DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bilescu

bilescu (bi-lés-cu) (mi) vb IV bilii (bi-líĭ), bileam (bi-leámŭ), bilitã (bi-lí-tã), biliri/bilire (bi-lí-ri) – scot chealea di pi truplu ntreg (i unã parti di truplu) a unui nimalj; cur di coaji un arburi (un mer, unã purtucalã, etc.); zmulgu peanili di la un pulj (gãljinã); zmulgu perlu di pi caplu (truplu) a unui om; cur, dispolj, gulishinedz, zmulgu, deapir, etc.;
(expr:
1: dispolj pri cariva = lj-ljau tut tsi ari (casã, stranji, aveari, etc.;
2: bilescu pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) = lau (alghescu) pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) acasã i la-arãu)
{ro: jupui, beli, coji, înălbi (pânză)}
{fr: ôter la peau; écorcer; dépouiller; blanchir (toile)}
{en: skin; bark; peel, strip, launder}
ex: altsã di chelj li bilea oili; tundi-u oaea, ma nu u bilea; nu shtea s-lu bileascã (s-lji scoatã chealea); bilea-l njelu ghini; cãsaplu ma bileashti nãmaljlu; lj-avea psusitã calu sh-ma-l bilea; nã bilirã furlji
(expr: nã dispuljarã, nã loarã tut tsi-aveam); muljerli bilescu pãndza la-arãu
(expr: u la, u-alghescu) pãndza la-arãu; pãndza aestã nu s-bileashti ghini
(expr: nu s-la, nu s-algheashti); muljerli s-duc la izvur ca s-bileascã pãndzãli

§ bilit (bi-lítŭ) adg bilitã (bi-lí-tã), bilits (bi-lítsĭ), biliti/bilite (bi-lí-ti) – (pravdã) tsi-lj s-ari scoasã chealea di pi trup; (fructu) tsi-lj s-ari curatã coaja; tsi-lj s-ari zmulsã perlji (a unui om) i peanili (di la gãljinã); etc.; curat, dispuljat, gulishinat, zmulsu, dipirat, etc.
{ro: jupuit, belit, cojit, înălbit (pânză)}
{fr: ôté la peau; écorcé; dépouillé; blanchi (toile)}
{en: skinned; barked; peeled, stripped, laundered}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cap bilit (fãrã per); gumar bilit (fãrã sãmar)

§ biliri/bilire (bi-lí-ri) sf biliri (bi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bileashti tsiva; curari, dispuljari, gulishinari, zmuldziri, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a jupui, de a beli, de a coji, de a înălbi pânză; jupuire, belire, cojire, înălbire}
{fr: action d’ôter la peau; d’écorcer; de dépouiller; de blanchir la toile}
{en: action of skinning; of barking; of peeling, of stripping, of laundering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gol

gol (gólŭ) adg goalã (gŭá-lã), golj (góljĭ), goali/goale (gŭá-li) –
1: (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru; fãrã tsiva altu; mash el; el singur; etc.;
2: tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frãndzã pri pom, arburi pri golinã, caduri pri stizmã, etc.); dispuljat, gulishan, goalish;
(expr:1: easti gol = easti ftohi, oarfãn;
2: gol ca tufechea = dip gulishan, tsi nu-ari dip tsiva pi el;
3: yin (fug, mi duc) cu mãna goalã = yin (fug, mi duc) fãrã s-aduc (s-ljau) tsiva cu mini;
4: talji (zboarã) goali = dzãtsi (talji) zboarã fãrã simasii, pãlavri, tsi nu vor s-dzãcã tsiva, papardeli, curcufeli, shahlamari;
5: nu-lj si mãcã goalã = easti om bun, gioni; nu easti om di-aradã ca s-pots s-ti-agiots cu el)
{ro: gol, despuiat; sărac; numai}
{fr: vide, creux; nu, à poil, dépouillé}
{en: empty; naked, bare}
ex: cap gol di (fãrã di, tsi nu-ari) minti; butsli suntu goali (nu-au tsiva nuntru); muntsãlj va s-armãnã golj (fãrã tsiva) shi ernji; suntu golj di (fãrã) turmi muntsãlj; dimneatsa goalã (dispuljatã, gulishanã) tut mi-aflam; am unã carti goalã (mash unã carti); chiupa di umtu nã u alãsarã goalã (fãrã tsiva nuntru); mash atsea casã goalã (singurã) avea; am tsi dzãts tini, mi-alãsã gol (fig: fãrã tsiva, ftohi, oarfãn), gulishan; goalã (fig: goalishi, fãrã tsiva, ftohi) s-ti ved!; un gol (mash un, el singur) tu shapti feati; ti pãni goalã l-dai ficiorlu? (mash trã pãni, fãrã tsiva altu, trã tsiva dip?); mãcã pãni, sh-goalã (fãrã tsiva altu) sh-fãr di cash; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; elj golj (mash elj, elj singuri) vinjirã; a tatã-tui, ljirtatlu, nu-lj si mãca goalã
(expr: eara om bun, gioni cu cari nu puteai s-ti-agiots); talji, zburashti multi goali
(expr: zboarã goali, papardeli)

§ gulescu (gu-lés-cu) vb IV gulii (gu-líĭ), guleam (gu-leámŭ), gulitã (gu-lí-tã), guliri/gulire (gu-lí-ri) –
1: scot dit un lucru (vas, buti, casã, etc.) tut tsi s-aflã nãuntru (sh-lu bag tu altu tsiva, icã lu-aruc); scot, dishertu, discarcu, versu;
2: ãlj ljau (ãl dispolj di) tut tsi ari sh-lu-alas fãrã dip tsiva; mprad
{ro: goli, despuia}
{fr: vider, dénuder, dévêtir, dépouiller}
{en: empty; bare, strip, drain}
ex: gulii cupa di yin (biui tut yinlu dit cupã); va s-gulescu chiupa; gulit (scoasit sh-biut tut tsi-avea tu) unã buti di yin; nj-si guli casa deanda fudzi; mi gulirã fari (nj-loarã tut, mi-alãsarã gol); furlji nã gulirã (mprãdarã, loarã tut tsi-avea) casa; s-ti guleshti (si scots di pri tini tut tsi ai shi s-hii) cum ti featsi mã-ta; gulea (aminta tut la cãrtsã, loa tuts pãradzlji tsi lj-avea alantsã) dipriunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nirangiu

nirangiu (ni-rán-gĭu) sm nirangi (ni-rán-gi) – unã soi di purtucal tsi fatsi purtucali amari (nirãngi); miringeu
{ro: narazm}
{fr: bigaradier}
{en: bitter orange tree}

§ miringeu (mi-rin-géŭ) sm miringei (mi-rin-géĭ) – (unã cu nirangiu)

§ nirangi/nirange (ni-rán-gi) sf nirãngi (ni-rắn-gi) – unã soi di purtucalã njicã shi amarã (cu cari s-fac dultsenj, lichiorlu curaçao, etc.)
{ro: naramză}
{fr: bigarade, orange aigre, amère}
{en: bitter orange}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

purtucal

purtucal (pur-tu-cálŭ) sm purtucalj (pur-tu-cáljĭ) – pom dit locurli caldi (ca Gãrtsia, bunãoarã), tsi nu creashti sh-multu analtu (pãnã la 3-4 m), cu frãndzãli tsi sta multsã anj pri pom, cari fatsi lilici albi, mushat anjurzitoari sh-yimishi mãri (cãt meari mãri), cu coaja groasã, di-unã hromã ca galbinã-aroshi (purtucalishi), dzã-moasi sh-dultsi
{ro: portocal}
{fr: oranger}
{en: orange tree}
ex: la noi nu crescu purtucaljlji

§ purtucalã (pur-tu-cá-lã) sf purtucãlj (pur-tu-cắljĭ) – fructul faptu di purtucal, di-arada ma mari di mer, cu-unã coaji galbinã (tsi da niheamã pi-arosh) tsi s-curã lishor cu mãna tra si scoatã njedzlu mpãrtsãt tu filii cãrnoasi, dzãmoasi, dultsi sh-multu nostimi tu mãcari; purtucalji
{ro: portocală}
{fr: orange (fruit)}
{en: orange}
ex: tuts li vor purtucãljli

§ purtucalji/purtucalje (pur-tu-cá-lji) sf purtucãlj (pur-tu-cắljĭ) – (unã cu purtucalã)

§ purtucalish (pur-tu-ca-líshĭŭ) adg purtucalishi/purtucalishe (pur-tu-ca-lí-shi), purtucalish (pur-tu-ca-líshĭ), purtucalishi/purtucalishe (pur-tu-ca-lí-shi) – hromã tsi sh-u-adutsi cu coaja di purtucalã coaptã, galbinã-aroshi
{ro: portocaliu}
{fr: orange (couleur)}
{en: orange (color)}

§ purtucaliu (pur-tu-ca-líŭ) adg purtucalii/purtucalie (pur-tu-ca-lí-i), purtucalii (pur-tu-ca-líĭ), purtucalii (pur-tu-ca-líĭ) – (unã cu purtucalish)
ex: portu unã shimii purtucalii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tungi/tunge

tungi/tunge (tún-gi) sf tungiuri (tún-gĭurĭ) – amisticãturã di bãcãri cu metali ca ganumã (cãlai), mulidi, etc. tsi u fatsi bãcãrea multu ma sãnãtoasã; tungiu, tuci, brundzu;
(expr: cap di tungi = un tsi sh-alãxeashti greu mintea, cap di shinic (tãgari, crinã, mulari, grij, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: bronz, tuci, alamă}
{fr: airin, bronze}
{en: bronze, brass}
ex: sunã chiprili di tungi; cap di tungi tsi-nj eshti!
(expr: cap gros, tsi nu pots s-aducheshti tsiva)

§ tungiu (tún-gĭu) sn tungiuri (tún-gĭurĭ) – (unã cu tungi)

§ tuci (túcĭŭ) sn tuciuri (tú-cĭurĭ) – (unã cu tungi)
ex: adusi dit Nimtsii, shindani di tuci; avem multi tuciuri

§ turungiu1 (tu-run-gíŭ) sm turungii (tu-run-gíĭ) – (unã cu tungi)
ex: cãlãmar di turungiu

§ turungiu2 (tu-run-gíŭ) adg turungii/turungie (tu-run-gí-i), turungii (tu-run-gíĭ), turungii (tu-run-gíĭ) – hromã galbinã/aroshi tsi sh-u-adutsi multu cu hroma-a coajiljei di purtucalã; purtucalish
{ro: portocaliu}
{fr: de couleur orange, orangé}
{en: orange color}
ex: pureauã turungii (purtucalishi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã