DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cheafã

cheafã (chĭá-fã) sf cheafi/cheafe (chĭá-fi) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi, a gushiljei sh-a caplui; ceafã, zvercã, cãshingic, nucã, putil
{ro: ceafă}
{fr: nuque}
{en: nape of the neck}

§ ceafã (cĭá-fã) sf ceafi/ceafe (cĭá-fi) – (unã cu cheafã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nucã2

nucã2 (nú-cã) sf nuts (nútsĭ) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi di la gushi sh-cap; zvercã, cheafã, ceafã, cãshingic, putil;
(expr:
1: lj-frãngu nuca! = l-bat ghini, lj-dau un shcop bun;
2: tsi-lj cãntã tu nucã! = tsi-lj treatsi prit cap!;
3: lu-anciup di nucã = ansar pri el, mi hiumusescu la el;
4: arupi-ts nuca! = yinu ncoa, blãstimate!)
{ro: ceafă}
{fr: nuque}
{en: nape of the neck}
ex: lu-agudi cu cutsutlu tu nucã (pi zvercã) sh-muri; lã freadzim scunda nucã
(expr: l-bãtum ghini, lã deadim un shcop bun); cãnili lu nciupã di nucã
(expr: ansãri pri el, s-hiumusi la el)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vrondu

vrondu (vrón-du) sn vronduri (vrón-durĭ) – larmã, lavã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, longi, crot, sãlãvati, vreavã, zbuc
{ro: zgomot, bubuitură}
{fr: bruit (d’explosion, de tonnere), vacarme}
{en: noise, uproar, racket, thunder}
ex: vrondul a mãcãradzlor; avdi cu vrondu (bots) di tufechi

§ vreavã (vreá-vã) sf vrevuri (vré-vurĭ) – (unã cu vrondu)
ex: avdi di diparti unã vreavã (lavã) mari; mari vreavã easti; tsi-i vreava (vrondul) tsi s-fatsi n cali?; boatsea-a peanilor di moarti easti az tu vreava-a lor; cloputili, cum asunã vreava (boatsea) a lor!; atumtsea s-chiptina sh-nu-avdza vreava; dinãoarã avdi vreavã mari: bumbunidzãri, ascãpirãri, di tsã si scula perlu din cap; di iu eara ntãvãlit tu unã baltã, avdzã vreavã; vãrnã vreavã nu s-avdza, vãrnu nu zbura nuntru; avdu dit mardzinea-a pãduriljei nã vreavã mari di oaminj; vru s-lji lja cu tutã shingiri shi featsi vreavã mari; vrevuri (sãlãvãts) neachicãsiti murmurã; vreava yinea di cãtrã vii

§ vrundusescu (vrun-du-sés-cu) vb IV vrundusii (vrun-du-síĭ), vrunduseam (vrun-du-seámŭ), vrundusitã (vrun-du-sí-tã), vrundusiri/vrundusire (vrun-du-sí-ri) – fac un vrondu mari
{ro: bubui}
{fr: faire du bruit}
{en: make a racket, thunder}

§ vrundusit (vrun-du-sítŭ) adg vrundusitã (vrun-du-sí-tã), vrundusits (vrun-du-sítsĭ), vrundusiti/vrundusite (vrun-du-sí-ti) – tsi s-featsi un vrondu mari
{ro: bubuit}
{fr: qui a fait un grand bruit}
{en: made a racket, thundered}

§ vrundusiri/vrundusire (vrun-du-sí-ri) sf vrundusiri (vrun-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu vrunduseashti, vrondu
{ro: acţiunea de a bubui; bubuitură}
{fr: action de faire du bruit}
{en: action of making a racket, of thundering}
ex: vrundusirea eara cama mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zvercã

zvercã (zvér-cã) sf zvertsi (zvér-tsi) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi di la gushi sh-cap; dupã cap; cheafã, ceafã, cãshingic, nucã, putil;
(expr:
1: zverca di sumar = partea di nãinti (ca unã cupã turnatã cu curlu nsus) a sumarlui;
2: bag zvercã = (i) mi ngrash; (ii) fac aveari, avutsãscu, acats cljag, bag seu;
3: nj-ljau (nj-u arup, nj-u frãngu) zverca di-aoa = (i) fug di-aoa agonja, ampaturlea, u-angan cãtsaua, li cãlescu; (ii) mi cãtãstrãpsescu, mi afãnsescu; mi prãpãdescu;
4: lã dau di (sti, pisti) zvercã (a oilor) = li xifac, li vindu;
5: u mãc (nj-intrã, mi lo) pi (pisti) zvercã = mi bati cariva; ljau un shcop;
6: ãlj cad pri zvercã = mi-angrec (tra s-facã tsiva), u leg tru greaua, bag ciciorlu;
7: armãn cu tsiva pristi zvercã = armãni s-lu fac mini lucrul;
8: l-ljau (lu-am) pri zvercã = lj-aduc mari taxirãts;
9: di sum casã, na-l pri measã, di pri measã vru sh-tu cergã, pãnã sh-adunã pri zvercã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-ifhãrãstiseashti cu putsãn)
{ro: ceafă}
{fr: nuque, cou}
{en: nape of the neck, back of the head}
ex: mizi shutsã zverca-a lui, ca luplu; sh-cãni, agiun nu-armãnj; ma sh-lup, nu mãts pri zvercã; u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; mi doari zverca c-arãtsii; ari zvercã sãnãtoasã; armasi cu hãrgili pristi zvercã
(expr: armasi ca s-li plãteascã el hãrgili); sh-lo zverca
(expr: fudzi, li dipinã, u-angãnã cãtsaua) di-aclo; lja-ts zverca
(expr: fudz) di-aoatsi; va-nj ljau zverca di-aoatsi
(expr: va fug di-aoatsi sh-va-nj mi duc diparti) cu tut mãdular; sh-u-avea cã va sh-lo zverca cãnili
(expr: fudzi, li cãrtsãni cãnili); arupi-ts zverca
(expr: fudz di-aoa); shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fudzirã ampatrulea) dratslji; sh-lo zverca
(expr: fudzi, s-afãnsi, s-prãpãdi); lã deadi di zvercã a oilor
(expr: li xifeatsi, li vindu); lã deadi pisti zvercã a ayinjlor
(expr: li vindu ayinjli); mãcã pri zvercã multi
(expr: l-bãturã ghini; lj-deadirã un shcop bun); nu lj-u intri pri zvercã
(expr: nu-lj dai un shcop tra s-ti-aducã-aminti); li mãts pri zvercã
(expr: eshti bãtut, mãts shcop); lj-deadi ndauã pisti zvercã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn