DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãrnuts1

gãrnuts1 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; cumatã njicã (sãrmã), cãdzutã i aruptã dit-un lucru ma mari, tsi sh-u-adutsi cu simintsa di la aesti planti; crustal njic dit un lucru ca, bunãoarã, sarea i zahãrea; grãnuts, grãntsu, grãts, gãrits, bob
{ro: grăunte, boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}
ex: s-bãgã s-adunã, gãrnuts cu gãrnuts, meljlu; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; gãrnuts di sicarã; eara virsati gãrnutsã di misur; s-bãgã s-lu-adunã gãrnuts di gãrnuts; mãcai un gãrnuts di-auã; gãrnuts (cumatã njicã) di timnjamã

§ grãnuts1 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: un grãnuts di grãn; dauã grãnutsã di-auã

§ grãntsu1 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: arucã la gãljinj un pulmu cu grãntsã di misur

§ grãts1 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: avea tsintsi grãtsi (cumãts) di oauã

§ gãrits1 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts1)

§ gãrnutsic1 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãr-nutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: grăunte mic}
{fr: petit grain, petite graine}
{en: small grain}
ex: lacrimã ca un gãrnutsic (ca un gãrnuts njic)

§ gãrnutsedz1 (gãr-nu-tsédzŭ) vb I gãrnutsai (gãr-nu-tsáĭ), gãrnutsam (gãr-nu-tsámŭ), gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsari/gãrnutsare (gãr-nu-tsá-ri) – l-fac (sãrmu) un lucru s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)
{ro: granula}
{fr: se couvrir de bubes sur la peau}
{en: granulate}

§ gãrnutsat1 (gãr-nu-tsátŭ) adg gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsats (gãr-nu-tsátsĭ), gãrnutsati/gãrnutsate (gãr-nu-tsá-ti) – tsi s-ari faptã s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plimunã

plimunã (pli-mú-nã) sf plimuni/plimune (pli-mú-ni) – un di dauãli mãdulari a omlui dit cheptu, di-unã parti sh-di-alantã, tu cari omlu tradzi prota vimtul tra s-lu scoatã deapoea (cãndu omlu lja anasã)
{ro: plămân}
{fr: poumon}
{en: lung}

§ plimuni/plimune (pli-mú-ni) sf plimunj (pli-múnjĭ) – (unã cu plimunã)
ex: lji s-asparsi plimunea

§ plimun (pli-múnŭ) sm plimunj (pli-múnjĭ) – (unã cu plimunã)

§ pilmun (pil-múnŭ) sm pilmunj (pil-múnjĭ) – (unã cu plimunã)
ex: pilmunlu lj-easti vãtãmat

§ pãlmunã (pãl-mú-nã) sf pãlmuni/pãlmune (pãl-mú-ni) – (unã cu plimunã)

§ plãmunã (plã-mú-nã) sf plãmunj (plã-múnjĭ) – (unã cu plimunã)

§ plãminã (plã-mí-nã) sf plãminj (plã-mínjĭ) – (unã cu plimunã)
ex: nã plãminã nj-ardi

§ pulmunã (pul-mú-nã) sf pulmunj (pul-múnjĭ) – (unã cu plimunã)

§ purmunã (pur-mú-nã) sf purmunj (pur-múnjĭ) – (unã cu plimunã)

§ pãrmunã (pãr-mú-nã) sf pãrmunj (pãr-múnjĭ) – (unã cu plimunã)

§ plumoni/plumone (plu-mó-ni) sf plumonj (plu-mónjĭ) – (unã cu plimunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pulmu

pulmu (púl-mu) sm pulnji (púl-nji) – atsea tsi putem s-tsãnem tu-unã mãnã (palmã) cãndu u fãtsem ca unã cupã; mãnatã, mnatã, mãnã, huftã
{ro: pumn}
{fr: poignée}
{en: handful}
ex: ts-adush un pulmu di meari; bãgã tu pileaf un pulmu (mãnatã, mãnã) di-ariz; lã dãdea cãti un pulmu di flurii; un pulmu di liri; un pulmu (mnatã, mãnã) di tsarã; asudorli li-arucam cu pulmul (hufta); biu apã cu pulmul (mãna faptã ca nã cupã); lj-aspãrdzea curundu pradzlji, di-ts pãrea cu pulmul cã-lj mãcã; bana-nj tutã s-mãc cu pulmul fluriili shi nu s-bitisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shuplu

shuplu (shĭu-plu) sm shuplji (shĭúp-lji) – palma ncljisã stres cu dzeadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; shub, suplu, bush, bushtu, bushur
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing; coup de poing}
{en: fist; punch with the fist}

§ suplu (súp-lu) sm suplji (súp-lji) – (unã cu shuplu)

§ shub (shĭúbŭ) sm pl(?) – (unã cu shuplu)
ex: lu-agudi cu shublu

§ shupleacã (shĭu-pleá-cã) sf shuplets (shĭu-plétsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-arada, pri fatsa-a omlui); pliscutã, batsã, flãscutã, fluscutã, fliscutã, ghiushtã, shubã;
(expr: lj-dau (lj-trag, lj-ardu, lj-alichescu, etc.) unã shupleacã = lu-agudescu pri fatsã cu palma dishcljisã)
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-deadi nã shupleacã, tra s-nu u agãrshascã multu chiro; stai isih cã va s-mãts shuplets; cu shupleaca (batsa) s-bati el; na, lj-ari nã shupleacã (pliscutã) ea!; lj-trapshu-unã shupleacã; aestã easti unã mari shupleacã di la Dumnidzã

§ shubã2 (shĭú-bã) sf shubi/shube (shĭú-bi) – (unã cu shupleacã)

§ shuplic (shĭú-plic) vb I shuplicai (shĭu-pli-cáĭ), shuplicam (shĭu-pli-cámŭ), shuplicatã (shĭu-pli-cá-tã), shuplicari/shuplicare (shĭu-pli-cá-ri) – lj-dau (lj-trag, lj-ardu, lj-alichescu, etc.) un shuplu (cu bushlu) i unã shupleacã (cu palma); mi-acatsã unã lãngoari (tsi dunjaea pistipseashti cã nj-easti datã di vili, di albi, sh-cari s-aspuni di-aradã cu pirito sh-cu hiori tsi-nj trec prit trup); vilili (albili) nj-da unã lãngoari arauã; cad lãndzit; escu niputut; dzac hivrit tu crivati; hivrescu, hiuvrescu, lãndzidzãscu, dzac
{ro: lovi cu pulmul, pălmui; (se) îmbolnăvi}
{fr: gifler; rendre (tomber, être) malade}
{en: slap; get sick, make someone sick}
ex: lu shuplicarã (lu-agudirã cu-unã heavrã arauã) dzãnili; easti shuplicat di nafoarã (easti faptu s-dzacã lãndzit di albi)

§ shuplicat (shĭu-pli-cátŭ) adg shuplicatã (shĭu-pli-cá-tã), shuplicats (shĭu-pli-cátsĭ), shuplicati/shuplicate (shĭu-pli-cá-ti) – tsi easti agudit cu bushlu; tsi-lj s-ari datã nã pliscutã; tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; tsi easti acãtsat di-unã lãngoari; hivrit, hiuvrit, lãndzidzãt

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn