DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãndurishi/alãndurishe

alãndurishi/alãndurishe (a-lãn-du-rí-shi) sf alãndurishi/alãn-durishe (a-lãn-du-rí-shi) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnãsiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidunjauã, hilidru-njauã
{ro: iarba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arigan

arigan (a-rí-ghan) sm ariganj (a-rí-ghanjĭ) – unã soi di plantã tsi poati s-creascã sh-agrã tu cãmpu ma, di-aradã, easti criscutã tu grãdinã di om, trã mushuteatsa-a ljei sh-ti anjurizma tsi u da, cu frãndzã shcurti, sivi, cu peri njits di dauli pãrtsã, cu lilici shiriti (chindisiti cu multi buei, galbinã, purtucalishi sh-aroshi, ahoryea i amisticati), mushati sh-anjurzitoari; lugurii scoasã dit frãndzãli uscati loati dit unã soi di arigan (planta) tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã mirudyeauã shi nustimadã ahoryea; rigan, mangiurami, mandzuranã
{ro: maghiran}
{fr: origan}
{en: oregano}

§ rigan (rí-ghan) sm riganj (rí-ghanjĭ) – (unã cu arigan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baltsotã

baltsotã (bal-tsó-tã) sf baltsoti/baltsote (bal-tsó-ti) – lilici criscutã tu grãdinã, mushatã sh-anjurzitoari, di-unã hromã amisticatã di galbin, purtucalish sh-arosh, cu frãndzã tsi sta andicra, unã fatsã di altã; mandzuranã, mangiurami
{ro: crăiţă}
{fr: oeillet d’Inde}
{en: french marigold}
ex: ca baltsota di pi pat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

croc2

croc2 (crócŭ) sm pl(?) – unã soi di earbã tsi creashti agrã tu vulodz sh-livãdz, ma easti criscutã sh-di om tu grãdinj, cu trup shcurtu tsi creashti cati an dit unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu lilici viniti, galbini icã purtucalishi, dit cari si scoati unã lugurii galbinã sh-anjurzitoari, ufilisitã tu fãtsearea-a yitriilor shi ta si s-bagã tu mãcãri ca s-lã da unã anjurizmã shi unã nustimadã ahoryea; safran, shafran, shufran, shãfrani
{ro: şofran}
{fr: safran, crocus}
{en: saffron, crocus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culeastrandu

culeastrandu (cu-leas-trán-du shi cu-leás-tran-du) sm pl(?) – numã datã la ma multi turlii di lilici di grãdinã icã agru-lilici tsi crescu tu cãmpu, pãduri sh-pãshunjli di la munti, cu frãndzã ntredz tsi crescu dit trup aproapea di-arãdãtsinã shi sta ma multi andicra di trup, sh-cu lilici galbini-purtucalishi-bagavi adunati stog ca schicuri i umbreli; culeatsã
{ro: clopoţei, ciuboţica cucului, ţâţa oii; ori ghiocel(?)}
{fr: campanule, primevère, digitale; ou perce-neige(?)}
{en: campanula, primula, digitalis; or snowdrop(?)}
ex: tra s-nj-adun culeastrandu

§ culeatsã2 (cu-leá-tsã) sf culets (cu-létsĭ) – (unã cu culeastrandu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupaci

cupaci arosh (cu-pácĭŭ-a-róshŭ) sm cupaci arosh (cu-pácĭ-a-róshĭ) shi sn cupaci/cupace aroshi (cu-pá-ci a-ró-shi) – unã soi di cupaci analtu (tsi easti adus dit Amirichii), cu truplu ndreptu, multu ufilisit ca arburi plãntat tu cãsãbadz, la mardzinea di sucãchi, trã mushuteatsa-a frãndzãlor cari toamna sh-alãxescu hroma tu-arosh-purtucalish
{ro: stejar roşu}
{fr: chêne rouge}
{en: red oak}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curcubetã

curcubetã (cur-cu-bé-tã) sf curcubeti/curcubete (cur-cu-bé-ti) – numã datã la ma multi planti tsi au un trup lungu (cari poati s-agiungã pãnã la 4m) tsi s-tradzi azvarna pri loc, frãndzã mãri, lãrdzi, sh-acupiriti cu peri ascuri, shi cu lilici mãri galbini-purtucalishi tsi da yimishi mãri (di-aradã ma mãri di caplu-a omlui shi cãtivãrãoarã pot s-agiungã pãnã la 15-20Kg), stronghili, cu coaja albã, galbinã, purtucalishi, etc., cu carnea di nuntru moali, dzãmoasã tsi s-mãcã heartã, coaptã, tu mãcãri i tu piti, mplinã di simintsã albi, mãri tsi s-buni tu mãcari (di-aradã fripti); yimisha faptã di-aestã plantã; citurã;
(expr:
1: (cap di) curcubetã = (i) cap, cãrãfetã, carafetã, ciuturã; (ii) cap gros, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di citurã;
2: nu-lj talji curcubeta; si-lj dinjits curcubeti easti; ari cap di curcubetã; easti cu curcubeta goalã; easti curcubetã; curcubetã lu-ari caplu, etc. = om tsi easti glar, hazo, tivichel, prostu, cu caplu gros, ca unã pravdã cari mãcã coji di curcubeti; tsi nu easti dishteptu, tsi nu-nj talji caplu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; tsi nu-ari minti n cap; etc.
3: li bag tu curcubetã = li bag tu cãrãfetã; li aduchescu sh-li bag ghini tu minti tra s-nu li-agãrshescu;
4: doilji bes tu-unã curcubetã = suntu oaspits bunj, s-uidisescu multu;
5: (dzãtsi, vindi) curcubeti hearti, curcubeti di Kirasova = (zburashti, dzãtsi) glãrinj, minciunj, chirãturi, papardeli, curcufexali, burlidz mbãirati; mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, grandzali-mandzali, etc.;
6: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
7: curcubetã trã beari = vas faptu dit coaja-a unei curcubetã uscatã;
8: lj-umplu curcubeta = l-cãndãrsescu, l-fac s-aducheascã;
9: va-nj bea curcubeta apã = va mi vatãmã, va mor;
10: (muljarea) furã curcubeta = (muljarea) armasi greauã, cu sartsinã)
{ro: dovleac}
{fr: citrouille, courge, gourde, calebasse}
{en: pumpkin, gourd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); tindu funi sh-adun gljami (angu-citoari: curcubeta); easti mplin di lumi, tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor (angucitoari: curcubeta); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); s-dutsi, s-dutsi curcubeta la apã, pãnã s-frãndzã nãoarã; la armãnj nu-aflji curcubeti cu gushi; na! iu dau di nã simintsã di curcubetã; ninga nu timsi gushi curcubeta, sh-mutã cap; cãndu curcubetã, cãndu gusha lungã; cãndu criscush, curcubetã, sh-cãndu strãmbash cap?; lj-bea curcubeta apã
(expr: easti mortu); tsi cap di curcubetã ari!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hilidunjauã

hilidunjauã (hi-li-dhu-njĭá-ŭã) sf hilidunjei (hi-li-dhu-njĭéĭ) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnisiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidrunjauã, alãn-durishi
{ro: earba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}

§ hilidrunjauã (hi-li-dhru-njĭá-ŭã) sf hilidrunjei (hi-li-dhru-njĭéĭ) – (unã cu hilidunjauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligoaci/ligoace

ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) sf ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) – numã datã la ma multi turlii di lilici di grãdinã icã agru-lilici tsi crescu tu cãmpu, pãduri sh-pãshunjli di la munti, tsi fac lãludz galbini-purtucalishi-bagavi adunati stog ca tsiva umbreli cu coadã lungã; [Tachi Papahagi nu-l cunoashti ghini zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur: (i) plantã njicã (catsitã?) cu frãndzãli suptsãri shi ndreapti, sh-cu-unã singurã lili-ci njicã, albã tsi sh-u-adutsi cu-un chipur; (ii) agru-lilici njicã (?yioarã, manushachi, musahi?), mushat anjurzitoari, di-unã hromã vinitã, njirlã, trandafilii i albã tsi easi dit unã tseapã dit loc shi creashti pri cãmpu shi prit pãduri; (iii) lilici njicã tsi poati s-aibã ma multi hromi: galbinã, albastrã, vinjitã, aroshi, etc. criscutã di om tri mushuteatsã]
{ro: ghiocel; viorea; primulă}
{fr: perce-neige; violette; primevère}
{en: snow drop; violet; primrose}
ex: floari di ligoaci; ligoacea easti nã lilici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lilinghi/lilinghe

lilinghi/lilinghe (li-lín-ghi) sf pl – numã datã la ma multi planti tsi crescu di-arada tu agri (ma suntu cãtivãrãoarã criscuti sh-di om), cu trup shcurtu tsi creashti cati primuvearã dit unã soi di tseapã tsi s-aflã ngrupatã tu loc, cu frãndzã lãrdzi, cu lilici mãri, ca hunia, ma multi la un loc, di hromã galbinã, purtucalishi i vinitã
{ro: brânduşe}
{fr: fleurs jaunes, colchiques}
{en: colchicum, crocus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã