DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agzoti/agzote

agzoti/agzote (ag-zó-ti) sf fãrã pl – pulbirea tsi s-bagã tu tufechi tra s-plãscãneascã shi s-aminã gãgoshlu; avzoti, bãruti, vulburã, bulvurã; (fig: agzoti = puteari, dinami)
{ro: praf de puşcă}
{fr: poudre à canon}
{en: gunpowder}
ex: nu ari agzoti (fig: puteari); tufechea nu lo foc cã nu-avea agzoti

§ avzoti/avzote (av-zó-ti) sf fãrã pl – (unã cu agzoti)

§ agzutos (ag-zu-tósŭ) adg agzutoasã (ag-zu-tŭá-sã), agzutosh (ag-zu-tóshĭ), agzutoasi/agzutoase (ag-zu-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu agzotea; (fig: agzutos = cari s-aprindi lishor, ca bãrutea, fucos, apres)
{ro: focos}
{fr: fougueux}
{en: fiery, impetuous}
ex: am nã nveastã agzutoasã (ca agzotea), fatsi casa lunjinoasã (angucitoari: tseara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alghinã

alghinã (al-ghí-nã) sf alghini/alghine (al-ghí-ni) shi alghinj (al-ghínjĭ) – soi di insectã (ca musca, yeaspea) cari alagã di lilici-lilici tra s-adunã pulbirea galbinã dit cari fatsi tseara shi njarea (sh-cari ari sh-un ac nfãrmãcos cu cari s-apãrã di dushmanj);
(expr:
1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi oauãli dit cari es alanti alghinj (lucrãtoari); vasilsa-a alghinjlor;
2: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari alghina ntsapã;
3: escu ca alghina = escu lucrãtor sh-adunãtor;
4: ca alghinã-i mplin = ari di tuti, nu-lj lipseashti tsiva, easti avut);
5: ca alghina-al Giuvara sã-nj prucupseshti = s-tsã si ducã tuti lucrili ambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut;
6: alghina ari sh-njari, ari sh-heari = un lucru ari sh-pãrtsã buni sh-pãrtsã-arali)
{ro: albină}
{fr: abeille}
{en: honey bee}
ex: divarligalui di cutsur ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); unã njilji di cãlugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini nã alghinã shi bagã s-zuzueascã; muljarea-aestã easti ca alghina
(expr: multu lucrãtoari sh-ari bun angãtan di casã); alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat

§ alghinami/alghiname (al-ghi-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di alghinj
{ro: mulţime de albine}
{fr: multitude d’abeilles}
{en: multi-tude of honey bees}
ex: aprindi peana-aestã shi tutã alghinamea (fara-a alghinjlor) aclo va s-aflã

§ alghinar (al-ghi-nárŭ) sm alghinari (alghi-nárĭ) – atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amintã bana cu) crishtearea-a alghinjlor trã njarea shi tseara tsi u fac
{ro: apicultor}
{fr: apiculteur}
{en: bee keeper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

andarã

andarã (an-dá-rã) sf andãri (an-dắrĭ) shi andãruri (an-dắ-rurĭ) – ntunearic i negurã (faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc.) tsi s-arãspãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, negurã; (fig: andarã = (i) mintireaji, arãeatã, acatastasi, atãxii, nearadã, etc.; (ii) niisihii, vrondu, zbor tsi s-arãspãndeashti ca andara pristi tut loclu)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf; turbureală, nelinişte, vacarm, alarmă}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière; vacarme, allarme}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust; uproar, alarm}
ex: tsi andarã (negurã) s-featsi di fum; andarã (negurã) di pulbiri; tu horli-a noastri eara andarã (fig: mintireaji, niisihii); si s-ducã andarã (fig: si s-ducã ca andara pristi tut loclu); s-u-ardu pãnea astã searã, sã-lj si ducã andarã (fig: si s-avdã pristi tut loclu); tsi andarã (arãeatã, acãtãstãsii) easti tu-aestã casã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arnescu

arnescu (ar-nés-cu) vb IV arnii (ar-níĭ), arneam (ar-neámŭ), arnitã (ar-ní-tã), arniri/arnire (ar-ní-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); metur, spãstrescu;
(expr:
1: arnescu ca di pri palmã = arnescu multu ghini di nu-alas tsiva;
2: arnea-ti di-aoa! = fudz di-aoa;
3: lu-arnescu = lj-ljau tsi ari)
{ro: mătura}
{fr: balayer}
{en: sweep}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); avlia nu s-arneashti; li-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: li-arni di nu-armasi tsiva); lj-arnii
(expr: lj-loai, lj-amintai) tuts paradzlji la gioc

§ arnit (ar-nítŭ) adg arnitã (ar-ní-tã), arnits (ar-nítsĭ), arniti/arnite (ar-ní-ti) – tsi easti ca cupriili spãstriti cu metura; miturat, spãstrit
{ro: măturat}
{fr: balayé}
{en: sweeped}
ex: dã, Doamne, un vimtu tsi tuti sucãchili s-li facã ca yilia arniti

§ arniri1/arnire (ar-ní-ri) sf arniri (ar-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arnescu cupriili; arnealã, miturari, spãstriri
{ro: acţiunea de a mătura; măturare}
{fr: action de balayer}
{en: action of sweeping}
ex: s-ascumsi dupã ushi, sum metura di arniri casa; tu-arniri, u-adunã tu fãrasi sh-u-arucã n cuprii; pãnã s-ascapã di arniri shi di scuturari casa

§ nearnit (near-nítŭ) adg nearnitã (near-ní-tã), nearnits (near-nítsĭ), nearniti/nearnite (near-ní-ti) – tsi nu easti spãstrit cu metura di cuprii; nimiturat
{ro: nemăturat}
{fr: qui n’est pas balayé}
{en: which has not been sweeped}
ex: casa eara nearnitã, nilatã, niscuturatã

§ nearniri/nearnire (near-ní-ri) sf nearniri (near-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-arnescu cupriili; nimiturari
{ro: acţiunea de a nu mătura; nemăturare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arosh

arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)

§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)

§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu

§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
{ro: roşit}
{fr: rougi, rendu rouge}
{en: reddened, turned red}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arucani/arucane

arucani/arucane (a-ru-cá-ni) sf arucãnj (a-ru-cãnjĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (marangolu) aradi (strugueashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rucani, arinde, rinde, rindeauã, strug
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rucani/rucane (ru-cá-ni) sf rucãnj (ru-cãnjĭ) – (unã cu arucani)

§ arucanizmã (a-ru-cá-niz-mã) sf arucanizmati/arucanizmate (a-ru-ca-níz-ma-ti) – pulbirea di lemnu tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã lemnul cu prionea i arucanea
{ro: rumeguş}
{fr: sciure de bois}
{en: sawdust}
ex: arucanizmati di lemnu

§ arucãnsescu (a-ru-cãn-sés-cu) vb IV arucãnsii (a-ru-cãn-síĭ), arucãnseam (a-ru-cãn-seámŭ), arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arucanea tra s-ischeadzã scãndurili; aruncãnescu, arindisescu, arãndisescu, arundisescu, struguescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arucãnsit (a-ru-cãn-sítŭ) adg arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsits (a-ru-cãn-sítsĭ), arucãnsiti/arucãnsite (a-ru-cãn-sí-ti) – lemnul (scãndura) tsi easti datã cu-arucanea; aruncãsit, arindisit, arãndisit, arundisit, struguit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) sf arucãnsiri (a-ru-cãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucãnseashti tsiva; aruncãsiri, arindisiri, arãndisiri, arundisiri, struguiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ aruncãsescu (a-run-cã-sés-cu) vb IV aruncãsii (a-run-cã-síĭ), aruncãseam (a-run-cã-seámŭ), aruncãsitã (a-run-cã-sí-tã), aruncãsiri/aruncãsire (a-run-cã-sí-ri) – (unã cu arucãnsescu)
ex: aruncãsi (lj-deadi cu arucanea, u strugui) scãndura

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascutur

ascutur (as-cú-turŭ) (mi) vb I ascuturai (as-cu-tu-ráĭ), ascuturam (as-cu-tu-rámŭ), ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturari/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) – fac cariva (tsiva) si s-minã ninti-nãpoi tut chirolu, cu pindzeari shi trãdzeari; l-min (lu zgãtsãn) un pom (tra s-lji cadã poamili, frãndzãli); li cur stranjili di pulbiri; anischirsescu casa; scutur, anischirsescu;
(expr:
1: mi-ascuturã di paradz = nj-lja tuts paradzlji;
2: li-ascuturã = moari;
3: nji ti-ascuturi (tu-agioc) = giots, ansari tu-agioc)
{ro: scutura, şterge praful, deretica}
{fr: secouer; épousseter}
{en: shake, dust}
ex: unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); dusirã s-ascuturã cucoshlji; ascuturã (anischirseashti, curã, ashteardzi pulbirea) prit casã; mi-ascuturã (mi lja, mi-acatsã, mi fatsi s-treambur) heavra; nji ti-ascuturi (nj-ti duts ansãrindalui ca tu-agioc) tu pãzari; mãni vai ascuturãm (va anischirsim, va curãm casa); ascuturats-vã di neauã

§ ascuturat (as-cu-tu-rátŭ) adg ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturats (as-cu-tu-rátsĭ), ascuturati/ascuturate (as-cu-tu-rá-ti) – tsi easti minat ninti-nãpoi cu pindzeari shi trãdzeari; (pom) tsi easti minat tra s-cadã poamili; (stranj) tsi easti curat di pulbiri; (casã) tsi easti anischirsitã; scuturat, anischirsit; (fig: ficior (featã, om) ascuturat = ficior (featã, om) zveltu, livendu)
{ro: scuturat, şters de praf, dereticat}
{fr: secoué; épousseté}
{en: shaken, dusted}
ex: la prunlu ascuturat (ascuturat di poami); tinir ascuturat (fig: zveltu); ascuturat (fig: analtu, ndreptu, zveltu) ca bradlu; vilendzã ascuturati (curati di pulbiri cu ascuturarea-a lor)

§ ascutura-ri/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) sf ascuturãri (as-cu-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva s-) ascuturã
{ro: acţiunea de a scutura, de a şterge praful, de a deretica}
{fr: action de secouer; d’épousseter}
{en: action of shaking, of dusting}
ex: merlji vor ascuturari (s-lji fats tra s-cadã mearili cu-ascuturarea)

§ neascu-turat (neas-cu-tu-rátŭ) adg neascuturatã (neas-cu-tu-rá-tã), neascuturats (neas-cu-tu-rátsĭ), neascuturati/neascuturate (neas-cu-tu-rá-ti) – tsi nu easti scuturat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashtergu

ashtergu (ash-tér-gu) (mi) vb III shi II ashtershu (ash-tér-shĭu), ashtirdzeam (ash-tir-dzeámŭ), ashtearsã (ash-teár-sã), ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) shi ashtirdzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) – trec cu-unã peaticã pristi un lucru ud tra s-lu usuc; trec cu-unã cãrpã pristi un lucru (measã, curdelji, etc.) tra s-lu cur di peturlu di pulbiri (murdãrii, etc.) tsi s-aflã pri el; scot unã numã dit tifterea iu s-aflã scriatã; u-agãrshescu (lj-u ljertu) borgea tsi nj-u va cariva; etc.; shtergu, spãstrescu, cur, aspel, lau, etc.;
(expr: u-ashtergu = fug ca peascumta shi cu-agunjii, li-aspel)
{ro: şterge}
{fr: essuyer; épousseter; effacer}
{en: wipe; dust; erase}
ex: ashteardzi-ti (usucã-ts fatsa, mãnjli, etc. di apã) cu prusopea; nu ti-aspari, feata-a mea, ashteardzi-ts lãcrinjli; sh-ashtirdzea ocljilj s-veadã tehnea-a ciraclui; li-ashtearsish (li curash di murdãrii, muzgã) curdeljili?; ashteardzi-nj stranjili; va s-ashtergu (s-u scot) numa-a voastrã shi va sã scriu numa-a lor; s-ashtearsi
(expr: dusi, s-chiru) di pri loc; Mara li-ashtearsi
(expr: fudzi)

§ ashtersu (ash-tér-su) adg ashtearsã (ash-teár-sã), ashtershi (ash-tér-shi), ashtearsi/ashtearse (ash-teár-si) – tsi-lj s-ari loatã (a unui lucru) peturlu di apã (pulbiri, murdãrii, etc.) tsi s-afla pri el; tsi easti scos dit unã tifteri; tsi easti ljirtat trã borgea tsi u ari; etc.; shtersu, spãstrit, curat, aspilat, lat, etc.
{ro: şters}
{fr: essuyé; épousseté; effacé}
{en: wiped; dusted; erased}

§ ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) sf ashteardziri (ash-teár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ashteardzi tsiva; ashtirdzeari, shteardziri, shtirdzeari, spãstriri, curari, aspilari, lari, etc.
{ro: acţiunea de a şterge; ştergere}
{fr: action d’essuyer; d’épousseter; d’effacer}
{en: action of wiping; of dusting; of erasing}

§ ashtir-dzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) sf ashtirdzeri (ash-tir-dzérĭ) – (unã cu ashteárdziri)
ex: s-acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea

§ shtergu (shtér-gu) (mi) vb shtershu (shtér-shĭu), shtirdzeam (shtir-dzeámŭ), shtearsã (shteár-sã), shteardzi-ri/shteardzire (shteár-dzi-ri) shi shtirdzeari/shtirdzeare (shtir-dzeá-ri) – (unã cu ashtergu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn