DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nicusescu

nicusescu (ni-cu-sés-cu) (mi) vb IV nicusii (ni-cu-síĭ), nicuseam (ni-cu-seámŭ), nicusitã (ni-cu-sí-tã), nicusiri/nicusire (ni-cu-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; canda mi nec di-avursit tsi hiu; mi frãngu di curmari; apitrusescu tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u am; curmu, avursescu, avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, armãn, cãpãescu; apitrusescu, aputru-sescu, pitrusescu, aplucusescu, plucusescu, pulcusescu, anãpãdescu, nãpãdescu
{ro: a fi copleşit}
{fr: être surpassé, être accablé, être épuisé}
{en: be overpowered, be overwhelmed, be exhausted}
ex: sh-adz greauã, sh-mãni greauã, tut s-umflã, s-nicuseashti (s-frãndzi di curmatã tsi easti)

§ nicusit (ni-cu-sítŭ) adg nicusitã (ni-cu-sí-tã), nicusits (ni-cu-sítsĭ), nicusiti/nicusite (ni-cu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; tsi easti ca nicat di curmari; tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; curmat, avursit, avrusit, apustu-sit, lãvrusit, armas, cãpãit, apitrusit, aputrusit, pitrusit, aplucusit, plucusit, pulcusit, anãpãdit, nãpãdit
{ro: copleşit}
{fr: surpassé, accablé, épuisé}
{en: overpowered, overwhelmed, exhausted}

§ nicusiri/nicusire (ni-cu-sí-ri) sf nicusiri (ni-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-nicuseashti; curmari, avursiri, avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, armãneari, cãpãiri, apitrusiri, aputrusiri, pitrusiri, aplucusiri, plucusiri, pulcusiri, anãpãdiri, nãpãdiri
{ro: acţiunea de a fi copleşit}
{fr: action d’être surpassé, d’être accablé, d’être épuisé}
{en: action of being overpowered, of being overwhelmed, of being exhausted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

strimuxescu

strimuxescu (stri-muc-sés-cu) (mi) vb IV strimuxii (stri-muc-síĭ), strimuxeam (stri-muc-seámŭ), strimuxitã (stri-muc-sí-tã), strimuxiri/strimuxire (stri-muc-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã tra s-intru iuva; calcu, ndes, hig, pingu, apitrusescu, pitrusescu, aputrusescu, putrusescu, aplucusescu, plucusescu, pulcusescu
{ro: (se) înghesui, (se) îmbulzi}
{fr: (se) serrer, (se) presser}
{en: squeeze, press}
ex: nu mi strimuxea (apitrusea)

§ strimuxit (stri-muc-sítŭ) adg strimuxitã (stri-muc-sí-tã), strimuxits (stri-muc-sítsĭ), strimuxiti/strimuxite (stri-muc-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti ndisat tu-unã cutii; tsi easti pimtu s-intrã iuva; cãlcat, ndisat, hiptu, pimtu, apitrusit, pitrusit, aputrusit, putrusit, aplucusit, plucusit, pulcusit
{ro: înghesuit, îmbulzit}
{fr: serré, pressé}
{en: squeezed, pressed}

§ strimuxiri/strimuxire (stri-muc-sí-ri) sf strimuxiri (stri-muc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strimuxeashti tsiva; cãlcari, ndisari, hidzeari, pindzeari, apitrusiri, pitrusiri, aputrusiri, putrusiri, aplucusiri, plucusiri, pulcusiri
{ro: acţiunea de a (se) înghesui, de a (se) îmbulzi; înghesuire, îmbulzire}
{fr: action de (se) serrer, de (se) presser}
{en: action of squeezing, of pressing}

§ strãmuxescu (strã-muc-sés-cu) (mi) vb IV strãmuxii (strã-muc-síĭ), strãmuxeam (strã-muc-seámŭ), strãmuxitã (strã-muc-sí-tã), strãmuxiri/strãmuxire (strã-muc-sí-ri) – (unã cu strimuxescu)

§ strãmuxit (strã-muc-sítŭ) adg strãmuxitã (strã-muc-sí-tã), strãmuxits (strã-muc-sítsĭ), strãmuxiti/strãmuxite (strã-muc-sí-ti) – (unã cu strimuxit)
ex: strãmuxits (apitrusits) tu vagonj ca sardelili

§ strãmuxi-ri/strãmuxire (strã-muc-sí-ri) sf strãmuxiri (strã-muc-sírĭ) – (unã cu strimuxiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã