DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

clarã

clarã (clá-rã) sf clari/clare (clá-ri) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, vigã, vig, ciun, clembã, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.;
(expr: tsã dau nã clarã = tsã dau nã bãteari bunã, tsã dau un shcop)
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: tsi clarã (bãteari, shcop) ts-lipseashti!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clembã

clembã (clém-bã) sf clembi/clembe (clém-bi) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, clarã, vigã, vig, ciun, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: unlu di nãsh avea truplu cãt clemba (pãrjina, shcoplu)

§ climbuci (clim-búcĭŭ) sn climbuci/climbuce (clim-bú-ci) – njicã alumachi di arburi; alumachi cari creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; cljeci, lumãchitsã, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã, fidani, vlãstar, lãstari, etc.
{ro: rămurea}
{fr: petit rameau; rejeton}
{en: little branch}
ex: bãgã nishti climbuci (dãrmãtseali) tu foc

§ cljeci (cljĭécĭŭ) sn cljeciuri (cljĭé-cĭurĭ) – (unã cu climbuci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljanurã

ljanurã (ljĭa-nú-rã) sf ljanuri (ljĭa-núrĭ) – pãduri tinirã sh-multu tufoasã; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; arburi vlãstari; yeanurã, eanurã, janurã; drãzgã
{ro: sihlă; crâng, tufiş}
{fr: forêt jeune et très touffue; breuil; fourré; épaisseur d’une forêt}
{en: young and bushy forest; coppice, shrubs}
ex: tu pondili ljanuri

§ yeanurã (yĭa-nú-rã) sf yeanuri (yĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)
ex:purtecã di yeanurã (vlãstari)

§ eanurã (ĭa-nú-rã) sf eanuri (ĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)

§ janurã (jĭa-nú-rã) sf januri (jĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)
ex: picurarlu easi dit janurã (ljanurã, drãzgã); nu-nj voi, dadã, picurar, cã picurarlu-i dit janurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãyeauã1

mãyeauã1 (mã-yĭá-ŭã) sf mãyei (mã-yĭéĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culmã, chiscu, cingãrliu, cipit, ciumã, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, mitcã, chirchinedz, chipitã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet}
{en: peak, summit}
ex: nã dipuneam di pi mãyeaua (chiscul) di Ndumor

§ mãyeauã2 (mã-yĭá-ŭã) sf mãyei (mã-yĭéĭ) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri; mãeauã, chipitã, mithcã, chirchinedz, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: mãyeaua (capitlu) a purtecãljei; cu trei meari pi mãyeili (capitli) a crutsiljei

§ mãeauã2 (mã-ĭá-ŭã) sf mãei (mã-ĭéĭ) – (unã cu mãyeauã2)
ex: mãeaua (mãyeaua, chipita) a muntilui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrjinã

pãrjinã (pãr-jí-nã) sf pãrjinj (pãr-jínjĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, pulean, purtecã, shcop, temblã, etc.;
2: agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu pãrjina (shcoplu, mãna, ciciorlu, bushlu, etc.); bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: mi vãtãmã di pãrjinã (bãteari); pãrjina (bãtearea) i datã di Dumnidzã; lj-trapshu nã pãrjinã (lj-ded nã bãteari) di sh-adutsi ninga aminti; pãrjina (bãtearea) di la Shoputlu-al Grec

§ prãjinã (prã-jí-nã) sf prãjinj (prã-jínjĭ) – (unã cu pãrjinã)

§ mpãrjinedz (mpãr-ji-nédzŭ) vb I mpãrjinai (mpãr-ji-náĭ), mpãrjinam (mpãr-ji-námŭ), mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) – agudescu dipriunã (cu shcoplu, cu bushlu, cu mãna, cu shcoplu, cu pãrjina, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãrjinã (shcop, bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinedz, bat, pãpurisescu
{ro: a da o bătaie bună}
{fr: rosser, battre}
{en: beat}
ex: ca ghini-lj mpãrjinedz (ãlj bats, lã dai un shcop); lu-acãtsai sh-lu mpãrjinai ghini (l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun)

§ mpãr-jinat (mpãr-ji-nátŭ) adg mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinats (mpãr-ji-nátsĭ), mpãrjinati/mpãrjinate (mpãr-ji-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãrjinã (bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinat, bãtut, pãpurisit
{ro: căruia i s-a dat o bătaie bună}
{fr: rossé, battu fort}
{en: well beaten}

§ mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) sf mpãrjinãri (mpãr-ji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mpãrjinat; ãmpãrjinari, bãteari, pãpurisiri
{ro: acţiunea de a da o bătaie bună}
{fr: action de rosser, de battre}
{en: action of beating someone}

§ ãmpãrjinedz (ãm-pãr-ji-nédzŭ) vb I ãmpãrjinai (ãm-pãr-ji-náĭ), ãmpãrjinam (ãm-pãr-ji-námŭ), ãmpãrjinatã (ãm-pãr-ji-ná-tã), ãmpãrjinari/ãmpãrjinare (ãm-pãr-ji-ná-ri) – (unã cu mpãrjinedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

purtecã

purtecã (pur-té-cã) sf purtets (pur-tétsĭ) – cumatã suptsãri shi lun-gã dit unã-alumachi di pom; purteacã, pãrteacã, shupãrteacã, vitsã, shufrã, veargã, etc.
{ro: vargă, nuia}
{fr: verge, gaule, houssine}
{en: rod}
ex: talji nã purtecã (veargã) di ljanurã; purteca (lemnul, shcoplu) a flamburãljei; njitslji cu purtetsli, alagã surva

§ purteacã (pur-teá-cã) sf purtets (pur-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ pãrteacã (pãr-teá-cã) sf pãrtets (pãr-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ shupãrteacã (shĭu-pãr-teá-cã) sf shupãrtets (shĭu-pãr-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ shupurteacã (shĭu-pur-teá-cã) sf shupurtets (shĭu-pur-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sad

sad (sádŭ) sn sãduri (sắ-durĭ) – ayinji tinirã, cu-ayiti siminati (plãntati) di putsãn chiro; ayinji, yinji, ayitã
{ro: vie plantată de curând}
{fr: vigne plantée récemment}
{en: young vineyard}
ex: sadlu-nj deadi multã auã

§ sãdescu (sã-dés-cu) vb IV sãdii (sã-díĭ), sãdeam (sã-deámŭ), sãditã (sã-dí-tã), sãdiri/sãdire (sã-dí-ri) – plãntedz (seamin) purtets (sãrmets) di-ayitã (di-aradã, tra s-nji fac unã ayinji)
{ro: sădi viţă de vie}
{fr: planter pied de vigne}
{en: plant vines}
ex: sãdii (plãntai, siminai) nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii

§ sãdit (sã-dítŭ) adg sãditã (sã-dí-tã), sãdits (sã-dítsĭ), sãditi/sãdite (sã-dí-ti) – sãrmets (purtecã) di-ayitã tsi easti plãntatã
{ro: (viţă de vie) sădită}
{fr: (pied de vigne) planté}
{en: planted vine}

§ sãdiri/sãdire (sã-dí-ri) sf sãdiri (sã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-sãdeashti un sãrmet
{ro: acţiunea de a sădi viţă de vie}
{fr: action de planter pied de vigne}
{en: action of planting vines}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrmets

sãrmets (sãr-métsŭ) sm sãrmets (sãr-méts) – purtecã (shupãrteacã, shufrã, vitsã, veargã) di-ayitã
{ro: nuia de viţă de vie}
{fr: houssine de vigne}
{en: switch of vine}
ex: sãdii nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii; adusi di la-ayinji sãrmets nã cherã cu stog

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã