|
|
ljepuri/ljepure
ljepuri/ljepure (ljĭé-pu-ri) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – agru-prici tsi bãneadzã prit pãduri shi cãmpuri (mari cãt unã cãtushi), cu urecljili lundzi, cu coada shcurtã, cu doi dintsi ma lundzi tsi s-ved cã es dit falca di nsus shi cicioarili di dinãpoi ma lundzã ca di-atseali di ninti tra s-poatã s-fugã ma-agonja; ljepri, ljepur, ljopur, lepuri;
(expr:
1: dormu ca un ljepuri = dormu multu lishor, mi dishteptu la itsi njic vrondu tsi s-fatsi deavãrliga;
2: escu ljepuri = mi-aspar lishor, escu fricos;
3: fug ca ljepuri = fug multu agonja;
4: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri = lu-astrec, alag ma-agonja; l-fac di-arshini cã lj-u pot, cã-s ma bun di el;
5: nu shtii di iu arsari ljepurli = nu shtii di iu easi, arsari tihea;
6: fur inima di ljepuri shi oauãli di sum cloci = escu multu bun fur shi omlu nu mi-aducheashti lishor cãndu-l fur)
{ro: iepure}
{fr: lapin, lièvre}
{en: rabit, hare}
ex: s-duc avinatic trã ljepuri; ficiorlji a lui ishirã s-vatãmã tsiva ljepuri; ljepurli tricu pit nolgica di nãsh shi ascãpã; di-iu nu mindueshti, di-aclotsi-arsari ljepurli
(expr: easi tihea); ljepurli arsari
(expr: tihea yini) di-iu nu ti-ashteptsã; vru si scoatã ljepuri shi deadi pri ursã; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri
§ ljepur (ljĭé-purŭ) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: turcul lu-acatsã ljepurli cu arãbãlu; fudzea ca un ljepur
(expr: multu-agonja); lj-u fricã ca a ljepurlui
§ lje-pri/ljepre (ljĭé-pri) sm ljepri (ljĭé-pri) – (unã cu ljepuri)
ex: pots sã-lj fats cicior di ljepri?
(expr: pots s-lu astrets? sã-l fats di-arshini?)
§ ljopur (ljĭó-purŭ) sm ljopuri (ljĭó-purĭ) – (unã cu ljepuri)
§ lepuri/lepure (lé-pu-ri) sm lepuri (lé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: ca lepuri-lj fudzi ciciorlu
(expr: alagã multu-agonja); ãl feci cicior di lepuri
(expr: lu-astricui)
§ lipurici (li-pu-rícĭŭ) sm lipurici (li-pu-rícĭ) – lepuri njic
pronj
pronj (prónjĭŭ) sm pronj (prónjĭ) – dzamã mãzgoasã, ca galbinã, tsi easi dit unã aranã tsi nu s-vindicã shi coatsi; proanji, cupturã;
(expr: cu pronj; cu sãndzi sh-cu pronj = multu greu, cu multã zahmeti, cu multi cripãri sh-vasani)
{ro: puroi}
{fr: pus}
{en: pus}
ex: curã dit pleagã multu pronj; arana adunã pronj; nu para easi pronj; scot pãnea cu pronj
(expr: multu greu, cu zahmets, cu vasani); feci cum feci sh-u-arucutii bana, cu sãndzi, cu pronj
(expr: cu multi cripãri sh-vasani); sãndzi sh-pronj versu dzua tutã; va s-creapã di greatsã shi va sã s-facã sãndzi shi pronj
§ puronj (pu-rónjĭŭ) sm puronj (pu-rónjĭ) – (unã cu pronj)
§ proanji/proanje (prŭá-nji) sf proanji/proanje (prŭá-nji) – (unã cu pronj)
ex: lu-adun, ca gãrnutslu proanja
§ prunjar (pru-njĭárŭ) adg prunjarã (pru-njĭá-rã), prunjari (pru-njĭárĭ), prunja-ri/prunjare (pru-njĭá-ri) – (aranã, gãrnuts, etc.) tsi easti mplin cu pronj; tsi-acatsã shi scoati pronj; tsi-ari adunatã (pronj); tsi coatsi; prunjos, prunjat, mprunjat
{ro: puroios}
{fr: purulent}
{en: purulent}
§ prunjos (pru-njĭósŭ) adg prunjoasã (pru-njĭŭá-sã), prunjosh (pru-njĭóshĭ), prunjoasi/prunjoase (pru-njĭŭá-si) – (unã cu prunjar)
§ prunjedz (pru-njĭédzŭ) vb I prunjai (pru-njĭáĭ), prunjam (pru-njĭámŭ), prunjatã (pru-njĭá-tã), prunjari/prunjare (pru-njĭá-ri) – scot pronj tu-unã aranã tsi-adunã, tsi nu-i vindicatã sh-coatsi; nj-si umpli unã aranã (un gãrnuts, fatsa ntreagã, etc.) cu pronj; mpronj, mprunjedz, cuptusescu
{ro: puroia}
{fr: produire du pus, suppurer}
{en: suppurate, fester}
ex: prunje (scoasi pronj, adunã) gãrnutslu; nica-lj prunjadzã, pleaga nu-i vindicatã
§ prunjat (pru-njĭátŭ) adg prunjatã (pru-njĭá-tã), prunjats (pru-njĭátsĭ), prunjati/prunjate (pru-njĭá-ti) – (aranã, gãrnuts, etc.) tsi scoati pronj, tsi-adunã sh-fatsi pronj; mprunjat, cuptusit