|
|
pusii
RO:poziţie de pândă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:44078>2014-05-14 22:31:11.123586 »
pusii/pusie
pusii/pusie (pu-sí-i) sf pusii (pu-síĭ) – arcarea dinapandiha pristi-un dushman (tsi treatsi prit-un loc shi nu s-ashtipta la-aestu lucru), faptã di-un om (di-unã pãganã, ascheri, etc.), dit-unã carteri iu dushmanlu eara pãndixit shi ashtiptat; loclu iu cariva ashteaptã, aveaglji sh-limirseashti pi-un dushman, ca s-lj-ansarã dinapandiha (s-lu-acatsã, s-lu vatãmã, etc.); pusati
{ro: aleş, ambuscadă, pândă}
{fr: embuscade, guet; défilé utilisé comme embuscade}
{en: ambush, watch, look-out}
ex: geandarlji shi cu puljaclu acãtsarã pusii shi loarã ca s-aminã; aestã pãganã avea acãtsatã pusii; cara acãtsarã pusii, ahurhirã si s-arucã tufechi, ma vãrnu nu s-vãtãmã, mash doi s-pliguirã; tu pusia-a-atsilor bãrtsiri
§ pusati/pusate (pu-sá-ti) sf pusãts (pu-sắtsĭ) – (unã cu pusii)
cãipi/cãipe
cãipi/cãipe (cã-í-pi) adv – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; lucru tsi s-cheari (s-fatsi afan) fãrã urmã; stifã, nividzut, afan, afandu, defi, rãsãdinã, piripachi
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: vanished, invisible}
ex: noaptea cãipi (nividzut, afan) s-fatsi merlu; cãipi (afanj) s-featsirã
§ cãipusescu (cã-i-pu-sés-cu) vb IV cãipusii (cã-i-pu-síĭ), cãipuseam (cã-i-pu-seámŭ), cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipusiri/cãi-pusire (cã-i-pu-sí-ri) – mi fac cãipi (afan); scapit, ascapit, cher, apun, stifusescu, (mi) tuchescu, (mi) ascundu
{ro: dispărea}
{fr: disparaître, se faire invisible}
{en: disappear} u cãipusii (u feci afanã, u-ascumshu) ghini; cãipusi (s-chiru, s-featsi afan) dit aestã lumi
§ cãipusit (cã-i-pu-sít) adg cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipu-sits (cã-i-pu-sítsĭ), cãipusiti/cãipusite (cã-i-pu-sí-ti) – tsi s-featsi cãipi; ascãpitat, chirut, apus, stifusit, tuchit, ascumtu
{ro: dispărut}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared}
§ cãipusiri/cãipusire (cã-i-pu-sí-ri) sf cãipusiri (cã-i-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi cãipi; ascãpitari, apuneari, stifusiri, tuchiri, ascundeari
{ro: dispărere, dispariţie}
{fr: action de disparaître, de se faire invisible}
{en: action of disappearing}
copus
copus (có-pusŭ) sn copusuri (có-pu-surĭ) – pidimo (traptu trã fãtsearea-a unui lucru); copos, spreamitsã, gãireti
{ro: efort}
{fr: effort}
{en: effort}
ex: fã-ts un copus pãnã la mini
§ copos (có-posŭ) sn coposuri (có-po-surĭ) – (unã cu copus)
§ cupãsescu (cu-pã-sés-cu) vb IV cupãsii (cu-pã-síĭ), cupãseam (cu-pã-seámŭ), cupãsitã (cu-pã-sí-tã), cupãsiri/cupãsire (cu-pã-sí-ri) – fac copus trã un lucru; fac copuslu s-mi duc (s-yin) iuva; lj-caftu a unui s-facã un copus tra s-yinã, s-urseascã iuva; acljem cariva s-facã copuslu sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, cãlisescu, cupusescu, ursescu
{ro: a face un effort, a invita}
{fr: se donner la peine; (se donner la peine) de venir, arriver; inviter}
{en: make an effort; make an effort to come; invite}
ex: turtsã-lj cupãsirã (l-cãlisirã, lj-cãftarã s-facã copuslu s-lã yinã) n casã; ãlj dzãsirã, s-cupãseascã (s-urseascã) sh-altãoarã; s-cupãseascã (s-urseascã) pãnã la pãlati; tini gione, di-iu nã cupãsish? (di iu featsish copuslu di vinjish?); cupãsea (ursea) nãuntru, n casã; aushlu-l cupãsi (lu-acljimã) la nãs acasã; vedz-nã hoara shi la measã s-cupãseshti
§ cupãsit (cu-pã-sítŭ) adg cupãsitã (cu-pã-sí-tã), cupãsits (cu-pã-sítsĭ), cupãsiti/cupãsite (cu-pã-sí-ti) – cari featsi un copus; cari featsi copuslu si s-ducã aclo iu easti cãlisit; acljimat, cupusit, cãlisit, ursit
{ro: care a făcut un effort, invitat}
{fr: qui s’est donné la peine; (qui s’est donné la peine) de venir, d’arriver; invité}
{en: who has made an effort; who has made an effort to come; invited}
§ cupãsiri/cupãsire (cu-pã-sí-ri) sf cupãsiri (cu-pã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi un copus; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi copuslu si s-ducã iuva; acljimari, cupusiri, cãlisiri, ursiri
{ro: invitare, acţiunea de a face un effort, de a se invita}
{fr: invitation, action de se donner la peine (de s’inviter)}
{en: invitation, action to make an effort and invite himself}
§ cupusescu (cu-pu-sés-cu) vb IV cupusii (cu-pu-síĭ), cupuseam (cu-pu-seámŭ), cupusitã (cu-pu-sí-tã), cupusi-ri/cupusire (cu-pu-sí-ri) – (unã cu cupãsescu)
laspi/laspe
laspi/laspe (lás-pi) sf lãschi (lắs-chi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti lishor di lucri (pãputsã); ameastic di tsarã cu baligã, apã shi palji tra s-facã unã soi di mãltari cu cari, tu chirolu veclju, s-aundzea n casã loclu di mpadi i stizma; muzgã, mãzgã, tinã, bãtãchi;
(expr:
1: cad tu lãschi = fac alatus;
2: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: noroi}
{fr: boue, crotte, fange, crépi}
{en: mud, mire, dung}
ex: dupã ploai s-fac multi lãschi; dzãsi la doi oaminj a lui sã-l scoatã dit lãschi; lu-alãsã tu lãschi; mizi tricum di lãschi; lj-deadi mãltari cu laspi; alichi guvili cu laspi
§ lãspusescu (lãs-pu-sés-cu) (mi) vb IV lãspusii (lãs-pu-síĭ), lãspuseam (lãs-pu-seámŭ), lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusiri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) – umplu di lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di laspi; mãzgãlescu, ntinedz
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, se souiller}
{en: dirty with mud; rough-cast (wall)}
ex: lãspusim pizuljli
§ lãspusit (lãs-pu-sítŭ) adg lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusits (lãs-pu-sítsĭ), lãspusi-ti/lãspusite (lãs-pu-sí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, souillé}
{en: dirtied with mud; rough-casted (wall)}
ex: caljlji suntu lãspusits (mplinj di lãschi) pãnã di pãnticã
§ lãspusi-ri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) sf lãspusiri (lãs-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lãspuseashti cariva i tsiva; mãzgãliri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud; of rough-casting (wall)}
lupusescu
lupusescu (lu-pu-sés-cu) (mi) vb IV lupusii (lu-pu-síĭ), lupuseam (lu-pu-seámŭ), lupusitã (lu-pu-sí-tã), lupusiri/lupusire (lu-pu-sí-ri) –
1: (cu cripãrli tsi lj-aduc a unui om) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihipsescu, distihisescu, curbisescu, stuhinedz, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.;
2: l-fac pri cariva s-chearã tut tsi ari; sutrupsescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, etc.
{ro: nenoroci; ruina}
{fr: être ou devenir malheureux; rendre malheureux; ruiner, détruire}
{en: make someone unhappy; ruin, destroy}
§ lupusit (lu-pu-sítŭ) adg lupusitã (lu-pu-sí-tã), lupusits (lu-pu-sítsĭ), lupusiti/lupusite (lu-pu-sí-ti) –
1: tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; distihipsit, distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, buisit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.;
2: tsi ari chirutã tut tsi ari; sutrupsit, prãpãdit, cãtãstrãpsit, etc.
{ro: nenorocit; ruinat}
{fr: infortuné, malheureux; ruiné, détruit}
{en: unhappy, wretched; ruined, destroyed}
§ lupusiri/lupusire (lu-pu-sí-ri) sf lupusiri (lu-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l lupuseshti pri cariva;
1: distihipsiri, distihisiri, curbisiri, stuhinari, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.;
2: sutrupsiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; de a ruina; nenorocire, ruinare}
{fr: action d’être ou de devenir malheureux; de rendre malheureux; de ruiner, de détruire; malheur, ruine}
{en: action of making someone unhappy; of ruining, of destroying; unhappiness}
ndipusescu
ndipusescu (ndi-pu-sés-cu) (mi) vb IV ndipusii (ndi-pu-síĭ), ndipuseam (ndi-pu-seámŭ), ndipusitã (ndi-pu-sí-tã), ndipusi-ri/ndipusire (ndi-pu-sí-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ntipusescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãpapsi/papse
papsi/papse (páp-si) sf pãpsuri (pắp-surĭ) – astãmãtsirea (curmarea) di la lucrul tsi-l fatsi cariva cati dzuã; dzãlili (stãmãnjli) tsi li lja cariva di la lucru cati an (tra s-dizvurseascã); chirolu tsi sã ncljidi sculia tri ndoi mesh cãndu ficiorlji trec dit unã taxi (clasã) tu altã; pafsi
{ro: vacanţă}
{fr: vacance}
{en: vacation}
§ pafsi/pafse (páf-si) sf pãfsuri (pắf-surĭ) – (unã cu pafsi)
ex: fac pafsi (astãmãtsescu lucrul) ndauã dzãli sh-deapoea ljau diznou; ari pafsi dauã stãmãnj ti adunarea-a ayinjlor; estan nu-avum pafsi; loarã pafsi tra s-discurmã; s-turnarã di la sculjo, cã avea loatã pafsi
§ pãpsescu (pãp-sés-cu) vb IV pãpsii (pãp-síĭ), pãpseam (pãp-seámŭ), pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) – dãnãsescu (curmu, astãmãtsescu) un lucru tsi s-fatsi tu-atsea oarã (tsi s-minã, tsi sã ndreadzi, etc.); chindruescu (fac cunachi) tu-unã cali tsi-u fac; pupsescu, pãfsescu, pãxescu, pushescu, astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupusescu, chindruescu, chindurescu, acumtinescu, acundin, acundisescu, ascumtin, etc.;
(expr: pãpsea-ts moara (gura) = ncljidi-ts gura, nu scoati altu zbor, tats)
{ro: opri}
{fr: arrêter, cessé}
{en: stop}
ex: cãndu (astãmãtsi) pãpsi boi arãzboilu; lj-pãpsirã (astãmãtsirã) tora durerli tuti; ca s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura tsi lã intrã; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã
§ pãpsit (pãp-sítŭ) adg pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsits (pãp-sítsĭ), pãpsiti/pãpsite (pãp-sí-ti) – (lucru) tsi s-ari curmatã di fãtseari (di minari, di ndridzeari, etc.); tsi ari chindruitã (tu-unã cali); pupsit, pãfsit, pãxit, pushit, astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupusit, chindruit, chindurit, acumtinat, acumtinit, acun-dinat, acundisit, ascumtinat; etc.
{ro: oprit}
{fr: arrêté, cessé}
{en: stopped}
§ pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) sf pãpsiri (pãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-astãmãtseashti tsiva; pupsiri, pãfsiri, pãxiri, pushiri, astãmãtsiri, dãnãsiri, curmari, pupusiri, chindruiri, chinduriri, acumtinari, acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari
pusati/pusate
pusati/pusate (pu-sá-ti) sf – vedz tu pusii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pusiitipusescu
tipusescu (ti-pu-sés-cu) (mi) vb IV tipusii (ti-pu-síĭ), tipuseam (ti-pu-seámŭ), tipusitã (ti-pu-sí-tã), tipusiri/tipusire (ti-pu-sí-ri) – cu-unã hãlati faptã maxus trã aestu lucru, dau di-unã acoalã (carti, fimiridã, etc.) sh-alas pri ea seamni cu milanea (gramati, caduri, etc.); ntipusescu, stãmbusescu, stãmbãsescu; (fig: tipusescu = bag ghini tu minti unã entipusi (faptã, adutseari aminti, etc.) tra s-nu s-agãrshascã lishor; fac unã entipusi si s-curduseascã ghini tu suflitlu-a unui om)
{ro: tipări, (se) imprima; (se) întipări}
{fr: (s’)imprimer}
{en: print; imprint, stamp}
ex: tipusii nã carti bunã; nu shtiu ma si s-tipuseascã cartea tsi u ngrãpsii; nj-tipusii
(expr: nj-li bãgai) ghini tu minti zboarãli-a tali
§ tipusit (ti-pu-sítŭ) adg tipusitã (ti-pu-sí-tã), tipusits (ti-pu-sítsĭ), tipusiti/tipusite (ti-pu-sí-ti) – (acoalã, carti, fimiridã, etc.) tsi ari pri ea seamni (gramati, caduri, etc.) adrati cu milanea di-unã hãlati faptã maxus trã aestu lucru; ntipusit, stãmbusit, stãmbãsit
{ro: tipărit; imprimat, întipărit}
{fr: imprimé}
{en: printed; imprinted, stamped}
§ tipusi-ri/tipusire (ti-pu-sí-ri) sf tipusiri (ti-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tipuseashti tsiva; ntipusiri, stãmbusiri, stãmbãsiri
{ro: acţiunea de a tipări; de a (se) imprima, de a (se) întipări; tipărire, imprimare, întipărire}
{fr: action d’imprimer}
{en: action of printing; of imprinting, of stamping}
§ tip (típŭ) sn tipuri (tí-purĭ) – tuti lucrili tsi vor fãtseari cãndu s-tipuseashti unã carti (fimiridã, rivistã, etc.); mãsturilja cu cari s-tipuseashti unã carti (fimiridã, rivistã, etc.); hãrli (buni i arali) ligati di tipusirea-a unui lucru; stampã, tipusiri
{ro: tipar; arta de a tipări}
{fr: impression; art d’imprimer}
{en: printing; art of printing}
ex: ded cartea la tip (u ded tra si s-tipuseascã); nu ishi tiplu bun (tipusirea bunã); tora ishi cartea di la tip
§ tipar (ti-párŭ) sn tipari/tipare (ti-pá-ri) shi tiparuri (ti-pá-rurĭ) – (unã cu tip)
trup
trup (trúpŭ) sn trupuri (trú-purĭ) – ntreglu om (pravdã, lucru, idei, etc.) cu tuti pãrtsãli shi mãdularli a lui; partea tsi-armãni dit un om (unã pravdã, prici) cãndu-lj si scoati caplu, gusha, cicioarli sh-bratsãli; partea dit un arburi di la rãdãtsinã nsus pãnã iu nchisescu s-lji easã alumãchili mãri di-unã parti sh-di-alantã; partea ma mari dit un lucru (di-aradã dit mesi) cãndu-lj scots dinãparti pãrtsili tsi-lj es cãtã nafoarã; corpu; (fig:
1: trup = parti; expr:
2: mi mãcã truplu = tr-atseali tsi-am faptã, dãldãsescu, am chefi s-ljau un shcop di la cariva;
3: hiu pi trup = hiu putut, vãrtos;
4: hiu trup shi suflit trã tsiva (cariva) = hiu tut ãntreg trã tsiva (cariva) fãrã si stau pi ndauã sh-fãrã nitsiunã tsãneari nãpoi;
5: doauã sufliti tr-un trup; un suflit tu doauã trupuri = zbor tsi s-dzãtsi trã precljili tsi s-vor multu;
6: va tsã lu-adar truplu ma moali dicãt pãntica = va ti fac vinit la trup di shcoplu mari tsi va tsã dau)
{ro: trup, corp, trunchi (copac)}
{fr: corps, tronc (arbre)}
{en: body, trunk (tree)}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu); altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; lucrash cu trup sh-cu suflit; lu-aflã truplu tu-unã parti, caplu tu-altã; cunuscurã cã easti truplu a ficiorlui; muljarea armasi cu truplu ncãrcat shi dupã noauã mesh featsi nã featã; s-alumtarã cu mãnjli, fãrã ca trupurli s-li minã dit loc; lj-adarã nã pãreaclji di stranji pri trup (s-lji yinã ghini); hiri-hiri-lj si dutsea prit trup!; un gilit aratsi ãlj tricu pit trup; lji si urdzicã tut truplu; truplu mi doari; mi-alinai pi truplu-a faglui; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; truplu di cãmeashi s-avea aruptã; noi vã lom cu tut trup; pulpa-lj, trup di fag bitãrnu; sh-eara pri trup
(expr: tu puteari, vãrtos); acumpãrã sh-alantu trup (fig: parti) di-ayinji, mirazea a frati-sui; ti ncãceash cu el cã ti mãca truplu
(expr: aveai chefi s-mãts shcop)
§ trupulici (tru-pu-lícĭŭ) sn trupulici (tru-pu-lí-ci) – trup njic
{ro: trupuşor}
tsalpã
tsalpã (tsál-pã) sf tsãlchi (tsắl-chi) shi tsalpi/tsalpe (tsál-pi) – dzamã ca galbinã tsi easi dit oclji (ma multu noaptea, tu somnu) shi s-acatsã pi mardzinea-a peanilor di oclji; salpã, urdoari;
(expr: ãlj hiu tsalpã tru oclji = lj-stau ãn cali sh-nu poati sã sh-facã lucrul ghini, cum u va el; lu-ambudyisescu, l-cãrtescu di la lucru)
{ro: urdoare, puchină}
{fr: lippitude, chassie}
{en: eye rheum, discharge}
ex: ai tsãlchi la oclji; noi lã him tsalpã tru oclji
(expr: lu-ambudyisim); ashteardzi-ts tsalpili dit oclji cã nu ti lash ghini
§ salpã (sál-pã) sf sãlchi (sắl-chi) shi salpi/salpe (sál-pi) – (unã cu tsalpã)
§ tsãlpos (tsãl-pósŭ) adg tsãlpoasã (tsãl-pŭá-sã), tsãlposh (tsãl-póshĭ), tsãlpoasi/tsãlpoase (tsãl-pŭá-si) – tsi ari scoasã tsalpi la oclji
{ro: urduros}
{fr: chassieux}
{en: with eye discharges}
ex: tsãlposh ãlj suntu doilji oclji cã nu lj-ari sãnãtosh
§ ntsalpu (ntsál-pu) (mi) vb I ntsãlpai (ntsãl-páĭ), ntsãlpam (ntsãl-pámŭ), ntsãlpatã (ntsãl-pá-tã), ntsãlpari/ntsãlpare (ntsãl-pá-ri) – fac (scot) tsalpi la oclji; mi umplu di tsalpi
{ro: (se) umple de urdori}
{fr: avoir des chassies; (se) remplir de lippitudes}
{en: get eye discharge}
ex: lji si ntsalpã ocljilj (acatsã tsalpi la oclji) di mizi li dishcljidi
§ ntsãlpat (ntsãl-pátŭ) adg ntsãlpatã (ntsãl-pá-tã), ntsãlpats (ntsãl-pátsĭ), ntsãlpati/ntsãlpate (ntsãl-pá-ti) – tsi ari faptã (scoasã, acãtsatã) tsalpi la oclji
{ro: umplut de urdori}
{fr: rempli de chassies; rempli de lippitudes}
{en: with eye discharge}
ex: ocljilj nu-lj furã ntsãlpats (cu tsalpi)
§ ntsãlpari/ntsãlpare (ntsãl-pá-ri) sf ntsãlpãri (ntsãl-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsalpi la oclji
{ro: acţiunea de a (se) umple de urdori}