DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caracaxã

caracaxã (ca-ra-các-sã) sf caracãxi (ca-ra-cắc-si) – un agru-pulj, mari cãt un purumbu, cu coada lungã, cu peani albi la pãnticã shi peani lãi sh-lutsiti pi pãltãri; haracastã, haracastrã, hãrãhastã, hãrhastã, hãrãhaxã, hãrãhulji, hãrãculji, hãshcã, hãrãfilj, eacmageai; (fig:
1: caracaxã = un (unã) tsi zghileashti, aurlã, tsi fatsi multã lavã, etc.; expr:
2: s-featsi (ca unã) caracaxã = slãghi, s-featsi multu slabã)
{ro: coţofană}
{fr: pie}
{en: magpie}

§ hara-castã (ha-ra-cás-tã) sf haracãsti (ha-ra-cắs-ti) – (unã cu cara-caxã)

§ haracastrã (ha-ra-cás-trã) sf haracãstri (ha-ra-cắs-tri) – (unã cu caracaxã)

§ hãrãhastã (hã-rã-hás-tã) sf hãrãhãshti (hã-rã-hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)
ex: hãrãhastã cãndu cãntã pi gardu easti semnu cã va s-lom unã hãbari; ti fitsesh hãrãhastã
(expr: slãghish multu) – (unã cu caracaxã)

§ hãrhastã (hãr-hás-tã) sf hãrhãshti (hãr-hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)

§ hãrã-haxã (hã-rã-hác-sã) sf hãrãhaxi (hã-rã-hác-si) – (unã cu caracaxã)

§ hãrãhulji/hãrãhulje (hã-rã-hú-lji) sf hãrãhulji/hãrãhulje (hã-rã-hú-lji) – (unã cu caracaxã)

§ hãrãculji/hãrãculje (hã-rã-cú-lji) sf hãrãculji/hãrãculje (hã-rã-cú-lji) – (unã cu caracaxã)

§ hãshcã (hắsh-cã) sf hãshti/hãshte (hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)

§ hãrãfilj (hã-rã-fíljĭŭ) sm hãrãfilj (hã-rã-fíljĭ) – (unã cu caracaxã)
ex: vidzui un hãrãfilj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eacmageai2/eacmageae

eacmageai2/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – un agru-pulj, mari cãt un purumbu, cu coada lungã, cu peani albi la pãnticã shi lãi sh-lutsiti pi pãltãri; caracaxã, haracastã, haracastrã, hãrãhastã, hãrhastã, hãrãhaxã, hãrãhulji, hãrãculji, hãshcã, hãrãfilj
{ro: coţofană}
{fr: pie}
{en: magpie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãreaclji/pãreaclje

pãreaclji/pãreaclje (pã-reá-clji) sf pãreclji (pã-ré-clji) – parei di dauã lucri tsi suntu di idyea soi sh-cari s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, dauã lãpudz, dauã pãputsã, etc.); parei di dauã lucri tsi nu suntu di-unã soi ma s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, un bãrbat cu vruta i nicuchira-a lui); tsi s-aflã mpãrtsãts tu parei di doi cãti doi; ashi cum easti un lucru fatsã di-alantu lucru dit unã parei di doauã lucri; ashi cum easti sotslu-a unui lucru fatsã di-un altu lucru cu cari s-aflã deadun; preaclji, zivgari, ciftei, giugii, jugii;
(expr: nu-am pãreaclji (tu giunatic, mushuteatsã, etc.) = nu-ari altu ca mini (tu giunatic, mushuteatsã, etc.))
{ro: pereche}
{fr: paire, couple}
{en: pair, couple}
ex: doauã pãreclji di lãpudz; unã pãreaclji di pãputsã; elj s-duc pãreaclji (doi cãti doi); suntu nã pãreaclji mushatã; ts-adutseam unã pãreaclji di tsãruhi; scoasi nã pãreaclji di stranji vãsilicheshti; s-tsã facã doauã pãreclji di stranji, angljigati tu hrisãhi; lji si featsi njilã di pãreaclja amirãreascã; tini nu-ai pãreaclji
(expr: nu-ari altu ca tini n lumi) tu giuneatsã?

§ preaclji/preaclje (preá-clji) sf preclji (pré-clji) – (unã cu pãreaclji)
ex: unã preaclji di curdelji putea s-nj-aducã; sã-nj fats nã preaclji di veri di bãcãri; di preclji di anj him vitsinj shi nu nã cunuscum

§ mpãricljedz (mpã-ri-cljĭédzŭ) (mi) vb I mpãricljai (mpã-ri-cljĭáĭ), mpãricljam (mpã-ri-cljĭámŭ), mpãricljatã (mpã-ri-cljĭá-tã), mpãricljari/mpãricljare (mpã-ri-cljĭá-ri) – bag dauã lucri unã ningã-alantã tra s-fac unã pãreaclji; bag unã buluchi di hiintsi i lucri tu-aradã doauã cãti doauã; bag deadun (lji ncurun) unã muljari cu-un bãrbat; fac unã pãreaclji dit unã pravdã mascurã sh-feaminã; mpãreclju, pãricljedz
{ro: împerechea}
{fr: apparier, arranger deux par deux}
{en: pair, couple, match, arrange two by two}
ex: mpãricljadzã pãrpodzli cã suntu-amisticati; si mpiricljarã purumbul cu purumba

§ mpãreclju (mpã-ré-cljĭu) (mi) vb I mpãricljai (mpã-ri-cljĭáĭ), mpãricljam (mpã-ri-cljĭámŭ), mpãricljatã (mpã-ri-cljĭá-tã), mpãricljari/mpãricljare (mpã-ri-cljĭá-ri) – (unã cu mpãricljedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pilister

pilister (pi-lis-térŭ) sm, sf pilisterã (pi-lis-té-rã), pilisteri (pi-lis-térĭ), pilisteri/pilistere (pi-lis-té-ri) – pulj mari cãt unã gai, cu peanili tsi pot s-lja hroma albã, murnã, lai, etc., cu dintana shcurtã, cari poati s-bãneadzã sh-agru, ma di-aradã bãneadzã imir piningã casili-a oaminjlor; pirister; purumbu, pãrumbu, purung
{ro: porumbel}
{fr: pigeon, colombe}
{en: pigeon, dove}
ex: doi pi-listeri, pitricuts di feata alantã, vinjirã shi shidzurã; feata tu fugã sh-lo shi pilisterlji cu paea-alantã; pitreatsi ninga un pilister cu cartea ligatã di gushi

§ pirister (pi-ris-térŭ) sm piristeri (pi-ris-térĭ) – (unã cu pilister)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

purumbu

purumbu (pu-rúm-bu) sm, sf purumbã (pu-rúm-bã), purunghi (pu-rún-ghi), purumbi/purumbe (pu-rúm-be) – pulj mari cãt unã gai, cu peanili tsi pot s-lja hroma albã, murnã, lai, etc., cu dintana shcurtã, cari poati s-bãneadzã sh-agru, ma di-aradã bãneadzã imir piningã casili-a oaminjlor; pãrumbu, purung; culumbu, culumbush, pilister;
(expr:
1: easti ca un purumbu = easti (i) om imir, mushat, livendu, dultsi, dash, vrut, etc.; (ii) ficiuric, fiticã;
2: s-vor ca doi pãrunghi; bãneadzã ca doi purunghi = s-vor multu, sh-tut chirolu s-bashi, s-diznjardã, s-hãidipsescu)
{ro: porumbel}
{fr: pigeon, colombe}
{en: pigeon, dove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); un purumbu albu ca neaua azbuirã; acãtsai un purumbu; acumpãrã doi purunghi (pilisteri) mushats; featili giuca ca purumbi, s-ti lja haraua!; nu-nj plãndzi, purumbã, nu-nj ti nvirinã, dudie!; ca doi purunghi (pilisteri) aspãreats; ca nishti purumbi lãi; canda eara un purumbu
(expr: eara mushat); s-lji bãneadzã purumbul shi purumba
(expr: ficiorlu sh-feata); gione purumb
(expr: livendu), gione-alãvdat; featã moi, purumba-a mea
(expr: dasha, vruta-a mea); curatã ca purumba

§ purung (pu-rúngŭ) sm purunghi (pu-rún-ghi) – (unã cu purumbu)
ex: ts-avea nã gurã di purung (pilister)

§ pãrumbu (pã-rúm-bu) sm, sf pãrumbã (pã-rúm-bã), pãrunghi (pã-rún-ghi), pãrumbi/pãrumbe (pã-rúm-be) – (unã cu purumbu)
ex: pãunlu shi pãrumbul (pilisterlu); nu-nj plãndzi pãrumbã
(expr: mushata, dasha-a mea); doi pãrunghi, ca doi sori; tsi pãrunghi!
(expr: tsi mushats, tsi dultsi) s-nã bãneadzã!; iu, pãrunghilj
(expr: dashlji) a mei?; muljerli, zvelti, pãrumbili nãsi, la pãndza la-arãu; ari multsã pãrunghi acasã la nãs; curatã ca pãrumba; easti ca un pãrumbu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn