Dictsiunar

puljlu

puljlu picurar (púljĭ-lu pi-cu-rárŭ) sm – vedz tu pulj1 shi picurar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pulj1

amirãrush (a-mi-rã-rúshĭŭ) sm amirãrush (a-mi-rã-rúshĭ) – soi di pulj njic sh-cu peani murni; aroatã, tripusachi, cucushurã
{ro: prigor, împărătuş}
{fr: roitelet}
{en: wren}
ex: di tse a puljlui “aroatã” ãlj dzãc shi “amirãrush”?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

apun2

apun2 (a-púnŭ) (mi) vb III shi II apush (a-púshĭŭ), apuneam (a-pu-neámŭ), apusã (a-pú-sã), apuniri/apunire (a-pú-ni-ri) shi apuneari/apuneare (a-pu-neá-ri) – bag un lucru sã sta tu-un loc; mi bag sã stau tu-un loc; mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-un scamnu, etc.); mi bag (mi-arucutescu) s-dormu; nj-bag un stranj s-lu portu; pun, bag, arucutescu, culcu; ashternu, curdusescu, etc.
{ro: pune, (se) aşeza, (se) culca}
{fr: mettre; s’asseoir, se coucher}
{en: put; seat down, lie down}
ex: apunits (bãgats, ntindets) misalea; tru murmintu tra s-ti-apunã (bagã); mutreashti tra s-ts-apunã (s-tsã bagã) trã castori nã mishini; nj-apush (nj-bãgai) caplu pri cãpitãnj; lale Teja, ca apus, apus, di iu eara tes, greashti; hãrli tsi lj-apusi (tsi-lj bãgã, tsi-lj durusi); puljlu s-apunea (s-bãga s-shadã, si sta); s-apusirã (shidzurã, s-bãgarã s-shadã) tu-aumbratã; divarliga-nj s-apusirã (s-ashtirnurã, s-curdusirã); nveasta… cãt, cãt s-apusi (s-bãgã s-doarmã, s-culcã); tru un fag u-apunea somnul (u-acãtsa somnul); nu vor ocljilj tra s-apunã, s-u facã ca s-u-acatsã somnul)

§ apus2 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) – (lucru) tsi easti bãgat si sta tu-un loc; (om) tsi s-ari bãgatã (arucutitã) s-doarmã; tsi s-ari ashtirnutã si sta tu-un loc (measã, scamnu, etc.); pus, bãgat (s-doarmã), arucutit (s-doarmã), culcat, ashtirnut, curdusit, etc.;
(expr: cu nãrli apusi = cu nãrli aplicati; tsi s-fatsi (tsi s-aducheashti) ma njic dicãt easti dealihea; tãpinusit, cãtãdixit)
{ro: pus, aşezat, culcat, umil}
{fr: mis; assis, couché, humble}
{en: put; seated down, lied down, humble}
ex: easti apus (bãgat s-doarmã, culcat); oclji apush (oclji tãpinusits, aplicats, alãsats ma nghios) shi cur apres

§ apuniri2/apunire (a-pú-ni-ri) sf apuniri (a-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti bãgat (tu-un loc); atsea tsi s-fatsi cãndu omlu s-bagã (s-doarmã); apuneari, puniri, puneari, bãgari, arucutiri, culcari, ashtirneari, curdusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pune, de a se aşeza, de a se culca; punere, aşezare, culcare}
{fr: action de mettre; de s’asseoir, de se coucher}
{en: action of putting; of seating down, of lying down}

§ apunea-ri2/apuneare (a-pu-neá-ri) sf apuneri (a-pu-nérĭ) – (unã cu apuniri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

aripã

aripã (á-ri-pã) sf arichi (á-richĭ) shi ãrichi (ắ-richĭ) – mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; arpã, areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã; (fig:
1: aripã = (i) partea dit unã multimi di oaminj i prãvdzã (ascheri, cupii, turmã, gãrdelj, iurdii, etc.) tsi s-aflã tu mardzinea di nandreapta i atsea di nastãnga; (ii) unã parti (buluchi, tãbãbii, ceatã, surii, etc.) dit unã turmã (di oi, njelj, etc.); expr:
2: mi-ari sum aripã (sum aumbrã) = atsea (avigljarea, apãrarea, apanghiul) tsi fatsi un di-atselj cari mi-aveaglji, mi-afireashti, mi apãrã, nj-da apanghiu di lãetsli tsi pot s-nj-aducã dushmanjlji;
3: (mi duc) pri arichi di vimtu = (mi duc) canda azboiru cu vimtul;
4: nu-m arichi = nu pot s-mi duc agonja, cã nu-am putearea s-mi-analtsu tu vimtu, nu pot s-azboiru;
5: iu areapiti di pulj nu-azboairã = locuri ermi)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: scoasi puljlu arichi; cucotslji ascuturã arichili; doi vulturi timsirã arichili; puljlji bãturã arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishirã pri aripa (fig: partea di) nandreaptã; vãrnã aripã (fig: suro, buluchi) di njali; adunã aripa (fig: partea) di oi; s-lu aibã Dumnidzã sum aripa a lui
(expr: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti di sum aripa
(expr: apãrarea) a noastrã

§ arpã (ár-pã) sf arpi/arpe (ár-pi) – (unã cu aripã)
ex: arpili-a schifterlui suntu lundzi; adz ca puljlu fãrã arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai
(expr: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea arpa-a armãnjlor tra s-disicã (fig: mardzinea di nandreapta i nastãnga-a ascheriljei di-armãnj); unã arpã (fig: suro, buluchi) di oi; nu-ari mãratlu arpi
(expr: nu-ari putearea s-azboairã)

§ areapitã (a-reá-pi-tã) sf areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu aripã)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: pulj cu unã areapitã; calj cu areapiti; na unã peanã dit areapita-a mea; inima lã trimbura ca areapita di pulj; s-pãrea cã au areapiti la cicioari; ded areapiti a hiljlor a voshtri cã nãsh nã suntu ca nishti areapiti; iu areapiti di pulj nu-azboairã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

arnisi/arnise

arnisi/arnise (ár-ni-si) sf arnisi (ár-nisĭ) – atsea tsi dzãtsi atsel cari fatsi ncheari cã un lucru easti dealihea (cã s-ari spusã, cã s-ari faptã, etc.); atsea tsi dzãtsi-atsel cari nu va s-facã tsi-lj si caftã; incheari, ncheari, hasha
{ro: negare; refuz}
{fr: négation; refus}
{en: denial, refusal}

§ arnisearic (ar-ni-seá-ricŭ) adg arnisearicã (ar-ni-seá-ri-cã), arnisearits (ar-ni-seá-ritsĭ), ar-nisearitsi/arnisearitse (ar-ni-seá-ri-tsi) – (semnu, zbor, faptu) cari-aspuni unã arnisi (cari fatsi ncheari) cã un lucru s-ari dzãsã (cã s-ari faptã, cã easti dealihea, etc.)
{ro: negativ}
{fr: négatif}
{en: negative}
ex: apãndisea cu-unã minari a caplui cu deatotalui arnisearicã (ca un lucru s-nu s-facã)

§ arnisescu (ar-ni-sés-cu) vb IV arnisii (ar-ni-síĭ), arniseam (ar-ni-seámŭ), arnisitã (ar-ni-sí-tã), arnisiri/arnisire (ar-ni-sí-ri) – dzãc cã un lucru nu easti dealihea; nu pricunoscu cã un lucru s-ari faptã; mi-alas di ideili (di pistea) tsi u-aveam pãnã tora (tra s-aprochi alti idei, altã pisti); fac incheari, u fac hasha
{ro: nega, renega, contesta}
{fr: contester, nier, dénier}
{en: contest, deny, disown}
ex: sh-arnisi (s-alãsã di; nu va sã shtibã tsiva di) tutã soea; sh-arnisi trischia (sh-alãsã pistea); puljlu-ambar nu sh-arniseashti pãrintsãlj (lj-alasã sh-dzãtsi cã nu suntu-a lui)

§ arnisit (ar-ni-sítŭ) adg arnisitã (ar-ni-sí-tã), arnisits (ar-ni-sítsĭ), arnisiti/arnisite (ar-ni-sí-ti) – tsi nu pricunoasti cã un lucru s-ari faptã (dzãsã); tsi s-ari alãsatã di ideili (pistea) tsi-avea; tsi ari faptã ncheari (hasha)
{ro: negat, renegat, contestat}
{fr: contesté, nié, dénié}
{en: contested, denied, disowned}

§ arnisiri/arnisire (ar-ni-sí-ri) sf arnisiri (ar-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arniseashti; fãtseari ncheari (hasha)
{ro: acţiunea de a nega, de a renega, de a contesta; negare, renegare, contestare}
{fr: action de contester, de nier, de dénier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

aroatã2

aroatã2 (a-rŭá-tã) sf arots(?) (a-rótsĭ) – soi di pulj njic sh-cu peani murni; amirãrush
{ro: prigor, împărătuş}
{fr: roitelet}
{en: wren}
ex: di tse a puljlui “aroatã” ãlj dzãc shi “amirãrush”?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

aveglju

aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?

§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}

§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}
{fr: action de veiller, de garder}
{en: action of guarding, of watching, of watching over}

§ veglju (vé-gljĭu) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

ex: vigljai (shidzui dishtiptat) tutã noaptea cã avea cãlduri sh-trãsãrea; ari doi oaminj dupã nãs cari lu veaglji (l-pãzescu); mi vigljai (mi-afirii) multu

§ vigljedz (vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ vigljat (vi-gljĭátŭ) adg vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljats (vi-gljĭátsĭ), vigljati/vigljate (vi-gljĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) sf vigljeri (vi-gljĭérĭ) – (unã cu avigljari)
ex: plãtim multu sh-vigljari cum lipseashti nu avem; vigljarea (afirirea) ãlj lundzeashti bana

§ paraveglju (pá-ra-vé-gljĭu) (mi) vb I paravigljai (pá-ra-vi-gljĭáĭ), paravigljam (pá-ra-vi-gljĭámŭ), paravigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljari/paravigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) – aveglju multu (ma multu dicãt easti-ananghi); aveglju multu di multu (ma multu dicãt u caftã-arada)
{ro: veghea prea mult}
{fr: veiller trop}
{en: watch too much}

§ paravigljedz (pá-ra-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I paravigljai (pá-ra-vi-gljĭáĭ), paravigljam (pá-ra-vi-gljĭámŭ), para-vigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljari/paravigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) – (unã cu paraveglju)

§ paravigljat (pá-ra-vi-gljĭátŭ) adg paravigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljats (pá-ra-vi-gljĭátsĭ), para-vigljati/paravigljate (pá-ra-vi-gljĭá-ti) – tsi easti vigljat multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: care este vegheat prea mult}
{fr: qui est trop veillé}
{en: watched too much}

§ paravigljari/para-vigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) sf paravigljeri (pá-ra-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paravigljadzã
{ro: acţiunea de a veghea prea mult}
{fr: action de veiller trop}
{en: action of watching too much}

§ avigljitor (a-vi-glji-tórŭ) adg avigljitoari/avigljitoare (a-vi-glji-tŭá-ri), avigljitori (a-vi-glji-tórĭ), avigljitoari/avigljitoare (a-vi-glji-tŭá-ri) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); avlighitor, vigljitor, pãndar, drãgat, dãrgat, puljac, puleac
{ro: păzitor, pândar}
{fr: veilleur, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: bãgã avigljitori, s-nu-alasã s-intrã nitsi puljlu nãuntru; nipoata-a avigljitorlui (pãndarlui); ishi cu avigljitorlji a lui sã s-priimnã

§ avlighitor (a-vli-ghi-tórŭ) adg avlighitoari/avlighitoare (a-vli-ghi-tŭá-ri), avlighitori (a-vli-ghi-tórĭ), avlighitoari/avlighitoare (a-vli-ghi-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ vigljitor (vi-glji-tórŭ) adg vigljitoari/vigljitoare (vi-glji-tŭá-ri), vigljitori (vi-glji-tórĭ), vigljitoari/vigljitoare (vi-glji-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ viglã (ví-glã) sf vigli/vigle (ví-gli) –
1: un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã-ayinji, etc.); avigljitor, vigljitor, strajã, caraulã, cãrãulã, cãrãuli, cãrãulgi, caracoli, nubici;
2: dishcljidzãturã (guvã, firidã) njicã prit stizmã (dit unã casã, tsilar, cireap, mitirizi, etc.) prit cari omlu poati s-veadã tsi s-fatsi di-alantã parti (poati s-aminã cu tufechea, etc.)
{ro: strajă, sentinelă, ferăstruică în zid}
{fr: garde, sentinelle; vigie, trou d’observation dans un rampart; trou latéral dans un four; petite ouverture dans le mur}
{en: guard, sentry, small opening in a wall, fortification, oven, etc.}
ex: lj-bãgarã vigli (avigljitori) tra s-nu fugã; vigla (caracolea) nu duchi tsi vrea s-facã; o, Doamne, Dumnidzale shi viglã scãpãtoari

§ veclju2 (vé-cljĭu) (mi) vb I vicljai (vi-cljĭáĭ), vicljam (vi-cljĭámŭ), vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljari/vicljare (vi-cljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ vicljat2 (vi-cljĭátŭ) adg vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljats (vi-cljĭátsĭ), viclja-ti/vicljate (vi-cljĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vicljari2/vicljare (vi-cljĭá-ri) sf vicljeri (vi-cljĭérĭ) – (unã cu avigljari)

§ vleghi (vléghĭŭ) (mi) vb I vligheai (vli-ghĭáĭ), vligheam (vli-ghĭámŭ), vligheatã (vli-ghĭá-tã), vligheari/vligheare (vli-ghĭá-ri) – (unã cu aveglju)
ex: shi las si vleaghi (s-aveaglji) vetea-a lor spãstritã

§ vligheat (vli-ghĭátŭ) adg vligheatã (vli-ghĭá-tã), vligheats (vli-ghĭátsĭ), vligheati/vligheate (vli-ghĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vligheari/vligheare (vli-ghĭá-ri) sf vligheri (vli-ghĭérĭ) – (unã cu avigljari)

§ vlighitor (vli-ghi-tórŭ) adg vlighitoa-ri/vlighitoare (vli-ghi-tŭá-ri), vlighitori (vli-ghi-tórĭ), vlighitoa-ri/vlighitoare (vli-ghi-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ priveglju (pri-vé-gljĭu) vb I privigljai (pri-vi-gljĭáĭ), privigljam (pri-vi-gljĭámŭ), privigljatã (pri-vi-gljĭá-tã), privigljari/privigljare (pri-vi-gljĭá-ri) – stau dishtiptat s-aveglju (s-lu pizescu) un lucru tra s-nu-l lja vãrnu; nu dormu noaptea shi stau la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); u trec noaptea s-aveglju mortul; aveglju, avigljedz, veglju, vigljedz
{ro: veghea}
{fr: veiller}
{en: watch during normal sleeping hours}
ex: bãgã s-priveaglji noaptea tutã

§ privigljat (pri-vi-gljĭátŭ) adg privigljatã (pri-vi-gljĭá-tã), privigljats (pri-vi-gljĭátsĭ), privigljati/privigljate (pri-vi-gljĭá-ti) – (lãndzit, mortu) tsi-lj sta cariva noaptea la cap s-lu-aveaglji; avigljat, vigljat
{ro: vegheat}
{fr: veillé, surveillé}
{en: watched over}

§ privigljari/privigljare (pri-vi-gljĭá-ri) sf privigljeri (pri-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priveaglji cariva; avigljari, vigljari, nihteri
{ro: acţiunea de a veghea; veghere, priveghi}
{fr: action de veiller; veille, vigile}
{en: action of watching during sleeping hours; vigil}

§ apreaveglju (a-prea-vé-gljĭu) (mi) vb I apreavigljai (a-prea-vi-gljĭáĭ), apreavigljam (a-prea-vi-gljĭámŭ), apreavigljatã (a-prea-vi-gljĭá-tã), apreaviglja-ri/apreavigljare (a-prea-vi-gljĭá-ri) – nj-bag ghini oarã (mintea) sh-mi-aveglju, mi-afirescu ghini
{ro: păzi bine}
{fr: (se) garder, surveiller attentivement}
{en: be very careful in protecting himself}
ex: si s-apreaveaglji di Gioea (si sh-bagã mintea shi si s-aveaglji ghini)

§ apreavigljat (a-prea-vi-gljĭátŭ) adg apreavigljatã (a-prea-vi-gljĭá-tã), apreavigljats (a-prea-vi-gljĭátsĭ), apreaviglja-ti/apreavigljate (a-prea-vi-gljĭá-ti) – tsi easti avigljat ghini
{ro: păzit bine}
{fr: gardé, surveillé attentivement}
{en: be very careful and protect himself}

§ apreavigljari/apreavigljare (a-prea-vi-gljĭá-ri) sf apreavigljeri (a-prea-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti apreavigljat
{ro: acţiunea de a fi atent şi de a se păzi bine}
{fr: action de (se) garder, de surveiller attentivement}
{en: action of being very careful in protecting himself}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
{en: hunted, chased}
ex: eara avinat (cãftat, tra s-hibã acãtsat) di geandari; sh-ashtipta avinatlu dit niori ãn poalã; nu puturã s-aflã avinat

§ avinari/avinare (a-vi-ná-ri) sf avinãri (a-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avinã tsiva, pri cariva i dupã cariva; vinari, anãngãsãiri, anãngãsiri, pindzeari, aguniri, azguniri, aznjiri, chiniyi, etc.
{ro: acţiunea de a vâna, de a goni, de a alerga după, de a urmări; vânare, gonire, alergare după, urmărire}
{fr: action de chasser, de pourchasser, de courir après, de poursuivre}
{en: action of hunting, of running after, of chasing}
ex: earna s-fac avinãrli di ursi; tuts patrulji fum avinari; ursa eara avinari (eara dusã s-avinã); hiljlu di-amirã ishi s-facã avinari (chiniyi); tu ishirea avinari; s-agiuca cu avinarea; vinji di la avinari (di la chiniyi); nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã

§ avinatic (a-vi-ná-ticŭ) sn avinatitsi/avinatitse (a-vi-ná-ti-tsi) – puljlu i pravda tsi easti bunã tra s-hibã avinatã; puljlu i pravda tsi fu acãtsatã i vãtãmatã tu-unã avinari; carnea di la puljlu i pravda vãtãmatã la avinari; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi s-acatsã i s-vatãmã unã agru-pravdã i agru-pulj; avinari, vinari, vinatic, chiniyi
{ro: vânat; vânătoare}
{fr: gibier; chasse}
{en: game, hunt}
ex: lj-deadi unã parti dit avinaticlu (pravda i carni di la pravda vãtãmatã tu chiniyi) tsi-avea; deadi tu pãduri nã priimnari, nacã da di vãrã avinatic (agru-pravdã); dã-nj shi cornul di-avinatic (di-avinari, di chiniyi); njasirã avinatic (tra s-avinã agru-prãvdzã) prit ayinj; nã adusi avinatic (pravdã vãtãmatã i carni tãljatã dit ea)

§ avinãtor (a-vi-nã-tórŭ) sm avinãtori (a-vi-nã-tórĭ) – omlu tsi dutsi avinari (chiniyi); vinãtor, chinigãtor, chiniyitor, avgi
{ro: vânător}
{fr: chasseur}
{en: hunter}
ex: gioni-i avinãtorlu tsi vãtãmã lamnja; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; nãscãntsã avinã-tori di ursi u duchirã guva iu doarmi; s-lu facã avinãtor, cã sh-tatã-su avinãtor eara

§ vinedz (vi-nédzŭ) (mi) vb I vinai (vi-náĭ), vinam (vi-námŭ), vinatã (vi-ná-tã), vinari/vinare (vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ vinat (vi-nátŭ) adg vinatã (vi-ná-tã), vinats (vi-nátsĭ), vinati/vinate (vi-ná-ti) – (unã cu avinat)

§ vinari/vinare (vi-ná-ri) sf vinãri (vi-nắrĭ) – (unã cu avinari)

§ vinatic (vi-ná-ticŭ) sn vinatitsi/vinatitse (vi-ná-ti-tsi) – (unã cu avinatic)
ex: nu-aflai vinatic adzã; s-dusi la vinatic; tu pãdurea aestã easti multu vinatic

§ vinãtor (vi-nã-tórŭ) sm vinãtori (vi-nã-tórĭ) – (unã cu avinãtor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

azboair

azboair (az-bŭá-irŭ) vb I azbuirai (az-bu-i-ráĭ shi az-buĭ-ráĭ), azbuiram (az-bu-i-rámŭ shi az-buĭ-rámŭ), azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) – mi min prit vimtu fãrã s-dau di loc, azbor;
(expr:
1: lj-azboairã mintea = (i) easti ninga njic, nu mindueashti ashi cum lipseashti; (ii) lj-si dutsi mintea;
2: li-azboairã naparti = li-arucã, li-astradzi lucrili naparti;
3: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu poati si s-facã vãrnãoarã;
4: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
5: itsi azboairã nu s-mãcã = lucrul tsi pari bun, nu easti totna bun, nu va-ts facã totna huzmetea;
6: lj-azboairã mintea (gaea); easti un azbuirat = glãreashti di minti; easti lishor di minti)
{ro: zbura}
{fr: s’envoler}
{en: fly}
ex: azboairã di pri un arburi pri-alantu; azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã; omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; alãndurli trec azbuirãnda; lu-azbuirã
(expr: l-featsi s-azboairã, lu-aguni) feata puljlu, lu-aspãre di-aclo; alãndurli trec azbuirãnda; lja furca cu fuslu shi li-azboairã
(expr: li-arucã) nafoarã tu-avlii

§ azbuirat (az-bu-i-rátŭ shi az-buĭ-rátŭ) adg azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirats (az-bu-i-rátsĭ shi az-buĭ-rátsĭ), azbuirati/azbuirate (az-bu-i-rá-ti shi az-buĭ-rá-ti) – tsi s-minã (s-ari minatã) prit aerã (sh-fãrã s-da di loc), azburat
{ro: zburat}
{fr: envolé}
{en: flown}

§ azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) sf azbuirãri (az-bu-i-rắrĭ shi az-buĭ-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-minã prit aerã fãrã s-da di loc, azburari
{ro: acţiunea de a zbura; zburare}
{fr: action de s’envoler}
{en: action of flying}
ex: avdi un troput, unã ca-azbuirari, ca peani

§ zboair (zbŭá-irŭ) vb I zbuirai (zbu-i-ráĭ shi zbuĭ-ráĭ), zbuiram (zbu-i-rámŭ shi zbuĭ-rámŭ), zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirari/zbuirare (zbu-i-rá-ri shi zbuĭ-rá-ri) – (unã cu azboair)

§ zbuirat (zbu-i-rátŭ shi zbuĭ-rátŭ) adg zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirats (zbu-i-rátsĭ shi zbuĭ-rátsĭ), zbuirati/zbuirate (zbu-i-rá-ti shi zbuĭ-rá-ti) – (unã cu azbuirat)

§ zbuirari/zbuirare (zbu-i-rá-ri shi zbuĭ-rá-ri) sf zbuirãri (zbu-i-rắrĭ shi zbuĭ-rắrĭ) – (unã cu azbuirari)

§ azbor (az-bórŭ) vb I azburai (az-bu-ráĭ), azburam (az-bu-rámŭ), azburatã (az-bu-rá-tã), azburari/azburare (az-bu-rá-ri) – (unã cu azboair)
ex: uta azboarã nsus; ca s-azbor pãn di nior; pri iu azburat; azboarã, azboarã pisti muntsã

§ azburat (az-bu-rátŭ) adg azburatã (az-bu-rá-tã), azburats (az-bu-rátsĭ), azburati/azburate (az-bu-rá-ti) – (unã cu azbuirat)
ex: aestu easti un azburat (fig: lishor di minti)

§ azburari/azburare (az-bu-rá-ri) sf azburãri (az-bu-rắrĭ) – (unã cu azbuirari)

§ zbor2 (zbórŭ) vb I zburai (zbu-ráĭ), zburam (zbu-rámŭ), zburatã (zbu-rá-tã), zburari/zburare (zbu-rá-ri) – (unã cu azboair)
ex: trei anj, featã, zbor nj-azburai; nu va poatã si zboarã cara va s-lji talj arpitli

§ zburat (zbu-rátŭ) adg zburatã (zbu-rá-tã), zburats (zbu-rátsĭ), zburati/zburate (zbu-rá-ti) – (unã cu azbuirat)

§ zburari/zburare (zbu-rá-ri) sf zburãri (zbu-rắrĭ) – (unã cu azbuirari)

§ zbor3 (zborŭ) sn zboruri (?) (zbó-rurĭ) – atsea tsi fatsi cariva (om, pulj, etc.) cari azboairã
{ro: zbor}
{fr: vol}
{en: flight}
ex: tsi tor alasã puljlji n zbor?; zborlu-a puljlor; lu vatãmã pi zbor (cãndu-azbuira); trei anj, featã, zbor nj-azburai

§ azbuirãtor (az-bu-i-rã-tórŭ shi az-buĭ-rã-tórŭ) adg azbuirãtoari/azbuirãtoare (az-bu-i-rã-tŭá-ri shi az-buĭ-rã-tŭá-ri), azbuirãtori (az-bu-i-rã-tórĭ shi az-buĭ-rã-tórĭ), azbuirã-toari/azbuirãtoare (az-bu-i-rã-tŭá-ri shi az-buĭ-rã-tŭá-ri) – tsi-azboairã; (fig: (cal pulj) azbuirãtor = (cal, pulj dit pãrmiti), tsi-azboairã shi zburashti, apicãshonj, aumbrat, cãntat)
{ro: zburător}
{fr: un qui s’envole}
{en: flier}
ex: na un pulj azbuirãtor (fig: apicãshonj) iu yini shi acatsã si-lj batã; acljimã un cal azbuirãtor (fig: apicãshonj, aumbrat, cãntat); ncãlicarã doi calj azbuirãtori (fig: apicãshonj) tsi mãcã niorlji; nu eara ca tuts caljlji, el eara cal azbuirãtor

§ azburãtor (az-bu-rã-tórŭ) adg azburãtoari/az-burãtoare (az-bu-rã-tŭá-ri), azburãtori (az-bu-rã-tórĭ), azburã-toari/azburãtoare (az-bu-rã-tŭá-ri) – (unã cu azbuirãtor)
ex: s-mi-avea faptã dada pulj azburãtor (tsi-azboairã)

§ arãzbor (a-rãz-bórŭ) vb I arãzburai (a-rãz-bu-ráĭ), arãzburam (a-rãz-bu-rámŭ), arãzburatã (a-rãz-bu-rá-tã), arãzburari/arãzburare (a-rãz-bu-rá-ri) – (unã cu azboair)
ex: cãtse nu arãzboarã (azboairã) aclotsi nsus?

§ arãzburat (a-rãz-bu-rátŭ) adg arãzburatã (a-rãz-bu-rá-tã), arãzburats (a-rãz-bu-rátsĭ), arãzburati/arãzburate (a-rãz-bu-rá-ti) – (unã cu azbuirat)

§ arãzburari/arãzburare (a-rãz-bu-rá-ri) sf arãzburãri (a-rãz-bu-rắrĭ) – (unã cu azbuirari)

§ bor (bórŭ) vb I burai (bu-ráĭ), buram (bu-rámŭ), buratã (bu-rá-tã), burari/burare (bu-rá-ri) – (tu zborlu-a njitslor mash: unã cu azboair)
ex: bor (azbor), bor (azbor), pit ubor

§ burat (bu-rátŭ) adg buratã (bu-rá-tã), burats (bu-rátsĭ), burati/burate (bu-rá-ti) – (tu zborlu-a njitslor mash: unã cu azbuirat)

§ burari/burare (bu-rá-ri) sf burãri (bu-rắrĭ) – (tu zborlu-a njitslor mash: unã cu azbuirari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn vedz: azbuirari)

bat2

bat2 (batŭ) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) – “cãntu” (cu flueara, cu avyiulia, etc.); “cãntã” puljlu (birbiljlu, cuclu, etc.)
{ro: cânta}
{fr: chanter (un oiseau), jouer (un instrument musical)}
{en: sing (a bird); play (a musical instrument)}
ex: picurarlji bat flueara; bat (cãntã) puljlji tu pãduri; cati pulj, sh-bãtearea-lj (cãntarea-lj); acshi bãtea puljlu; s-batã cuclu pritu plaiuri; birbiljlu n plai nu bati; shtia s-batã ghini dit fluearã; tsi-sh bat tamburili ncalar

§ bãtut2 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – “cãntat” (puljlu)
{ro: cântat (o pasăre, un cântec)}
{fr: chanté (un oiseau, une chanson), joué (un instrument musical, une chanson)}
{en: sang (a bird, a song); played (a musical instrument, a song)}

§ bãteari2/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati
{ro: acţiunea de a cânta; cântare; cântec}
{fr: action de chanter (un oiseau), de jouer (un instrument musical); chant}
{en: action of singing (a bird); playing (a musical instrument); song, play}
ex: puljlu nu s-alãsa di bãteari; bãtearea lã easti acshi

§ batiri2/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) – (unã cu bãteari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãfasi1/cãfase

cãfasi1/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – unã soi di cutii njicã (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; unã soi di cutii mari (cãsicã di lemnu, scãnduri i her) tu cari suntu tsãnuti ncljisi pricili agri tra s-nu s-facã znjii; cãfesi, cluvii, culuvii, cãfashi; (fig: cãfasi = hapsi, filichii, ncljisoari, etc.)
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: cage}
ex: nj-ahãrzi nã cãfasi; tsãnea aslanjlji tu cãfasi di her; bãgã puljlu tu-unã cãfasi (culuvii) shi-l hrãnea; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi; escu tu cãfasi (fig: ncljis ca tu filichii) n casa aestã

§ cãfashi1/cãfashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi1)

§ cãfesi/cãfese (cã-fé-si) sf cãfesh(?) (cã-féshĭ) – (unã cu cãfasi1)
ex: arslan mari ncljis tu cãfesi di her

§ ncãfãsescu (ncã-fã-sés-cu) vb IV ncãfãsii (ncã-fã-síĭ), ncãfãseam (ncã-fã-seámŭ), ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsiri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) – ncljid (un pulj, unã agru-prici) tu-unã culuvii (cãfasi); (fig: ncãfãsescu = (i) ascundu videarea; astup videarea di nafoarã, prit firidã, n casã; (ii) bag (ncljid) cariva tu hapsi)
{ro: pune în colivie sau cuşcă}
{fr: fermer dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: turtsãlj au adetea si shi ncãfãseascã pingerli
(expr: astupã videarea prit pingeri)

§ ncãfãsit (ncã-fã-sítŭ) adg ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsits (ncã-fã-sítsĭ), ncãfãsiti/ncãfãsite (ncã-fã-sí-ti) – tsi easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: pus în colivie sau cuşcă}
{fr: fermé dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: sh-la bisearicã, loclu a muljerlor easti ncãfãsit
(expr: ascumtu di videarea-a bãrbatslor)

§ ncãfãsi-ri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) sf ncãfãsiri (ncã-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pulj (unã agru-prici) easti ncljis tu-unã cãfasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn