|
|
purtitsã
purtitsã (pur-tí-tsã) sf – vedz tu poartã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: poartãpoartã
poartã (pŭár-tã) sf portsã (pór-tsã) – ushi (di-aradã ma mari sh-ma greauã ca di usha dit casã) prit cari s-intrã tu-un ubor (avlii, cãsãbã, tsitati, etc.); purtitsã, pãrnishcã, ushi; (fig:
1: poartã = loc prit cari s-intrã iuva, tu-unã vali, tu suflitlu-a unui, etc.; expr:
2: tuti portsãli suntu a lui = s-dutsi la tuts, la tuti casili;
3: mi-acats di poartã mari = mi-acats di om cu-anami, mi leg di soi bunã, di fumealji bunã, di ugeachi, di scarã analtã;
4: grea pri poartã, s-avdã pãltirea = dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; bati sumarlu, s-aducheascã gumarlu)
{ro: poartă}
{fr: porte (cochère)}
{en: gate}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); di la poarta-atsea ma njicã pãnã la poartã-atsea ma mari; poarta di la grãdinã easti dishcljisã; ncljidi poarta cã ntunicã ghini; tuti portsãli a lumiljei a ljei suntu
(expr: ea s-dutsi la tuts acasã); s-acãtsã di poartã mari
(expr: s-ligã di fumealji mari); s-nu ai sã-lj dai tsiva al zicljarlui (a tsiritorlui), nu lj-aspuni portsã, cã li veadi nãs
§ purtitsã (pur-tí-tsã) sf purtitsã (pur-tí-tsã) – poartã njicã; pãrnishcã
{ro: portiţă}
{fr: petite porte}
{en: little gate}
ex: urdinã pit purtitsã
§ pãrnishcã (pãr-nísh-cã) sf pãrnishti/pãrnishte (pãr-nísh-ti) – (unã cu purtitsã)
ex: ascãpã pit pãrnishcã; poarta s-hibã ncljisã, ear pãrnishca (poarta-atsea njica) s-hibã dishcljisã
§ purtar (pur-tárŭ) sm purtari (pur-tárĭ) – omlu tsi aveaglji la poarta di la un adãrãmintu (binai, mãnãstir, sãrai, etc.) tra s-u ncljidã shi s-u dishcljidã, s-alasã lumea (mash atselj tsi lipseashti) s-intrã shi s-easã; omlu tsi ari vrundida-a poartãljei sh-multi ori a uborlui sh-a casãljei
{ro: portar}
{fr: concierge}
{en: door-keeper; (caretaker of flats)}
ex: purtar (atsel tsi ari vrundida-a poartãljei) di paradis; nu vru purtarlu s-lji dishcljidã
urdin1
urdin1 (úr-dinŭ) (mi) vb I urdinai (ur-di-náĭ), urdinam (ur-di-námŭ), urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinari/urdinare (ur-di-ná-ri) – mi min (alag) dit un loc tu altu; mi duc multi ori tu idyiul loc; alag multu prit lumi; trec, alag, imnu, cur, mi duc, njergu, etc.;
(expr: (calea) nu s-urdinã = (calea) nu easti bunã trã tritseari, imnari, urdinari pri ea)
{ro: circula, frecventa}
{fr: circuler; s’enfiler, se succéder}
{en: circulate, move about}
ex: multu urdinj (ti duts, trets pri) la cafine; urdinãm (tritsem) pit purtitsa dit bãhce; urdinã (s-duc shi s-ved) fratslji tora, cã sã mbunarã; urdinã (easi nafoarã, alagã) tora di doauã dzãli; acãtsã s-urdinã (si s-ducã cati dzuã) la sculjo; cãrvãnj ntredz urdina (tritsea) preanarga; s-urdinarã (tricurã) carishti cãti feati di nicuchiri; s-urdinarã (tricurã) gioni di gioni pãnã di un; nu au urdinatã (nu s-au dusã) pri-aclo; cari urdinarã (tricurã cu-arada), urdinarã di cum deadi soarili pãnã seara; cãljurli nu s-urdinã
(expr: nu suntu buni trã imnari pri eali)
§ urdinat1 (ur-di-nátŭ) adg urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinats (ur-di-nátsĭ), urdinati/urdinate (ur-di-ná-ti) – (om) tsi easti alãgat; (loc) tu cari s-dutsi shi-sh treatsi oara multã dunjai; (om) cari ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi-lj si fatsi vizitã multi ori; tricut, alãgat, curat, imnat, etc.
{ro: circulat, frecventat}
{fr: circulé; fréquenté}
{en: circulated, visited frequently}
§ urdina-ri1/urdinare (ur-di-ná-ri) sf urdinãri (ur-di-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urdinã icã un loc easti urdinat multi ori; vizitari (loc, oaminj) multi ori cu-arada; alãgari, tritseari, dutseari, etc.
{ro: acţiunea de a circula, de a frecventa; circulare, frecventare}
{fr: action de circuler; de s’enfiler, de se succéder; fréquentation}
{en: action of circulating, of moving about; frequentation}
§ niurdinat1 (ni-ur-di-nátŭ) adg niurdinatã (ni-ur-di-ná-tã), niurdinats (ni-ur-di-nátsĭ), niurdinati/niurdinate (ni-ur-di-ná-ti) – (om) tsi nu easti urdinat; (om) tsi nu easti alãgat; (loc) iu nu s-dutsi multã dunjai sã-sh treacã oara; (om) cari nu ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi nu-lj si fatsi vizitã multi ori; nitricut, nealãgat, nicurat, nicãlcat, niimnat, etc.