{ro: acţiunea de a afla; de a găsi, de a întâlni; aflare; găsire; descoperire; întâlnire; naştere}
{fr: action de trouver, de découvrir; d’apprendre; de rencontrer; de naître}
{en: action of finding, of discovering; of learning; of meeting; of being born}
ex: ma tr-aflari, nu lu-aflãm

§ aflãtor (a-flã-tórŭ) adg aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri), aflãtori (a-flã-tórĭ), aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri) – atsel tsi aflã
{ro: acel care află, găseşte, descoperă, etc.}
{fr: celui qui trouve, découvre, apprends, etc.}
{en: the one who finds, discovers, learns, meets, etc.}

§ cãili/cãile (cã-í-li) sf invar (pripuzitsia “di” easti totna nãinti – di cãili, ãn stari, pot, am putearea;
(expr: mi fac di cãili = (i) escu n stari, ljau unã apofasi, apufãsescu; (ii) mi cãndirsescu, nj-umplu mintea, mi nduplic s-fac tsiva; mi dicãilipsescu)
{ro: în stare, posibil}
{fr: en état, possible}
{en: in a state of, possible}
ex: nu fu di cãili (nu fu n stari, nu putu) tra s-u ducheascã; i di cãili si-sh bea cãmeasha di pri nãs
(expr: easti n stari si-sh vindã cãmeasha di pi el shi s-bea cu pãradzlji tsi-lj lja, ahãt u va bearea!); nu s-fatsi di cãili
(expr: nu easti n stari, nu apufãseashti) s-aspargã nã flurii; cum ti fãtsesh di cãili
(expr: cum apufãsish)?; Bendul eara di cãili (n stari) s-lu tsãnã; hits di cãili (hits ãn stari, avets putearea, putets) s-u-adutsets pãdurea aoa?; sh-bana-a mea s-hibã di cãili (ma si s-poatã), nj-u dau ti nãsh

§ dicãili/dicãile (di-cã-í-li) sf invar – [scriat shi “di cãili“, ca ma nsus] (unã cu di cãili)
ex: l-featsim dicãili (l-bãgãm di cali) s-fugã acasã; dupã ahãtã pãlãcãrii nu s-featsi dicãili (nu sã nduplicã)

§ dicãilipsescu (di-cãĭ-lip-sés-cu) (mi) vb IV dicãilipsii (di-cãĭ-lip-síĭ), dicãilipseam (di-cãĭ-lip-seámŭ), dicãilipsitã (di-cãĭ-lip-sí-tã), dicãilipsiri/dicãilipsire (di-cãĭ-lip-sí-ri) – l-fac di cãili; l-fac pri cariva (lj-shuts, lj-alãxescu mintea) tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) ashi cum voi mini; l-bag di cali; lj-umplu mintea; lu nduplic, l-cãndirsescu
{ro: convinge}
{fr: convaincre}
{en: con-vince}
ex: s-lu dicãilipsim tra s-yinã cu noi

§ dicãilipsit (di-cãi-lip-sítŭ) adg dicãilipsitã (di-cãi-lip-sí-tã), dicãilipsits (di-cãi-lip-sítsĭ), dicãilipsiti/dicãilipsite (di-cãi-lip-sí-ti) – ashi cum easti atsel tsi-lj si shutsã mintea (tsi easti cãndãrsit); cãndãrsit, cãndãsit, cãndisit, apuadus, bãgat di cali, adus pi cali
{ro: convins}
{fr: convaincu}
{en: convinced}

§ dicãilipsiri/dicãilipsire (di-cãi-lip-sí-ri) sf dicãilipsiri (di-cãi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-anduplicã; cãndãrsiri, cãndãsiri, cãndisiri, apuadutseari, bãgari di cali, adutseari pi cali
{ro: acţiunea de a convinge, de a consimţi; convingere, consimţire}
{fr: action de convaincre}
{en: action of convincing}

8: coada-a puljlui sf (pluralu ?) = unã soi di lilici;
9: coada-a njelui sf (pluralu: codzli-a njelui) = unã soi di lilici tsi creashti pri cãmpu; bãrdenji, burdenji;
10: coada-a cucotlui (coá-da-cu-cót-lui) sf (pluralu: codzli-a cucotlui) = numã datã la ma multi turlii di planti tsi crescu mash tu locuri vlãngoasi shi aumbroasi dit pãduri, cu truplu subtsãri, frãndzã lãrdzi shi sumigoasi, sh-cu lilici di ma multi hromi;
11: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
12: coadã di tãpoarã = un dit mesea-a noastrã tsi easti shpiun, prudot i fatsi-agioclu-a dushmanlui fãrã shtirea-a noastrã;
13: coadã di oclju (a ocljului) = mardzinea di nastãnga i di nandreapta a ocljului;
14: atsel cu coadã = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
15: ari coada groasã = easti avut, ari cljag;
16: am coadi pri dinãpoi = am oaminj (nicuchirã, ficiori, etc.) tsi tsãn di mini, di cari lipseashti s-am angãtan, tsi-lj hrãnescu, tsi-lj mutrescu, etc.;
17: nj-da coada; minã coada; da (di) coadã = (i) semnu cã va tsiva, cã ashteaptã sã-lj si da tsiva, cã easti etim s-facã tsiva; (ii) s-dzãtsi trã muljarea (putana) tsi easti etimã, di-aradã, si s-bagã tu-ashtirnut cu bãrbatslji;
18: mut coada nsus = (i) ljau curai, mi-aspun gioni; aspun cã tora am curailu s-fac tsiva; (ii) (trã feaminã, putanã) voi shi escu etimã s-mi bag tu-ashtirnut, s-mi-ambairu;
19: lj-bag coadi a unui lucru = lu umflu, lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu nflurescu, lj-bag coarni, l-fac di per funi, etc.;
20: nj-bag coada (iuva) = mi-ameastic tu lucri iu nu lipseashti;
21: sh-bãgã draclu coada = s-mintirã lucrili;
22: lja-nj coada! = nu mi mealã; nu pots sã-nj fats tsiva; pots s-fats tsi s-vrei; nu nj-easti fricã; mãcã-nj coaljili;
23: lj-ljau tora coada! = du-si, nu pot s-lji fac tora tsiva!;
24: l-mut di coadã = lu-alavdu, l-culãchipsescu;
25: l-calcu pi coadã = lu-agudescu aclo iu-l doari ma multu;
26: nu-nj cadi coada (s-lu fac un lucru) = nu-avursescu, nu pat tsiva (s-lu fac un lucru);
27: u-adun coada = (i) nchisescu s-mi duc iuva, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, u cãlescu; (ii) fug arushinat, tãpinusit; mi-arushinedz;
28: din cap pãnã n coadã = ditu-nchisitã pãnã tu bitisitã;
29: nu-ari ni coadã, ni cap = easti mintit, alocuta, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi;
30: pi coada di cãrpitor = vãrnãoarã, cã cãrpitorlu nu-ari coadã)
{ro: coadă; cosiţă}
{fr: queue; tresse, coin de l’oeil, tige, pédoncule, manche (du balai), traîne (d’une robe), etc.}
{en: tail; braid, peduncle, pigtail, ponytail, stalk, handle, end, etc.}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); drac tu chisã, n tser tut drac, s-easti vãrnã coadã-nj trag, pri-iutsido cu coada mi bag, din dauã, trei mash una fac, pãnã tsi sh-di coadã-ascap; (angucitoari: aclu cu hir); boulu sh-calu s-apãrã di mushti sh-cu coada; arãnjoslu scoasi coada-a puljlui; coada-a cãnilui shadi ncãrshiljatã; a nunlui, di nimaljili fripti lji s-adutsi coada ca ti tinjii; u-acãtsã feata di coadi (di cusitsã); coadã (cusitsã) lungã sh-minti shcurtã; la mãcari protlu, la lucru nitsi coadã; di codzli di cireashi, uscati sh-hearti, s-fatsi ceai bunã; coada (fig: atsel dit soni, atsel ma slablu, ma glarlu, etc.), cap easti la noi sh-luplu, picurar la oi; gortsul ari coada dinãpoi; easti coada a tutulor (fig: easti-atsel dit soni, atsel tsi yini dupã tuts alantsã); anjlji dit coadã (fig: dit soni) nã scãdzurã; nai ãn coadã (fig: dip tu soni) dzãsi; shi-lj fatsi n coadã (fig: shi-lj fatsi dip tu soni); sh-sãrmili, sh-atseali, li-arni tuti n coadã (fig: li arni tu soni, tu bitisitã); earam multu avursit sh-armash tu coadã (fig: tu soni); adrai nãscãnti coadi (fig: nj-aflai, nj-acumprai, psunisii nãscãnti oi) sh-mi-alãchii dupã nãsi (sh-mi loai dupã eali); yini coadã dupã mini (fig: lu-am dipriunã dupã mini); di coadi buni (fig: di lãna di la coada-a oilor) s-adarã shi usturã; aflã coadi (fig: cusuri) tu lucrili-a meali; bagã coadi la-atseali tsi featsi; am coadi pri dinãpoi
(expr: am oaminj tsi tsãn di mini, nicuchirã, cilimeanj, etc. tsi lipseashti s-lji hrãnescu, s-lji mutrescu, etc.); u-ari coada groasã
(expr: ari aveari, ari cljag); capra u mutã coada nsus
(expr: (i) sh-lo curailu; icã (ii) sh-aspusi poalili, hearhica, chizda); pãn nu da coada
(expr: pãnã nu lã fatsi semnu) cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; ahtãri suntu-arbineshlji, di coadã cãndu-lj muts
(expr: cãndu lj-alavdzã); lja-nj coada, lupe!
(expr: nu pots s-nj-adari tsiva!; pots s-fats tsi vrei; nu mi mealã, lupe!); ai, loats-lji tora coada
(expr: nu putets tora s-lji fãtsets tsiva!); lj-bagã coadi, tut coadi lj-aflã (fig: mash cusuri lj-aflã); alãchescu coadi a altui (fig: dzãc cã suntu-a lui, cusurli tsi li ari un altu); lja-l dinanumirea, cã nu va-ts cadã coada
(expr: expr: nu va s-pats tsiva); va-ts cadã coada
(expr: va s-pats tsiva) s-lu fatsi lucurlu?; u-adunã coada cãtrã-acasã
(expr: fudzi cãtrã-acasã arushinat, tãpinusit, cãtãfronisit, cu nãrli frãmti, tãljati); u-adunarã coada
(expr: fudzirã, u-angãnarã cãtsaua), cãnili cu cãtusha; ljundarlji u-adunarã coada
(expr: fudzirã-arushinats); u-adunã coada
(expr: fudzi arushinat, tãpinusit, cãtrãfonisit) sh-nu s-mata vidzu; sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; tut boulu-l mãcã, sh-la coadã
(expr: tu soni, tu bitisitã) s-curmã
(expr: s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã)

§ cuditsã (cu-dí-tsã) sf cuditsi/cuditse (cu-dí-tsi) –
1: coadã njicã;
2: partea di schinãrat a omlui tsi bitiseashti ma nsus di cur)
{ro: codiţă}
{fr: petite queue; racine de la queue, tronçon}
{en: little tail; root of the tail}
ex: va-nj ljai cuditsa!
(expr: nu pots sã-nj fats tsiva; mãcã-nj coaljili; nu mi mealã)

§ cudat (cu-dátŭ) adg cudatã (cu-dá-tã), cudats (cu-dátsĭ), cudati/cudate (cu-dá-ti) – cu coadã (lungã shi speasã); expr (oclji cudats = oclji tsi suntu ca lundzi, ca migdala)
{ro: codat}
{fr: avec une queue longue}
{en: with a long tail}

§ cudar (cu-dárŭ) adg cudarã (cu-dá-rã), cudari (cu-dárĭ), cudari/cudare (cu-dá-ri) – omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coada; (fig: cudar = om tsi nu easti bun trã tsiva; vagabondu, dilbider, ciuhljan, dãrmalã, pezevenghiu, etc.)
{ro: codan, codaş}
{fr: le dernier}
{en: the last}
ex: cap sh-cudarlji (sh-atselj di la coadã) cãntã sh-gioacã hãriosh; nishti cudari (fig: vagabondzã, dilbideri), Dumnidzã s-ti-ascapã!

§ codus (có-dus) sm, sf codusã (có-du-sã), codush (có-dushĭ), codusi/coduse (có-du-si) – (unã cu cudar)
ex: hiu codus (atsel di la coadã, dit soni)

§ bot (bótŭ) sn boati/boate (bŭá-ti) – (unã cu poci1)

§ budic (bu-dícŭ) sn buditsi/buditse (bu-dí-tsi) – (unã cu poci1)
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu)

(expr: alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-li-acats!)

§ putut1 (pu-tútŭ) adg pututã (pu-tú-tã), pututs (pu-túts), pututi/pututi (pu-tú-ti) – tsi poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; (fig:
1: tsi easti ghini cu sãnãtatea; tsi nu easti lãndzit;
2: tsi ari azvimtã, tsi easti azvimtu)
{ro: care poati face un lucru; putut}
{fr: qui peut faire quelque chose; capable}
{en: who can do something; capable}

§ puteari1/puteare (pu-teá-ri) sf puteri (pu-térĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva poati di-adarã un lucru;
(expr: nj-sta n puteari; nj-easti tu puteari (s-lu fac un lucru) = pot (s-lu fac lucrul)
{ro: acţiunea de a putea, de a (nu) fi sănătos, de a învinge}
{fr: action de pouvoir; de (ne pas) être sain, de vaincre}
{en: action of being able, of (not) being healthy, of winning (fight, contest)}
ex: cara s-hibã cu puteari (ma si s-poatã); ma nu easti cu puteari (ma nu poati si s-facã); nu lj-avea vinjitã nica putearea (dinamea, sãnãtatea); am mari puteari

§ putut2 (pu-tútŭ) adg pututã (pu-tú-tã), pututs (pu-túts), pututi/pututi (pu-tú-ti) – tsi easti vãrtos (cu dinami, puteari) sh-poati s-facã lucri greali; vãrtos, sãnãtos, babashcu, cadãr, cãdãr, catãrã, gioni, ciupernic, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos; cutrimburãtor
{ro: tare, forte}
{fr: puissant, fort, vigoureux}
{en: strong, vigorous, able}
ex: cãni, putut (vãrtos, sãnãtos) ca un ljundar; hiu putut (tsi pot s-lu fac lucrul); doilji eara gionj, doilji pututs (vãrtosh); giudetslu putut (giudicata cutrimburãtoari); hiu putut (sãnãtos, vãrtos)

§ puteari2/puteare (pu-teá-ri) sf puteri (pu-térĭ) – harea tsi u-ari omlu tra s-poatã s-adarã un lucru; tãcati, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, dinami, fortsã, vlagã, cuvet, cuveti, fuchii
{ro: putere, forţă}
{fr: puissance, force}
{en: power, force}
ex: nu cu silã sh-cu puteari (dinami)

§ niputut1 (ni-pu-tútŭ) adg nipututã (ni-pu-tú-tã), nipututs (ni-pu-tútsĭ), nipututi/niputute (ni-pu-tú-ti) – tsi nu easti putut; tsi nu poati s-lu facã un lucru (cã nu-ari fortsa tsi-lj lipseashti, cã nu easti alãsat di altsã s-lu facã, etc.); tsi nu poati s-dãnãseascã multi
{ro: care nu poati face un lucru}
{fr: qui ne peut pas faire quelque chose; incapable}
{en: who cannot do something; incapable}

§ niputeari1/niputeare (ni-pu-teá-ri) sf niputeri (ni-pu-térĭ) – atsea (hala, harea) tsi u-ari un cari nu poati s-lu facã un lucru (cã nu-ari putearea tsi-lj lipseashti, cã nu easti alãsat di altsã s-lu facã, etc.); nipteari, niputeatsã, nipteatsã
{ro: neputinţă, imposibilitate}
{fr: impossibilité}
{en: impossibility}
ex: eara cu niputeari (eara cã nu putea) s-u facã; s-agãrshascã hilja di amirã eara cu niputeari (nu putea s-u-agãrshascã)

§ niputut2 (ni-pu-tútŭ) adg nipututã (ni-pu-tú-tã), nipututs (ni-pu-tútsĭ), niputu-ti/niputute (ni-pu-tú-ti) – (omlu, pravda) tsi easti agudit di unã lãngoari a truplui i a suflitlui shi nu poati s-lucreadzã ghini ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; tsi easti cu lãngoari; tsi nu easti sãnãtos; lãndzit, lãntsid, nisãnãtos, hivrit, hiuvrit
{ro: bolnav}
{fr: malade}
{en: ill, sick}
ex: easti un om niputut (lãndzit); lu-avui niputut (cu lãngoari) trei stãmãnj; shadi tu crivati cã easti ca nipututã (cã nu easti ca sãnãtoasã); cãti bunets nu fãtsea pi la mã-ratslji oarfãnj shi nipututs

§ niputeari2/niputeare (ni-pu-teá-ri) sf niputeri (ni-pu-térĭ) – atsea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã lãndzit (truplu i suflit) shi s-nu poatã s-lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; lãngoari, heavrã
{ro: boală}
{fr: maladie}
{en: illness}
ex: ari unã niputeari (lãngoari) greauã sh-nu shtiu ma s-ascapã cu bana; cara lj-u deadi niputearea, tsi s-facã?; niputearea (lãngoarea) a mea easti scuturã bãrbãteascã

§ niputeatsã (ni-pu-teá-tsã) sf niputets (ni-pu-tétsĭ) – (unã cu niputeari)

§ niputsami/ni-putsame (ni-pu-tsá-mi) sf niputsãnj (ni-pu-tsắnjĭ) – lãngoari mulipsitoari tsi s-arãspãndeashti lishor shi tu shcurtu chiro tu-un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) i dit un loc tu altu (cã s-lja di la om la om); faptul cã unã lãngoari mulipsitoari s-ari arãspãnditã chiola tu-un loc; mulipsiri
{ro: boală molipsitoare, epidemie}
{fr: maladie contagieuse, épidémie}
{en: contagious disease, epidemic}
ex: imnã niputsamea (lãngoarea mulipsitoari)

§ niputãnda (ni-pu-tãn-da) vb (dirivatã) – cãndu ari starea tra s-nu poatã s-facã un lucru; niputãndalui
{ro: neputând}
{fr: ne pouvant pas}
{en: not being able to}

§ niputãndalui (ni-pu-tãn-da-luĭ) vb (dirivatã) – (unã cu niputãnda)

§ mpot (mpótŭ) vb II mputui (mpu-túĭ), mputeam (mpu-teámŭ), mpututã (mpu-tú-tã), mputeari/mputeare (mpu-teá-ri) – (unã cu pot)
ex: lj-u mpoati a tutulor aralilor
(expr: azvindzi tuti aralili) a truplui; s-nu u mpoatã
(expr: s-nu-azvingã) demunlu

§ mputut (mpu-tútŭ) adg mpututã (mpu-tú-tã), mpututs (mpu-túts), mpututi/mpututi (mpu-tú-ti) – (unã cu putut1)

§ mputeari/mputeare (mpu-teá-ri) sf mputeri (mpu-térĭ) – (unã cu puteari1)

§ ampot (am-pótŭ) vb II amputui (am-pu-túĭ), amputeam (am-pu-teámŭ), ampututã (am-pu-tú-tã), amputea-ri/amputeare (am-pu-teá-ri) – (unã cu pot)
ex: Yioryi lj-u ampoati al Hali

§ amputut (am-pu-tútŭ) adg ampututã (am-pu-tú-tã), ampututs (am-pu-túts), ampututi/ampututi (am-pu-tú-ti) – (unã cu putut1)
ex: cucotlu amputut (tsi fu azvimtu), fudzi di nu s-veadi

§ amputeari/amputeare (am-pu-teá-ri) sf amputeri (am-pu-térĭ) – (unã cu puteari1)

§ poati/poate (pŭá-ti) adv – zbor (tsi dipuni dit verbul “pot”), cari va s-aspunã cã omlu nu easti sigura ti un lucru cã va si s-facã (cã va si s-aflã, cã va s-ducã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; belchi, elbet, elbeti, vahi
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: perhaps, maybe}
ex: poati (vahi), tsiritor ti-ai faptã; poati, poati aclo; va-l vindã? poati