DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acshali/acshale

acshali/acshale (ac-shĭá-li) sf acshelj (ac-shĭéljĭ) – lemnu sub-tsãri shi lungu (veargã, ciumag, pulean), multi ori cu-unã cumatã chipitoasã di her tu-un capit, cu cari sã mpingu prãvdzãli tra s-imnã; strimburari
{ro: strămurare}
{fr: aiguillon, stimulant}
{en: stick to push (stimulate) animals to walk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrlig

cãrlig (cãr-lígŭ) sn cãrlidzi/cãrlidze (cãr-lí-dzi) –
1: hãlati njicã di her i cilechi, lungã shi suptsãri, nduplicatã tu-un capit tra s-poatã si sã spindzurã lucri (cãrnuri) di ea icã si s-acatsã lucri (peshtsã, cicioari di oi) cu ea, icã sã mpliteascã (faneli, pãrpodz), etc.; cãrligar, cinghelj, cinghilac;
2: lemnu lungu sh-suptsãri (puljan, pulean) cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca un cicior di oai, unã pampurachi) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cljoagã, cãngichi, cangi;
3: unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrligar, cinghilac; (fig: cãrlig = dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã; brãtsat; expr:
2: sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi = s-ti mindueshti ghini, “sã zburãshti sh-cu cãrliglu” nãinti ca s-ljai unã apofasi)
{ro: cârlig; cange, caţă; cârlig de croşetat}
{fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des bas}
{en: hook; shepherd’s crook; crochet-hook}
ex: pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); picurar cu cãrlig (cãrlibanã); sh-fatsi crutsea, lja un cãrlig; loai cãrliglu (cãngichea) cu tãmbarea; mash cãrlidzili (cãngichili) nã-avem; li bãgã oili nãinti cu cãrliglu shi nchisi cãtrã n hoarã-lj; ãlj fatsi aushlu unã cu cãrliglu pristi zvercã; lutseafirli s-avea anãltsatã trei cãrlidzi (fig: cãt trei brãtsati) sti tser; aspindzurã carnea di cãrlig; cu cãrlidzli mplitim pãrpodz; dã-nj cãrlidzili (cinghilatsili) di mplãtiri; a bãrbatslor lã si bagã shi cãrliglu (cãngi-chea, cãrlibana) tu groapã

§ cãrlibanã (cãr-li-bá-nã) sf cãrlibãnj (cãr-li-bắnjĭ) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; clici
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}

§ cinghelj (cin-ghĭéljĭŭ) sn cingheali/cingheale (cin-ghĭá-li) –
1: cãrlig trã spindzurari carni; unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrlig, cãrligar, cinghilac, cenghiu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciumagã

ciumagã (cĭu-má-gã) sf ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumag, giumac, bishtoc, afingi, pulean, teg, ciun, shcop, tingãli, tsoapit, mãciucã;
2: lemnu tsi ari ca unã furcã di-unã parti, shi easti nturghisit di-alantã (tra s-poatã s-hibã hiptu tu loc); furtutiri;
(expr:
1: cu casa pri ciumagã = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pi durec;
2: tsi cã hoara-i fãrã cãnj, ciumaga nu cãrteashti = shi s-nu mindueshti cã ai ananghi di-un lucru, easti ghini s-ti-aveglji shi s-lu ai, ma s-vrei s-hii sigur trã ninti)
{ro: ciomag; stâlp-furcă}
{fr: gros bâton, gourdin, matraque; pieu fourchu}
{en: stick, rod; forked stake}
ex: nidzãs grailu, sh-lja nã ciumagã di cornu; lu-agudea cu ciumaga; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; pri ciumaga al dispoti; easti dip, casa pri ciumagã
(expr: adzã aoa, mãni aclo); cara sãlgheashti ciumaga (mãciuca) di her, dishlji lji culcã mpadi; cum u vidzu, lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga; acãtsarã sã s-arupã tsãruhili shi ciumaga sã s-aroadã prighios

§ ciumag (cĭu-mágŭ) sn ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) – (unã cu ciumagã)
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); alãga cu ciumaglu tu mãnã

§ giumac (gĭu-mácŭ) sn giumatsi/giumatse(?) (gĭu-má-tsi) – (unã cu ciumagã)
ex: s-easti cã-l vrei hiljlu, spuni-lj giumaclu (shcoplu)

§ ciumagarã (cĭu-ma-gá-rã) adg ciumagareanj (cĭu-ma-gá-reanjĭ) – un tsi alagã cãljurli dit un loc tu altu (tsi easti cu casa pri ciumagã), fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); hulandar, birdush, ciuhljan, vagabondu, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciun1

ciun1 (cĭúnŭ) sn ciuni/ciune (cĭú-ni) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumagã, ciumag, giumac, afingi, pulean, teg, shcop, tingãli, mãciucã;
2: lemnul suptsãri (cin) di la arãzboilu di tsãseari, pri cari s-adunã ustura (urdzãtura); (fig:
1: ciun = cicior; expr:
2: tindu ciunili = fug, nj-ljau cicioarili dinanumirea, alag multu agonja)
{ro: ciomag; fuştei, picior}
{fr: perche, bâton; réglette ou baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser; ronce; deux faisceaux de roseaux liés ensemble qu’on emploie à la nage; jambe}
{en: stick, rod; wooden rod used in weaving; leg}
ex: ligã nã mãntilã di un ciun (lemnu, ciumag) lungu; dã-lj cu parlu, dã-lj cu ciunlu; ciunili (leamnili di la tsãseari) tut el s-li tragã; multu lundzi li-ari ciunili (fig: cicioarili); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu agonja alãga)

§ cin (cínŭ) sn cini/cine (cí-ni) – shcop suptsãri ufilisit la arãzboilu di tsãseari; ciun
{ro: fuştei}
{fr: baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser}
{en: wooden rod used in weaving}

§ nciun (ncĭúnŭ) vb I nciunai (ncĭu-náĭ), nciunam (ncĭu-námŭ), nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciuna-ri/nciunare (ncĭu-ná-ri) – adun ustura (urdzãtura) pi ciunlu di-arãzboi;
(expr:
1: nciun tsiva = ljau tsiva tsi nu easti a meu, fãrã shtirea icã vrearea-a domnu-sui; fur, spãstrescu, ahulescu, ciulescu, etc.;
2: mi nciun = nj-ljau cicioarili dinanumirea, tindu ciunili, fug, alag multu agonja, mi fur, li spãstrescu, li cãlescu, li ciulescu, etc.)
{ro: strânge urzătura pr sulul de la război}
{fr: monter la chaîne sur l’ensouple}
{en: wrap the warp around the loom roller}
ex: nica nu shtii sã nciunã pãndza (s-adunã ustura pri ciun)

§ nciunat2 (ncĭu-nátŭ) adg nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciunats (ncĭu-nátsĭ), nciunati/nciunate (ncĭu-ná-ti) – (ustura) tsi easti adunatã pi ciun; (ciunlu) cu ustura adunatã
{ro: (urzitoarea) care este rulată pe sul}
{fr: (chaîne) qui est monté sur l’ensouple}
{en: (the warp) that is wrapped around the loom roller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clarã

clarã (clá-rã) sf clari/clare (clá-ri) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, vigã, vig, ciun, clembã, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.;
(expr: tsã dau nã clarã = tsã dau nã bãteari bunã, tsã dau un shcop)
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: tsi clarã (bãteari, shcop) ts-lipseashti!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clembã

clembã (clém-bã) sf clembi/clembe (clém-bi) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, clarã, vigã, vig, ciun, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: unlu di nãsh avea truplu cãt clemba (pãrjina, shcoplu)

§ climbuci (clim-búcĭŭ) sn climbuci/climbuce (clim-bú-ci) – njicã alumachi di arburi; alumachi cari creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; cljeci, lumãchitsã, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã, fidani, vlãstar, lãstari, etc.
{ro: rămurea}
{fr: petit rameau; rejeton}
{en: little branch}
ex: bãgã nishti climbuci (dãrmãtseali) tu foc

§ cljeci (cljĭécĭŭ) sn cljeciuri (cljĭé-cĭurĭ) – (unã cu climbuci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fushti/fushte

fushti/fushte (fúsh-ti) sf pl – agudiri fapti unã dupã-alantã cu palma, cu bushlu i cu ciumaglu (puleanlu, mãciuca, etc.); bãteari, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: lovituri de prăjină, bătaie}
{fr: coups de bâton, rossade, rossée}
{en: beating}
ex: cara lj-astrapsi ndauã fushti lj-apreasi fatsa; l-tuli di fushti (l-vãtãmã di bãteari); a cãsharlor lã da fushti (bãtaie); fushtili suntu dati (bãtearea easti datã) di Dumnidzã; lj-trapshu dauã fushti; fushtili (shcoplu) sh-arushnarea nu es

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrjinã

pãrjinã (pãr-jí-nã) sf pãrjinj (pãr-jínjĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, pulean, purtecã, shcop, temblã, etc.;
2: agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu pãrjina (shcoplu, mãna, ciciorlu, bushlu, etc.); bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: mi vãtãmã di pãrjinã (bãteari); pãrjina (bãtearea) i datã di Dumnidzã; lj-trapshu nã pãrjinã (lj-ded nã bãteari) di sh-adutsi ninga aminti; pãrjina (bãtearea) di la Shoputlu-al Grec

§ prãjinã (prã-jí-nã) sf prãjinj (prã-jínjĭ) – (unã cu pãrjinã)

§ mpãrjinedz (mpãr-ji-nédzŭ) vb I mpãrjinai (mpãr-ji-náĭ), mpãrjinam (mpãr-ji-námŭ), mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) – agudescu dipriunã (cu shcoplu, cu bushlu, cu mãna, cu shcoplu, cu pãrjina, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãrjinã (shcop, bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinedz, bat, pãpurisescu
{ro: a da o bătaie bună}
{fr: rosser, battre}
{en: beat}
ex: ca ghini-lj mpãrjinedz (ãlj bats, lã dai un shcop); lu-acãtsai sh-lu mpãrjinai ghini (l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun)

§ mpãr-jinat (mpãr-ji-nátŭ) adg mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinats (mpãr-ji-nátsĭ), mpãrjinati/mpãrjinate (mpãr-ji-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãrjinã (bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinat, bãtut, pãpurisit
{ro: căruia i s-a dat o bătaie bună}
{fr: rossé, battu fort}
{en: well beaten}

§ mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) sf mpãrjinãri (mpãr-ji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mpãrjinat; ãmpãrjinari, bãteari, pãpurisiri
{ro: acţiunea de a da o bătaie bună}
{fr: action de rosser, de battre}
{en: action of beating someone}

§ ãmpãrjinedz (ãm-pãr-ji-nédzŭ) vb I ãmpãrjinai (ãm-pãr-ji-náĭ), ãmpãrjinam (ãm-pãr-ji-námŭ), ãmpãrjinatã (ãm-pãr-ji-ná-tã), ãmpãrjinari/ãmpãrjinare (ãm-pãr-ji-ná-ri) – (unã cu mpãrjinedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn