{ro: mulţime de preoţi, preoţime}
{fr: nombre de prêtres, clergé}
{en: multitude of priests, clergy}

§ priftsami/priftsame (prif-tsá-mi) sf fãrã pl – (unã cu priftami)
ex: multã priftsami (preftsã) tu-aestã hoarã; portul di priftsami nu easti ti caritsido

§ priftsãlji/priftsãlje (prif-tsắ-lji) sf priftsãlj (prif-tsắljĭ) – harea tsi-l fatsi omlu s-hibã preftu; lucrul (tehnea, tesea) di preftu; parei di preftsã; erosinã
{ro: preoţie, sacerdoţie}
{fr: prêtrise}
{en: priesthood}
ex: nu itsi om ari mirachi ti priftsãlji (tra si s-facã, tra s-aibã lucru di preftu)

§ popã1 (pó-pã) sm pl(?) – (unã cu preftu1)

§ pãpã (pã-pắ) sm pãpadz (pã-pádzĭ) – (unã cu preftu1)
ex: carterea sh-avea sh-pãpã (preftu)

§ ciurlu-pãpã (cĭúr-lu-pã-pắ) sm cĭúrlu-pãpadz (cĭúr-lu-pã-pádzĭ) – preftu tsi lu-ariseashti multu s-bea, si sã mbeatã, sh-multi ori s-facã niheamã ca zurlu
{ro: popă candriu}
{fr: prêtre ivre ou un peu toqué}
{en: priest that likes to get drunk and is a little crazy}
ex: s-aflã un ciurlu-pãpã (un preftu tsi pari cã nu-ari mintea ntreagã); lituryiili di la un ciurlu-pãpã

§ papa1- (pá-pa-) sm pl(?) – numã tsi s-bagã nãintea-a numãljei a unui preftu
{ro: denumire ce se pune înaintea numelui de preot}
{fr: mot qui se met devant le nom d’un prêtre}
{en: name put in front of the priest’s name; Father…; Padre…}
ex: Papa-Custandini; Papa-Yeani

§ Papã3 (Pá-pã) sm pl(?) – ma marli dispoti dit bisearica catolicã, tsi sh-ari scamnul Roma, tu Italii; papa di Roma
{ro: papa (de la Roma)}
{fr: pape (de Rome)}
{en: Pope (from Rome)}
ex: canda nj-eshti Papa di la Roma

§ papistan (pa-pis-tánŭ) sm, sf, adg papistanã (pa-pis-tá-nã), papistanj (pa-pis-tánjĭ). papistani/papistane (pa-pis-tá-ni) – tsi easti di pistea catolicã crishtineascã, sh-ascultã di papa di Roma; tsi s-featsi catolic; tsi tricu la pistea catolicã; catolic
{ro: papistaş, catolic}
{fr: papiste, catholique}
{en: catholic}
ex: papistan, armãn curat, pi funi spindzurat; caplu-a papistanjlor (a atsilor tsi tricurã la pistea catolicã)

{ro: care nu a mâncat de dulce}
{fr: qui n’a pas rompu le carême}
{en: who did not eat meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}
ex: escu nipurintat (nu mi am purintatã), pot s-ljau cumnicãtura

§ nipurintari/nipurintare (ni-pu-rin-tá-ri) sf nipurintãri (ni-pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-purintã (nu mãcã carni, oauã, lapti, cash, etc. dzãlili di preasinj)
{ro: acţiunea de a nu mânca de dulce}
{fr: action de ne pas manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême}
{en: action of not eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ mpurintu (mpu-rín-tu) (mi) vb I mpurintai (mpu-rin-táĭ), mpurintam (mpu-rin-támŭ), mpurintatã (mpu-rin-tá-tã), mpurinta-ri/mpurintare (mpu-rin-tá-ri) – (unã cu purintu)
ex: nu mi mpurintu nicã aesti dauã dzãli, si shtiu cã lu-aruc

§ mpurintat (mpu-rin-tátŭ) adg mpurintatã (mpu-rin-tá-tã), mpurintats (mpu-rin-tátsĭ), mpurintati/mpurintate (mpu-rin-tá-ti) – (unã cu purintat)

§ mpurintari/mpurintare (mpu-rin-tá-ri) sf mpurintãri (mpu-rin-tắrĭ) – (unã cu purintari)
ex: mpurintarea tu stãmãna-aestã marea easti pidipsitã di bisearicã

§ dispurintu (dis-pu-rín-tu) (mi) vb I dispurintai (dis-pu-rin-táĭ), dispurintam (dis-pu-rin-támŭ), dispurintatã (dis-pu-rin-tá-tã), dispurinta-ri/dispurintare (dis-pu-rin-tá-ri) – aspel cu-alsivã (?), prota dzuã di preasinj, tuti vasili tu cari s-avea mãcatã pãnã atumtsea carni (oauã, lapti, cash, etc.)
{ro: spăla vasele de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: laver le premier jour du carême la vaisselle dont on s’est servi durant les jours gras}
{en: wash the first day of the Lent, the dishes used during the preceding days of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.)}
ex: nveastili dispurinta vasili (li-aspila cu-alsivã (?) tra s-lã fugã purinteatsa)

§ dispurintat (dis-pu-rin-tátŭ) adg dispurintatã (dis-pu-rin-tá-tã), dispurintats (dis-pu-rin-tátsĭ), dispurintati/dispurintate (dis-pu-rin-tá-ti) – (vasi) aspilati cu-alsivã prota dzuã di preasinj
{ro: (vas) spălat de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: (vaisselle) lavée le premier jour du carême}
{en: (dish) washed the first day of the Lent}

§ dispurinta-ri/dispurintare (dis-pu-rin-tá-ri) sf dispurintãri (dis-pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispurintã vasili prota dzuã di preasinj
{ro: acţiunea de a spăla vasele de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: action de laver le premier jour du carême la vaisselle dont on s’est servi durant les jours gras}
{en: action of washing the first day of the Lent, the dishes used during the preceding days of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.)}

§ purinteatsã (pu-rin-teá-tsã) sf purintets (pu-rin-tétsĭ) –
1: mãcari tsi nu easti marsinã; zubealã; mãcari adratã cu carni (umtu, oauã, lapti, etc.) tsi nu s-mãcã di-atsel tsi tsãni preasinj;
2: dzãlili cãndu cariva s-purintã sh-mãcã mãcãri grasi (cu carni, lapti, oauã, etc.);
(expr: ca preftul cu purinteatsa = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia)
{ro: mâncare de dulce; zilele în care nu se posteşte}
{fr: des plats gras; temps pendant lequel on mange des plats gras}
{en: meal made with meat (or eggs, milk, cheese, butter, etc.); days when one eats such meals}
ex: cãndu avem purinteatsã (mãcãri tsi nu suntu marsini), suntu preasinj!

§ purintu2 (pu-rín-tu) sm, sf, adg purintã (pu-rín-tã), purintsã (pu-rín-tsã), purinti/purinte (pu-rín-ti) – (atsel) tsi s-purintã (tsi mãcã carni i lapti) dzãlili di pãreasinj (pãreasinjli mãri, Njercurli shi Vinirli, etc.); (fig: purintu = turcu, un tsi s-purintã cã nu easti crishtin)
{ro: care nu posteşte}
{fr: qui mange des mets gras pendant les carêmes, pendant les mercredis et les vendredis}
{en: who eats meat (or eggs, milk, butter, etc.) during fasting (Lent, Wednesdays and Fridays)}
ex: eara cu doi purintsã (fig: turtsã); easti purintu (fig: turcu, uvreu); multã purintsã (fig: turtsã) surpãm

§ purindã (pu-rín-dã) sf purindzã (pu-rín-dzã) – mãcari fãrã carni (oauã, lapti, umtu, etc.) cu cari nu s-purintã omlu [bãgats oarã, noima-a zborlui easti: “nu s-purintã”]; mãcari marsinã, mãrsineatsã
{ro: mâncare de post}
{fr: plat maigre gras (sans viande, ni fromage)}
{en: meal made without meat (or eggs, milk, etc.)}