DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãtrã

cãtrã (cắ-trã) prip – zbor tsi-aspuni tsi mindueashti cariva trã (i) calea tsi u lja tra s-agiungã iuva, (ii) loclu di iu yini, (iii) loclu (iu) va si s-ducã, (iv) oara cãndu s-fatsi tsiva, (v) omlu la cari mutreashti cariva, etc.; aproapea di; cãtã
{ro: către, spre, încotro, unde, dela, etc.}
{fr: vers; envers; contre; de}
{en: in what direction; towards, around, about, where, from, etc.}
ex: astãmãtsii cãtrã searã (oara aproapi di searã) la casa-a lor; s-turnã cãtrã nãsã (tra s-hibã n fatsa-a ljei) s-lji dzãcã tsiva; s-turnã cãtrã ghiftu (di partea-a ghiftului); cãtrã iu loarã (tsi cali loarã, iu si) s-ducã?; cãtrã-aoa featsirã (aestã cali loarã); pãnã s-ti tornji cãtrã-acshia; cãtrã di partea-atsea; pãnã cãtrã di-adoarã; lo si s-toarnã cãtrã dinãpoi-lji; vai eara di cãtrã di andzari; sh-turnã ocljilj cãtrã la Dumnidzã; mutrea cãtrã nsus; mutreashti cãtrã la cuscra; acãtsarã cãtrã naparti; cãtrã ndzari; cãtrã n hoarã-lj; astãljarã cãtrã Larsa; lj-u deadirã cãtrã tu lumi; mutrea cãtrã tu gãrdinã; cãtrã tu (aproapea di) aspardzirea a beariljei; l-teasirã cãtrã soari (tra s-veadã soarili n fatsã); easti-l cãtrã soari; mi duc cãtrã casã; cãtrã iu ti duts?; fudzi cãtrã naljurea; pusula easti cãtrã mini; yinea cãtrã Muscopuli; nã easti soi di cãtrã tatã

§ cãtã1 (cắ-tã) prip – (unã cu cãtrã)
ex: cãtã iu dusi?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuituescu

cuituescu (cuĭ-tu-ĭés-cu) vb IV cuituii (cuĭ-tu-íĭ), cuitueam (cuĭ-tu-ĭámŭ), cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) – minduescu, ãnj ticneashti, ãnj treatsi prit minti, nj-aduc aminti
{ro: gândi, aminti}
{fr: penser, songer, se rappeler}
{en: think, remember}
ex: sh-cuitui (s-mindui, sh-adusi aminti) Dumnidzãlu sh-nu mi-alãsã

§ cuituit (cuĭ-tu-ítŭ) adg cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituits (cuĭ-tu-í-tsĭ), cuituiti/cuituite (cuĭ-tu-í-ti) – minduit, ticnit, tricut prit minti, adus aminti
{ro: gândit, amintit}
{fr: pensé, songé, rappelé}
{en: thought, remembered}

§ cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) sf cuituiri (cuĭ-tu-írĭ) – minduiri, ticniri, tritseari prit minti, adutseari aminti
{ro: acţiunea de a gândi, de a aminti; gândire, amintire}
{fr: action de penser (songer, se rappeler)}
{en: action of thinking (remembering)}
ex: pãreasinjli suntu hrana a aschitiilor shi elefteria-a amãrtiilor shi cuituirea (minduirea, adutsearea aminti) a oaminjlor la Dumnidzã

§ cuitescu (cuĭ-tés-cu) vb IV cuitii (cuĭ-tíĭ), cuiteam (cuĭ-teámŭ), cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)
ex: di multi ori ti cuiteam (mi mindueam la tini), cãndu earam singur; ari cari s-lu cuiteascã (s-lu-aducã aminti); nj-u cuitescu (minduescu, mi ntreb), cum di nu nj-ari pitricutã di-ahãt chiro unã pusulã; s-mi cuiteshti (s-ts-aduts aminti di mini) cãtivãrnãoarã

§ cuitit (cuĭ-títŭ) adg cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitits (cuĭ-tí-tsĭ), cuititi/cuitite (cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

§ cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) sf cuitiri (cuĭ-tírĭ) – (unã cu cuituiri)

§ acuitescu (a-cuĭ-tés-cu) vb IV acuitii (a-cuĭ-tíĭ), acuiteam (a-cuĭ-teámŭ), acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitiri/acuitire (a-cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)

§ acuitit (a-cuĭ-títŭ) adg acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitits (a-cuĭ-tí-tsĭ), acuititi/acuitite (a-cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fortsã

fortsã (fór-tsã) sf fortsã (fór-tsã) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; furtsatã, dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet, silã
{ro: forţă}
{fr: force, puissance}
{en: force, power}
ex: mari fortsã ari; s-deadirã cu ahãntã fortsã, cã shi muntsã s-cutrimburarã; intrã cu fortsa (silã) n casã; cu fortsa (sila) vrea s-nj-u-arapã; cu fortsa lu-adush aoatsi; bagã-ts tutã fortsa

§ furtsatã1 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu fortsã)
ex: ploaea tsi yini cu furtsati (fortsã) nu tsãni multu

§ furtsedz (fur-tsédzŭ) (mi) vb I furtsai (fur-tsáĭ), furtsam (fur-tsámŭ), furtsatã (fur-tsá-tã), furtsa-ri/furtsare (fur-tsá-ri) – l-bag cu zorea (cu fortsa) pri cariva s-adarã un lucru; caftu cu multã silã, zori sh-pidimo tra s-lu fac un lucru; sãlnãescu
{ro: forţa}
{fr: forcer}
{en: force}
ex: cãtse-l furtsedz (lj-badz zori) cãndu nu va; mi furtsarã (nj-bãgarã zori, mi sãlnãirã) si scriu aestã pusulã; s-cunoashti cã lj-avea furtsatã cicmigeea

§ furtsat (fur-tsátŭ) adg furtsatã (fur-tsá-tã), furtsats (fur-tsátsĭ), furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã zori s-facã un lucru; sãlnãit
{ro: forţat}
{fr: forcé}
{en: forced}
ex: brava s-videa cã easti furtsatã (dishcljisã cu zorea)

§ furtsari/furtsare (fur-tsá-ri) sf furtsãri (fur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãnu cariva easti furtsat
{ro: acţiunea de a forţa}
{fr: action de forcer}
{en: action of forcing}
ex: di multã furtsari lj-amurtsãrã bratsãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fure-cã

fure-cã (fú-re-cã) shi fure cã cong – (multi ori easti tu forma s-fure-cã, s-fur-cã, shi s-fure cã); furi-cã, fur-cã, fãr-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, sticã, dis, disi, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: ntribã feata, fure-cã (ma s-hibã di, macã, cara s-) vinji di bun; s-fure cã (ma s-, cara s-) nu eara Dina; s-fure cã (ma sã) ntribai vãr cama tricut; fure-cã (ma s-)yinj, s-nji pitrets nã pusulã

§ furi-cã (fú-ri-cã) shi furi cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: si furi-cã (macã) vã easti vrearea; furi-cã (macã) nu-ari tatã; furi-cã (ma s-hibã di) vrei, yinu

§ furim-cã (fú-rim-cã) cong – (unã cu fure-cã)

§ fur-cã (fúr-cã) shi fur cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: s-fur-cã vinji, sã-nj pitrets zbor

§ fãr-cã (fắr-cã) shi fãr cã cong – (unã cu fure-cã)
ex: fãr-cã njerdzi tu pãzari, s-nji spunj, tra s-tsã dau s-nj-acumpri tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pusulã

pusulã (pu-sú-lã) sf pusuli/pusule (pu-sú-li) –
1: carti cu cari omlu ari izini tra s-intrã iuva (tu tren, tu teatru, tu-un stat xen, etc.); carti cu ndauã zboarã scriati sh-pitricutã la cariva; tischire, carti;
2: hãlati tsi sh-u-adutsi cu unã sãhati, tsi ari un ac cari, alãsat singur, aspuni totna partea di Nordu a loclui;
(expr: nj-cher pusula = cicãrdisescu, nj-cher mintea, glãrescu; shishtisii di minti, nu shtiu tsi s-fac sh-cãtã iu s-mi duc; nu shtiu cãtã iu nj-easti caplu)
{ro: bilet; busolă}
{fr: billet; boussole}
{en: ticket; compass}
ex: dã-nj unã pusulã (tischire) s-mi duc pãnã la el; lj-pitricui cu ficiorlu unã pusulã (un tischire); u chirush pusula
(expr: li fatsi tuti lucrili naljurea, nu shtii tsi fats) di niscãntu chiro; u-avea chirutã pusula dip
(expr: u-avea cicãrdisitã, nu shtea cãtã iu lj-easti caplu); fure-cã yinj, s-nji pitrets nã pusulã (carti); mi furtsarã si scriu aestã pusulã (carti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tischire

tischire (tis-chi-ré) sm tischiradz (tis-chi-rádzĭ) shi tischiredz (tis-chi-rédzĭ) – carti cu cari omlu ari izini tra s-intrã iuva (tu tren, tu teatru, tu-un stat xen, etc.); carti cu ndauã zboarã scriati sh-pitricutã la cariva; pasaporti, carti, pusulã
{ro: tescherea, bilet, paşaport}
{fr: sauf-conduit, passeport, billet}
{en: note, ticket, passport}
ex: lj-pitricui un tischire (unã carti cu ndauã zboarã) tu cari-lj cãftam tsiva; scosh tischirelu (pasaportea) s-mi duc tu-Amirichii; loai tischire (carti cu izini) di la-ascheri, di mi dush acasã trã trei dzãli; acumprai tischirelu tra s-ljau (s-intru shi s-fug cu) trenlu

§ tischirei/tischiree (tis-chi-ré-i) sf tischirei (tis-chi-réĭ) – (unã cu tischire)
ex: nu-ts dãm tischirei (pasaporti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã