) nã veduã; mi dush la amirãlu, si-lj caftu hilj-sa nveastã; di la mini tsi cãftats? (tsi vrets? tsi-nj dimãndats?); caftã-mi putsãn ãn cap
(expr: mutrea-mi n cap ti biduclji); s-cãftã la tuts yeatsãrlji (du-si s-lu veadã tuts yeatsãrlji ti lãngoarea tsi ari); mi caftã
(expr: mi mutrescu di niputeari) multu ghini lãlãnjlji; mi cãftai
(expr: mi dush la yeatru s-mi mutreascã) shapti mesh

§ cãftat (cãf-tátŭ) adg cãftatã (cãf-tá-tã), cãftats (cãf-tátsĭ), cãftati/cãftate (cãf-tá-ti) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

calici1

calici1 (cã-lícĭŭ) sn calici/calice(?) (ca-lí-ci) – putir tsi easti ufilisit tu bisearicã tu ayisirea-a yinlui ti cumnicari (fãtsearea-a yinlui tu sãndzili-a Hristolui)
{ro: caliciu}
{fr: calice}
{en: chalice}

§ cãlici1 (cã-lícĭŭ) sn cãlici/cãlice(?) (cã-lí-ci) – (unã cu calici1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãnachi/cãnache

cãnachi/cãnache (cã-ná-chi) sf cãnãchi (cã-nắchĭ) – pushputirea cu mãna, zboarãli dzãsi shi faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; cãnãchipsiri, diznjerdu, diznjirdari, diznjirdãciuni, hadyi; gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri
{ro: alintare}
{fr: caresse, cajolerie}
{en: caress}
ex: lumi bãnatã tu cãnãchi (hãdyi, cãnãchipsiri)

§ cãnãchipsescu (cã-nã-chip-sés-cu) (mi) vb IV cãnãchipsii (cã-nã-chip-síĭ), cãnãchipseam (cã-nã-chip-seámŭ), cãnãchipsitã (cã-nã-chip-sí-tã), cãnãchipsi-ri/cãnãchipsire (cã-nã-chip-sí-ri) – lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; diznjerdu, gãlinisescu, gugilescu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: alinta}
{fr: cajoler, caresser, dorloter}
{en: caress, fondle, pamper}

§ cãnãchipsit (cã-nã-chip-sítŭ) adg cãnãchipsitã (cã-nã-chip-sí-tã), cãnãchipsits (cã-nã-chip-sítsĭ), cãnãchipsiti/cãnãchipsite (cã-nã-chip-sí-ti) – tsi easti hãidipsit cu mãna i cu zboarãli dzãsi; cãnãchearcu, diznjirdat, gãlinisit, gugilit, hãidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: alintat}
{fr: cajolé, caressé, dorloté}
{en: caressed, fondled, pampered}

§ cãnãchipsiri/cãnãchipsire (cã-nã-chip-sí-ri) sf cãnãchipsiri (cã-nã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãnãchipseashti tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; diznjirdari, gãlinisiri, gugiliri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; diznjerdu, cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
{ro: acţiunea de a dezmierda; dezmierdare}
{fr: action de cajoler, de caresser, de dorloter}
{en: action of caressing, of fondling, of pampering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrtescu

cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)

§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chelchi/chelche

chelchi/chelche (chĭél-chi) sf cheltsi (chĭél-tsi) –
1: luyurii (geami) prit cari s-veadi sh-cu cari s-adarã putiri (geamea di la firidz, matuyeali ti oclji, shishi, etc.);
2: unã soi di vas njic faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.), prit cari s-veadi tsi s-aflã nuntru (di-aradã, ma nu totna); chelcã, chelcu, chelci, yilii, ploscã, putir, putiri, cupã, scafã, cufii, arucucotir, arcucotir, rucucotir;
3: vas njic di lemnu (cheali, metal, etc.) stronghil shi plãciutat tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã; ploscã, ploascã, cofã, covã, cini
{ro: sticlă; pahar, ploscă}
{fr: verre, verre à boire, bouteille, gourde}
{en: glass; glass for drinking, flask (of brandy, etc.), gourd, canteen}
ex: scamnu di chelchi (yilii, geami); avem multi scafi di chelchi (yilii); dã-nj unã chelchi (arucucotir, putir njic) di-arãchii; chelchi (putiri, ploscã) di arãchii

§ chelcã (chĭél-cã) sf cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)

§ chelcu (chĭél-cu) sn cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)

§ chelci/chelce (chĭél-ci) sf cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)
ex: lo chelcea (putirea) cu apã

§ chilchirii/chilchirie (chil-chi-rí-i) sf chilchirii (chil-chi-ríĭ) – multimi di cheltsi
{ro: sticlărie}
{fr: quantité de verres (bouteilles, etc.)}
{en: quantity of glasses (flasks, etc.}
ex: lji s-avea adunatã multã chilchirii (multimi mari di cheltsi)

§ chelchirii/chelchirie (chĭel-chi-rí-i) sf chelchirii (chĭel-chi-ríĭ) – (unã cu chilchirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuciur

ciuciur (cĭú-cĭurŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – zburãscu (asun) multu peanarga, cu-unã boatsi apusã; zburãscu peanarga la ureaclja-a unui tra nu-avdã altsã tsi-lj dzãsh; ea ciuciurã-lj tini tu ureaclji aisti ndauã zboarã; (apa, izvurlu, etc.) fatsi un vrondu surdu, cãteanjor shi peanarga; ciuciuredz, nciuciur, aburedz, shushur, shushuredz, shurshuredz, shupir, shupiredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz;
(expr: nã ciuciurãm = nã urnipsim)
{ro: şopti}
{fr: parler bas à l’oreille, chuchoter, murmurer}
{en: whisper}
ex: nu shtiu tsi sh-ciuciurarã (tsi shi zburãrã peanarga la ureaclji); un vimt di searã ciuciurã prit frãndzã; avdzã tsi-sh ciuciurarã shi lã dzãsi a fratslor la ureaclji; ãlj ciuciurã hiljlu la ureaclji; ãlj ciuciurã ascumtishalui; nj-ciuciurã zboarã dultsi tu ureclji

§ ciuciuredz (cĭu-cĭu-rédzŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ ciuciurat (cĭu-ciu-rátŭ) adg ciuciuratã (cĭu-ciu-rá-tã), ciuciurats (cĭu-ciu-rátsĭ), ciuciurati/ciuciurate (cĭu-ciu-rá-ti) – zburãt (asunat) peanarga; ciuciurat, nciuciurat, aburat, shushurat, shurshurat, shupirat, shuptirat, shupturat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat
{ro: şoptit}
{fr: parlé bas à l’oreille, chuchoté}
{en: whispered}

§ ciuciurari/ciuciurare (cĭu-ciu-rá-ri) sf ciuciurãri (cĭu-ciu-rắrĭ) – zburãri (asunari) multu peanarga; ciuciurari, nciuciurari, aburari, shushurari, shurshurari, shupirari, shuptirari, shupturari, push-purari, pãshpurari, pishpurari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire}
{fr: action de chuchoter, chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering}

§ ciuciurãturã (cĭu-cĭu-rã-tú-rã) sf ciuciurãturi (cĭu-cĭu-rã-túrĭ) – zborlu peanarga tsi s-avdi cãndu omlu ciuciureadzã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, pushpurari, pãshpurari, pishpurari
{ro: şoaptă}
{fr: chuchotement, murmure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cofã

cofã (có-fã) sf cofi/cofe (có-fi) – vas njic di lemnu (ca unã shishi di cheali i metal, stronghilã shi plãciutatã) tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); covã, ploscã, ploascã, chelchi, cini; (fig:
1: cofã = cap di om (pravdã); cãrãfetã, cãrfetã, cãpitsãnã, cocã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã, etc.; expr:
2: nu-nj talji cofa = nj-yini greu s-aduchescu;
3: u bag tu cofã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu)
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: am nã featã mult mushatã, di cusitsã-i spindzuratã, cãnd u ljai ãmbratsã, sh-u mutreshti n fatsã, u strindz cu vreari, shi n gurã u bash, ti saturi di njari sh-nu-ts yini s-u-alash (angucitoari: cofa); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: cofa); ne urãtã-i, ne mushatã-i ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: cofa); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); lã umplu cofa (plosca) cu yin; s-lja nã cofã cu yin si-lj da; unã gãljinã friptã sh-unã cofã cu yin; scosh dit puts, tsintsi cofi cu apã; lo cofa, umplu nã scafã sh-lj-u deadi s-u bea; nu li bagã tu cofã
(expr: nu li-aducheashti, nu li-ascultã tra si sh-aducã ma nãpoi aminti); nu-lj talji cofa
(expr: nu para aducheashti lishor tsi-lj si spuni)

§ covã (có-vã) sf covi/cove (có-vi) – (unã cu cofã)
ex: adu apã cu cova

§ cufitsã (cu-fí-tsã) sf cufitsã (cu-fí-tsã) – cofã njicã
{ro: ploscă mică}
{fr: petite gourde}
{en: small canteen}
ex: bãgash tsiva tu cufitsã?
(expr: aduchish tsiva? bãgash tsiva tu carafetã?)

§ cufii/cufie (cu-fí-i) sf cufii (cu-fíĭ) – vas njic faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari s-veadi tsi s-aflã nuntru (di-aradã, faptu di yilii, ma nu totna); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, scafã, arucucotir, arcucotir, rucucotir
{ro: pahar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn