DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãzacã

bãzacã (bã-zá-cã) sf bãzãts (bã-zắtsĭ) – pãnticã (buric, fuljinã, bicã) mari
{ro: burtă mare}
{fr: grand ventre, homme pansu}
{en: big belly}
ex: om cu bãzacã (pãnticã mari)

§ bãzãcos (bã-zã-cósŭ) adg bãzãcoasã (bã-zã-cŭá-sã), bãzãcosh (bã-zã-cóshĭ), bãzãcoasi/bãzãcoase (bã-zã-cŭá-si) – njic sh-cu pãntica mari; pãnticos, fuljinos, buricos
{ro: burtos}
{fr: ventru, pansu}
{en: big-bellied}

§ jibãcos (ji-bã-cósŭ) adg jibãcoasã (ji-bã-cŭá-sã), jibãcosh (ji-bã-cóshĭ), jibãcoasi/jibãcoase (ji-bã-cŭá-si) – njic, gros sh-cu pãntica mari; bãzãcos, zãbãcos, pruhav, puhav, buhav, butcav, puzumi, pilicios, pãhrãvos
{ro: stârpitură, burtos, buhăit}
{fr: ventru, pansu, obèse, bouffi}
{en: big-bellied, corpulent, puffy}
ex: fuljinoslu sh-arãdi di jibãcoslu (butcavlu); jibãcoasa (puhava, pãhrãvoasa) broascã ma sh-dzãtsea; plãndzi un jibãcos (puzumi, pilicios) di ficior

§ jibicos (ji-bi-cósŭ) adg jibicoasã (ji-bi-cŭá-sã), jibicosh (ji-bi-cóshĭ), jibicoasi/jibicoase (ji-bi-cŭá-si) – (unã cu jibãcos)

§ pilicios (pi-li-cĭósŭ) sm, sf, adg pilicioasã (pi-li-cĭŭá-sã), piliciosh (pi-li-cĭóshĭ), pilicioasi/pilicioase (pi-li-cĭŭá-si) – tsi easti multu slab shi njic; zãbãcos, zãbacã, bãzãcos, jibãcos, jibicos, ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, cacafingu, azmet, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: firav, stârpitură, pipernicit}
{fr: débile, rabougri, livide, foireux, ratatiné, chétif, avorton}
{en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny}

§ zãbãcos (zã-bã-cósŭ) adg zãbãcoasã (zã-bã-cŭá-sã), zãbãcosh (zã-bã-cóshĭ), zãbãcoasi/zãbãcoase (zã-bã-cŭá-si) – (unã cu pilicios)
ex: nacã him noatin zãbãcos (njic shi slab, azmet)?

§ zãbacã (zã-bá-cã) sm, sf, adg invar – (unã cu pilicios)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bugat

bugat (bu-gátŭ) adg bugatã (bu-gá-tã), bugats (bu-gátsĭ), bugati/bugate (bu-gá-ti) – tsi ari multã aveari (avutsami, tutiputã); mbugat, ãmbugat, avut, arhundu, arhundã, zinghin, tsinghin, nicuchir
{ro: bogat}
{fr: riche}
{en: rich}
ex: si s-facã bugats (avuts)

§ mbugat (mbu-gátŭ) adg mbugatã (mbu-gá-tã), mbugats (mbu-gátsĭ), mbugati/mbugate (mbu-gá-ti) – (unã cu bugat)
ex: cãtse la oarfánj shi nu la mbugats?; s-asparsi mushata shi mbugata hoarã armãneascã Gramusti

§ ãmbugat (ãm-bu-gátŭ) adg ãmbugatã (ãm-bu-gá-tã), ãmbugats (ãm-bu-gátsĭ), ãmbuga-ti/ãmbugate (ãm-bu-gá-ti) – (unã cu bugat)

§ bugãtsãlji/bu-gãtsãlje (bu-gã-tsắ-lji) sf bugãtsãlj (bu-gã-tsắljĭ) – lucrili (casã, loc, paradz, tutiputã, etc.) tsi li ari cariva (un om, unã fumealji, un cãsãbã, etc.); bugutsãlji, aveari, avutsãlji, avutsami, maltã, yishteari, tutiputã, periusii
{ro: avere}
{fr: richesse, opulence}
{en: wealth}
ex: bugãtsãlji (aveari) n tser

§ bugutsãlji/bugutsãlje (bu-gu-tsắ-lji) sf bugutsãlj (bu-gu-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)

§ mbugãtsãlji/mbugãtsãlje (bu-gã-tsắ-lji) sf mbugãtsãlj (mbu-gã-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)

§ mbugutsãlji/mbugutsãlje (mbu-gu-tsắ-lji) sf mbugutsãlj (mbu-gu-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)

§ bugãtlãcã (bu-gãt-lắ-cã) sf bucãtlãts(?) (bu-cã-tlắtsĭ) – (unã cu bugãtsãlji)

§ mbugãtsãscu (mbu-gã-tsắs-cu) (mi) vb IV mbugãtsãi (mbu-gã-tsắĭ), mbugãtsam (mbu-gã-tsámŭ), mbugãtsãtã (mbu-gã-tsắ-tã), mbugãtsãri/mbugãtsãre (mbu-gã-tsắ-ri) – agiungu avut; mi fac avut; ãnj creashti avearea; mbugãtsescu, avutsãscu
{ro: îmbogăţi}
{fr: s’enrichir}
{en: grow rich}
ex: si ti mbugãtsascã (avutsascã) Dumnidzã; nu va sã si mbugãtsascã (s-avutsascã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trup

trup (trúpŭ) sn trupuri (trú-purĭ) – ntreglu om (pravdã, lucru, idei, etc.) cu tuti pãrtsãli shi mãdularli a lui; partea tsi-armãni dit un om (unã pravdã, prici) cãndu-lj si scoati caplu, gusha, cicioarli sh-bratsãli; partea dit un arburi di la rãdãtsinã nsus pãnã iu nchisescu s-lji easã alumãchili mãri di-unã parti sh-di-alantã; partea ma mari dit un lucru (di-aradã dit mesi) cãndu-lj scots dinãparti pãrtsili tsi-lj es cãtã nafoarã; corpu; (fig:
1: trup = parti; expr:
2: mi mãcã truplu = tr-atseali tsi-am faptã, dãldãsescu, am chefi s-ljau un shcop di la cariva;
3: hiu pi trup = hiu putut, vãrtos;
4: hiu trup shi suflit trã tsiva (cariva) = hiu tut ãntreg trã tsiva (cariva) fãrã si stau pi ndauã sh-fãrã nitsiunã tsãneari nãpoi;
5: doauã sufliti tr-un trup; un suflit tu doauã trupuri = zbor tsi s-dzãtsi trã precljili tsi s-vor multu;
6: va tsã lu-adar truplu ma moali dicãt pãntica = va ti fac vinit la trup di shcoplu mari tsi va tsã dau)
{ro: trup, corp, trunchi (copac)}
{fr: corps, tronc (arbre)}
{en: body, trunk (tree)}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu); altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; lucrash cu trup sh-cu suflit; lu-aflã truplu tu-unã parti, caplu tu-altã; cunuscurã cã easti truplu a ficiorlui; muljarea armasi cu truplu ncãrcat shi dupã noauã mesh featsi nã featã; s-alumtarã cu mãnjli, fãrã ca trupurli s-li minã dit loc; lj-adarã nã pãreaclji di stranji pri trup (s-lji yinã ghini); hiri-hiri-lj si dutsea prit trup!; un gilit aratsi ãlj tricu pit trup; lji si urdzicã tut truplu; truplu mi doari; mi-alinai pi truplu-a faglui; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; truplu di cãmeashi s-avea aruptã; noi vã lom cu tut trup; pulpa-lj, trup di fag bitãrnu; sh-eara pri trup
(expr: tu puteari, vãrtos); acumpãrã sh-alantu trup (fig: parti) di-ayinji, mirazea a frati-sui; ti ncãceash cu el cã ti mãca truplu
(expr: aveai chefi s-mãts shcop)

§ trupulici (tru-pu-lícĭŭ) sn trupulici (tru-pu-lí-ci) – trup njic
{ro: trupuşor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn