DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cair

cair (cá-irŭ) sn cairi/caire (cá-i-ri) – mãnuclju (mãnatã) di lãnã (cãnipã, ljin, etc.) curatã sh-faptã etimã tra s-hibã bãgatã pri furcã trã turtseari; fuljor, fuior; (fig: cair = (per) albu ca cairlu)
{ro: caier, fuior}
{fr: filasse, quenouillée, étouppe}
{en: tow, bundle (hemp)}
ex: feci cairi (fuljoari) sh-mãni va torcu; un cair (fuljor) s-bitisescu; io va torcu cair lai, nu albu; lu-ari perlu cair (fig: albu ca cairlu); gioacã-aush cu perlu cair (fig: albu)

§ ncair (ncá-irŭ) vb I ncãirai (ncã-i-ráĭ), ncãiram (ncã-i-rámŭ), ncãiratã (ncã-i-rá-tã), ncãirari/ncãirare (ncã-i-rá-ri) – fac cairi (di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) ti turtseari pi furcã
{ro: face caiere de tors}
{fr: faire de la filasse}
{en: make tows, bundles}
ex: nu s-njishcã dit cheaptsãnj, tutã dzua ncãirã (featsi cairi)

§ ncãirat (ncã-i-rátŭ) adg ncãiratã (ncã-i-rá-tã), ncãirats (ncã-i-rátsĭ), ncãirati/ncãirate (ncã-i-rá-ti) – (lãnã, cãnipã, ljin, etc.) faptã cairi
{ro: făcut caier}
{fr: laine faite en filasse}
{en: wool made in tows}

§ ncãirari/ncãirare (ncã-i-rá-ri) sf ncãirãri (ncã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdi cariva ncairã
{ro: acţiunea de a face caiere de tors}
{fr: action de faire de la filasse}
{en: action of making tows}

§ discair (dis-cá-irŭ) vb I discãirai (dis-cã-i-ráĭ), discãiram (dis-cã-i-rámŭ), discãiratã (dis-cã-i-rá-tã), discãirari/discãirare (dis-cã-i-rá-ri) – disfac cairi (di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) tsi li am tri turtseari pi furcã
{ro: desface caiere de tors}
{fr: défaire la quenouillée}
{en: unmake tows, bundles}
ex: discãirã lãna tra s-u facã piciuri

§ discãirat (dis-cã-i-rátŭ) adg discãiratã (dis-cã-i-rá-tã), discãirats (dis-cã-i-rátsĭ), discãirati/discãirate (dis-cã-i-rá-ti) – (cair di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) disfaptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheaptini/cheaptine

cheaptini/cheaptine (chĭáp-ti-ni) sm cheaptsãnj (chĭáp-tsãnj) – hãlati (ca unã ploaci suptsãri di os, metal, plasticã cu dintsã di-unã parti), faptã maxus tri discãcearea-a hirilor di per din cap (cu cari perlu easti adunat shi faptu s-aspunã ndreptu); hãlati di metal cu dintsã (tsi sh-u-adutsi cu ploacea di ma nsus) cu cari s-discaci itsi soi di hiri; hãlati (ma multu la plural) cu cari s-discaci, s-dizmeasticã hirili (di lãnã) dit arãzboi (scamnu di-arãzboi); cheptini, chiptinici, zornã, zugranã, dzugranã, discãcitor, discãcior, gribã, griblã, glibã;
(expr:
1: cheaptinili-a cucotlui = unã parti cãrnoasã tsi u-ari cucotlu tu partea di nsus a caplui, di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini; creasta-a cucotlui, cresã, giufcã);
2: cheaptini di tradziri = cheaptini di discãceari, di scãrminari (lãna);
3: intru tu cheaptsãnj = mi-acats s-dizmeastic, s-discaci lãna)
{ro: pieptene}
{fr: peigne, carde}
{en: comb, card}
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; cheaptini di fildish; cheaptinã-ti cu cheaptini di os; nu-nj dai cheaptinili?; s-trãdzem tu cheaptsãnj (scamnul di la-arãzboi); di cheaptsãnj ma s-plãndzi unã altã

§ cheptini/cheptine (chĭép-ti-ni) sm cheptsãnj (chĭép-tsãnj) – (unã cu cheaptini)

§ chiptinici (chip-ti-nícĭŭ) sn chipti-nici/chiptinice (chip-ti-ní-ci) – cheaptini njic
{ro: pieptene mic}
{fr: petite peigne}
{en: little comb}

§ chiptinar (chip-ti-nárŭ) sm chiptinari (chip-ti-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cheaptsãnj; atsel tsi cheaptinã (discaci, dizmeasticã) hirili di lãnã
{ro: pieptănar}
{fr: peigneur, cardeur}
{en: comb, carder}

§ cheaptin (chĭáp-tinŭ) (mi) vb I chiptinai (chip-ti-náĭ), chiptinam (chip-ti-námŭ), chiptinatã (chip-ti-ná-tã), chiptinari/chiptinare (chip-ti-ná-ri) – trec cu cheaptinili prit per tra s-lu-adun shi s-lu ndreg; dau cu cheaptsãnjlji tra s-dizmeastic hirili di lãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dinti/dinte

dinti/dinte (dín-ti) sm dintsã (dín-tsã) – un di oasili njits tsi crescu tu gura-a omlui dit cioali (fãltsã), cu cari omlu talji, arupi, sãrmã shi ciumuleashti mãcarea, ninti ca s-u-ascapitã prit gãrgãlan; jongã (fig:
1: dinti = lucri cari sh-u-aduc cu dintsãlj a omlui (i) dinti di cheaptini; (ii) dintsãlj tsi es cãtã nafoarã dit mardzinea-a unui lucru (ca frãndza, bunãoarã); (iii) urma tsi s-alasã, ca unã mãshcãturã di dintsã, cãndu un lucru (sfurla, bunãoarã) agudeashti vãrtos pri un altu lucru (altã sfurlã); expr:
2: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã (tsi-lj cad, ma nãpoi, dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana);
3: soari cu dintsã = (i) soarili tu-unã dzuã arcuroasã; (ii) avut scljinciu;
4: stau tes pi dintsã = stau tes mpadi, cu fatsa nghios, pi pãnticã;
5: mi-aruc pi dintsã = plãngu tes mpadi cu fatsa nghios;
6: dau dintsãlj, adar guvojdzã cu dintsãlj = nj-treamburã dintsãlj di-arcoari, di fricã; talj (adar) guvojdzã;
7: nj-acats inima cu dintsãlj = nj-fac curai;
8: nu cutedz dintili s-nj-arãm di nãs = nu cutedz sã-lj fac tsiva, cãt njic lucru s-hibã;
9: nj-intrã tu dintsã = nu-l voi dip, nu pot s-lu-aravdu, nu pot s-lu ved dininti;
10: tsãn cu dintsã di her = tsãn sãnãtos, vãrtos;
11: lj-dau dinti albu = lu-alas s-facã dupã caplu-a lui, ashi cum va;
12: lj-aspun dintsãlj = lu fuvirsescu, voi s-lu-aspar;
13: l-trec prit dinti = l-vatãm, l-gilitipsescu, l-mãchilipsescu, l-trec prit lipidã;
14: un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtã dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul easti-arcat pri-un altu;
15: dintsãlj din gurã-ts cunoscu = ti cunoscu multu ghini;
16: dintsã-dintsã = easti mplin di dintsã, di urmi di dintsã, di seamni ca dintsã, di hrãxituri;
17: ari un dinti pi nãs = lj-ari multã inati)
{ro: dinte}
{fr: dent}
{en: tooth}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angucitoari: chirãmidzli); nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angu-citoari: dintsãlj di cheaptini); nã bisearicã cu calj alghi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); ai featã cu dinti nou, cu dinti hrisusit!; tri carni di lup, prindi dintsã di cãni; nu lj-au ishitã nicã dintsãlj; calu di doarã (dar) nu s-caftã la dintsã; ficiorlu scoasi dintsã; dinti n gurã nu lj-alãsã; ahurhi sã scãrcicã dintsãlj; dusi si-sh struxeascã dintsãlj; eara cãni di sharpi, tsãnea cu dintsã di her
(expr: tsãnea vãrtos, cu tutã putearea tsi-avea); schin ningã schin crishtea, ndisats ca dintsãlj di cheaptini; bãgã cupanja pi dintsã (anapuda); dintsãlj a cheaptsãnjlor arãirã; a sfurlãljei a lui lj-bãgai doi dintsã; nu putui s-aravdu shi mi-arcai pi dintsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filj1

filj1 (fíljĭŭ) sm filj (fíljĭ) – nai ma marea pravdã tsi bãneadzã pri loclu uscat, cu cheali groasã, cu-unã nari multu lungã sh-cu doi dintsã multu mãri (fildish) ishits cãtrã nafoarã dit cari s-fac lucri tsi s-tsãn ãn casã ma multu trã mushuteatsã; fil, elefandu, fildishin, sfildici
{ro: elefant}
{fr: éléphant}
{en: elephant}
ex: pãnã s-nu yin tu Rumãnii nu aveam vidzutã filj; di dintili-a filjlui s-fac cheaptsãnjli di filtish

§ fil (fílŭ) sm filj (fíljĭ) – (unã cu filj1)

§ fildishin (fil-di-shínŭ) sm fildishinj (fil-di-shínjĭ) – (unã cu filj1)

§ sfildici (sfil-dícĭŭ) sm sfildici (sfil-dícĭ) – (unã cu filj1)
ex: sfildicilji (elefandzãlj), ea-lj, agiungu

§ fildish (fíl-dishĭŭ) sn fildishuri (fíl-di-shĭurĭ) – dintsãlj multu mãri a elefandului dit cari s-fac lucri tsi s-tsãn ãn casã, ma multu trã mushuteatsã
{ro: fildeş}
{fr: ivoire}
{en: ivory}
ex: tsã ded un cheaptini di fildish (di dintsã di filj); tutã pãlatea eara di fildish

§ filtish (fíl-tishĭŭ) sn filtishuri (fíl-ti-shĭurĭ) – (unã cu fildish)
ex: purta digushi unã crutsi di filtish, idisi di la mã-sa; dintsãlj a ljei, canda suntu di filtish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nastãnga

nastãnga (nas-tắn-ga) adv – tsi easti di partea di cari s-aflã mãna astângã; astãnga
{ro: la stânga}
{fr: à gauche}
{en: on (to) the left (side)}
ex: di nastãnga shidea mushata mumã; cum esh ãn pãzari, yini nastãnga; lja-u nastãnga; unlu featsi nandreapta, alantu nastãnga; s-apucarits nastãnga, di-arãu va dats; dzãtsi marili, shi loarã nastãnga; shi nhipsi lirili di nastãnga (gepea di nastãnga) shi fuga acasã

§ astãnga (as-tắn-ga) adv – (unã cu nastãnga)
ex: oili freadzirã astãnga; ljau astãnga; unã cali apucã andreapta, alantã acatsã astãnga

§ stãnga (stắn-ga) adv – parti dit zburãrea “a stãnga”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz astãnga

§ nastãngu (nas-tắn-gu) adg nastãngã (nas-tắn-gã), nastãndzã (nas-tắn-dzã), nastãndzi/nastãndze (nas-tắn-dzi) – (lucrul) tsi s-aflã nastãnga di cariva i tsiva (ca mãna nastãngã, bunãoarã, tsi s-aflã nastãnga di truplu-a omlui); astãngu, stãngu;
(expr:
1: nastãngul sm = ciciorlu, ocljul, etc. nastãngu;
2: nastãnga sf = mãna nastãngã;
3: hiu nastãngu = fac lucrili cu mãna nastãngã; nu hiu driptaci; hiu stãngaci (stãngar, vãncu, zervu)
{ro: stâng}
{fr: gauche}
{en: left}

§ astãngu (as-tắn-gu) adg astãngã (as-tắn-gã), astãndzã (as-tắn-dzã), astãndzi/astãndze (as-tắn-dzi) – (unã cu nastãngu)
ex: si-nj dizleagã-astãnga
(expr: mãna-astãngã); nj-featsi semnu cu-astãngul
(expr: ocljul astãngu); cu ndreapta
(expr: mãna ndreaptã) tãlja sh-cu-astãnga
(expr: mãna-astãngã) aduna; tini hii astãngu
(expr: stãngaci, zervu, vãncu)

§ stãngu (stắn-gu) adg stãngã (stắn-gã), stãndzã (stắn-dzã), stãndzi/stãndze (stắn-dzi) – (unã cu astãngu)
ex: mi-agudii la mãna stãngã; bagã mãna tu ureaclja-a mea stãngã shi scoati nãshti cheaptsãnj; apoea s-shutsã pri mãna stãngã sh-acatsã s-hãrbuleascã shi s-hearbã fãsulji; s-tsã talj a tsia mãna-atsea stãngã; nj-intrã n casã cu stãngul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piciur

piciur (pí-cĭurŭ) sn piciuri/piciure (pí-cĭu-ri) – fashã suptsãri di lãnã ndreaptã trã turtseari; fuljor; pitrichi, pitricã, cair
{ro: fuior, caier}
{fr: filasse de laine}
{en: tow of wool}
ex: di pãlj di lãnã adrãm piciur i fuljor; featsi nã cãnistrã di piciuri

§ pitrichi/pitriche (pi-trí-chi) sf pitrichi (pi-tríchĭ) – fashã suptsãri di lãnã ndreaptã trã turtseari dit cari s-fatsi (cu furca i cicrica) druga trã pãrpodz; pitricã, piciur, fuljor, cair
{ro: făşie de fuior}
{fr: filasse de laine}
{en: tow of wool}

§ pitricã (pi-trí-cã) sf pitrits (pi-trítsĭ) – (unã cu pitrichi)

§ mpiciur (mpí-cĭurŭ) vb I mpiciurai (mpi-cĭu-ráĭ), mpiciuram (mpi-cĭu-rámŭ), mpiciuratã (mpi-cĭu-rá-tã), mpiciurari/mpiciurare (mpi-cĭu-rá-ri) – u ndreg lãna sh-u fac fãsh di fuljor tra s-hibã etimã trã turtseari; nfuljor
{ro: face fuior}
{fr: faire de la filasse de laine}
{en: make tows of wool}
ex: cara intrã tu cheaptsãnj, mpiciurã tutã lãna

§ mpiciurat (mpi-cĭu-rátŭ) adg mpiciuratã (mpi-cĭu-rá-tã), mpiciurats (mpi-cĭu-rátsĭ), mpiciurati/mpiciurate (mpi-cĭu-rá-ti) – (lãna) tsi easi ndreaptã shi faptã fãsh trã turtseari; nfuljurat
{ro: (lâna) făcută fâşii de fuior}
{fr: (laine) faite filasse de laine}
{en: (wool) made tows}

§ mpiciurari/mpiciurare (mpi-cĭu-rá-ri) sf mpiciurãri (mpi-cĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpiciurã lãna; nfuljurari
{ro: acţiunea de a face fâşii de fuior}
{fr: action de faire de la filasse de laine}
{en: action of making tows of wool}

§ dispiciur (dis-pí-cĭurŭ) vb I dispiciurai (dis-pi-cĭu-ráĭ), dispiciuram (dis-pi-cĭu-rámŭ), dispiciuratã (dis-pi-cĭu-rá-tã), dispiciurari/dispiciurare (dis-pi-cĭu-rá-ri) – u ndreg lãna ti turtseari dit fãsh ma suptsãri tu fãsh ma groasi trã cair

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scriu1

scriu1 (scríŭ) (mi) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (s-pãrãstisescu) cu eali bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati, ascheri, etc.); ascriu, nscriu, scriescu, scriir, ngrãpsescu, grãpsescu; (fig: scriu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: scriat (ngrãpsit) acasã?; ca s-nji scriu (ngrãpsescu) nã lai carti; scrii tutã noaptea; lu scriarã tu oasti (lji ngrãpsirã numa tu-unã tifteri, catalog, tra si s-facã ustash); scriam gionili tu nizami

§ scriat1 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã cu numili-a atsilor tsi vor si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); ascriat, nscriat, scrit, scriirat, ngrãpsit, grãpsit
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: writen}
ex: carti scriatã (ngrãpsitã) di el; numtarlji atselj scriats (fig: mushats, livendzã); featã scriatã (fig: multu mushatã); aleptsãlj shi scriatslji (fig: mushatslji, livendzãlj); tricurã gionjlji scriats cu cundiljlu (fig: mushats ca atselj tsi furã cundiljats, zugrãfsits); grangheadzlji scriats ca cumits; cheaptsãnj scriats (fig: stulsits, mushutsãts, zugrãfsits) di tuti lilicili; Murichea-atsea pirifanã shi Faglu-atsel scriatlu (fig: livendu, fanumin); canda easti scriatã cu cundiljlu (fig: easti multu mushatã)

§ scris1 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat1)

§ scriari1/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; ascriari, nscriari, scriri, scriirari, ngrãpsiri, grãpsiri; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn