DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãnji/arãnje

arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã

§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji

§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti

§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)

§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)
{ro: deveni râios, căpăta râie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsidã

cãsidã (cã-sí-dhã) sf cãsidz (cã-sídzĭ) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneadzã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, psorã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}

§ cãsidyear (cã-sidh-yĭárŭ) adg cãsidyearã (cã-sidh-yĭárã), cãsidyeari (cã-sidh-yĭárĭ), cãsidyeari/cãsidyeare (cã-sidh-yĭári) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã cãsidã; cu cãsidã; cãsidos, arãnjos, psuryear
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: tsi-ts lipseashti, cãsidyeare (arãnjoase)? fundã di mãrgãritari

§ cãsidos (cã-si-dhósŭ) adg cãsidoasã (cã-si-dŭá-sã), cãsidosh (cã-si-dóshĭ), cãsidoasi/cãsidoase (cã-si-dŭá-si) – (unã cu cãsidos)
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

psorã

psorã (psó-rã) sf psori/psore (psó-ri) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul), cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali, sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, cãsidã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}

§ psuryear (psur-yĭárŭ) adg psuryeari/psuryeare (psur-yĭá-ri), psuryeari (psur-yĭárĭ), psuryeari/psuryeare (psur-yĭá-ri) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; arãnjos, cãsidyear, cãsidos
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zgaibã1

zgaibã1 (zgáĭ-bã) sf zgaibi/zgaibe (zgáĭ-bi) shi zgãighi/zgãighe (zgắĭ-ghi) – peaja (coaja) di sãndzi ncljigat shi uscat tsi s-ari acãtsatã pi unã njicã aranã i zgrãmãturã; aranã njicã; zgrãmãturã, gãrnuts, arãnji, rãnji, cãsidã, psorã (tsi poati s-acatsã peaji di sãndzi ncljigat cãndu omlu si zgrãmã multu)
{ro: zgaibă, pojghiţă, zgârietură; râie}
{fr: croute formé sur une plaie; rugosité, excoriation, égratignure; gale}
{en: blood crust covering a wound; ruggedness, excoriation, scratch; scabies}
ex: gãrnutslu acãtsã zgaibã (peaji di sãndzi ncljigat); lj-ishirã zgaibi (gãrnutsã) pi tut truplu; nu zgrãma zgaiba (gãrnutslu) cã va tsã curã sãndzi; cãdzu zgaiba (peaja di sãndzi ncljigat) di pi zgrãmãturã; ca si-lj ljai zgaiba (peaja di sãndzi ncljigat) va s-veadã arana; suntu pledz shi zgaibi a suflitlui

§ zgãibos (zgãĭ-bósŭ) adg zgãiboasã (zgãĭ-bŭá-sã), zgãibosh (zgãĭ-bóshĭ), zgãiboasi/zgãiboase (zgãĭ-bŭá-si) – tsi ari truplu mplin cu zgaibi (cu gãrnutsã, cu-arãnji, cu pronj, etc.)
{ro: plin de zgaibe, bubos}
{fr: rugueux, pustuleux, rempli d’égratignures, de gale}
{en: rugose, pustulous, full of scratches, of gale}
ex: nu shed ningã zgãiboslu-aestu (arãnjoslu, omlu aestu mplin di gãrnutsã)

§ nzgãibedz (nzgãĭ-bédzŭ) (mi) vb I nzgãibai (nzgãĭ-báĭ), nzgãibam (nzgãĭ-bámŭ), nzgãibatã (nzgãĭ-bá-tã), nzgãi-bari/nzgãibare (nzgãĭ-bá-ri) – acats zgaibã pi-aranã (zgrãmãturã, gãrnuts, etc.); mi umplu di gãrnutsã njits (arãnji) mplini di zgaibã
{ro: face bube, prinde pojghiţă pe rană sau zgărietură}
{fr: faire de la excoriation, de la rugosité}
{en: excoriate; get covered by scabs}
ex: lji si nzgãibarã cicioarli (lj-inshirã gãrnutsã cu zgaibi) pri cicioari

§ nzgaibu (nzgáĭ-bu) (mi) vb I nzgãibai (nzgãĭ-báĭ), nzgãibam (nzgãĭ-bámŭ), nzgãibatã (nzgãĭ-bá-tã), nzgãiba-ri/nzgãibare (nzgãĭ-bá-ri) – (unã cu nzgãibedz)
ex: cara si nzgaibã (cara va lj-easã gãrnutsã), va-lj treacã

§ nzgãibat (nzgãĭ-bátŭ) adg nzgãibatã (nzgãĭ-bá-tã), nzgãibats (nzgãĭ-bátsĭ), nzgãiba-ti/nzgãibate (nzgãĭ-bá-ti) – tsi ari acãtsatã zgaibi pi trup

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn