Dictsiunar

pseftu (pséf-tu) adg – vedz tu psemã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: psemã

alãncescu

alãncescu (a-lãn-cĭés-cu) (mi) vb IV alãncii (a-lãn-cíĭ), alãnceam (a-lãn-cĭámŭ), alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) – alincescu, mi-aspun (es, mi duc) dinintea-a unui; alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea; (se) prinde la joc}
{fr: apparaître, surgir; entrer dans la ronde}
{en: appear, come into view}
ex: furlji s-alãncirã (si-aspusirã); hulera lã si alãncea (lã s-aspunea) cum alagã; Clisureanj, ascãpats di la cireapuri, si alãncirã (si-aspusirã, deadirã cap) un cãti un di la ushi

§ alãncit (a-lãn-cítŭ) adg alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãncits (a-lãn-cítsĭ), alãnciti/alãncite (a-lãn-cí-ti) – tsi s-aspuni dininti; tsi ari datã (scoasã) cap; alincit, andzãmat, ndzãmat, fãnirusit, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut; prins la joc}
{fr: apparu, surgi; entré dans la ronde}
{en: appeared, who came into view}

§ alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) sf alãnciri (a-lãn-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãnceashti tsiva i cariva; alinciri, andzãmari, ndzãmari, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; de a se prinde la joc}
{fr: action d’apparaître, de surgir; d’entrer dans la ronde}
{en: action of appearing, of coming into view}

§ alin-cescu (a-lin-cĭés-cu) (mi) vb IV alincii (a-lin-cíĭ), alinceam (a-lin-cĭámŭ), alincitã (a-lin-cí-tã), alinciri/alincire (a-lin-cí-ri) – (unã cu alãncescu)
ex: Scrooge, njiclu s-alinci (s-aspusi) mari; s-alinci (inshi) n cali; s-alinci (sã ndzãmã) nã searã; sh-tu yis lã si alinceashti (fãniruseashti); mi alincii (vidzui) tu yis cã earam pi-un munti-analtu; s-alincescu (fãnirusescu) minduiri arali; nj-s-alãnci nã muljari moashi; s-nji s-alinceascã (s-intrã, si s-acatsã) gionjlji n cor; alincim merlu (bãgãm unã-alumachi veardi stulsitã cu poami) stri casã

§ alincit (a-lin-cítŭ) adg alincitã (a-lin-cí-tã), alincits (a-lin-cítsĭ), alinciti/alincite (a-lin-cí-ti) – (unã cu alãncit)

§ alinci-ri/alincire (a-lin-cí-ri) sf alinciri (a-lin-círĭ) – (unã cu alãnciri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

calpu

calpu (cál-pu) adg calpã (cál-pã), calchi (cál-chi), calpi/calpe (cál-pi) – (om, parã, pãreari, etc.) cari pari mash, cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, calpuzan, cãlpãzan, arãditor
{ro: fals, falsificat}
{fr: faux, falsifié}
{en: false, falsified}
ex: l-bãgã tu mãnica di tãmbari shi-lj da cãtsãnlu calpu; mintea-aestã easti calpã; astãdz aflji multsã oaminj calchi; tura aestã easti calpã

§ calpic (cál-picŭ) adg calpicã (cál-pi-cã), calpits (cál-pitsĭ), calpitsi/calpitse (cál-pi-tsi) – (unã cu calpu)
ex: parãlu calpic pute nu cheari

§ calpuzan (cal-pu-zánŭ) sm, sf, adg calpuzanã (cal-pu-zá-nã), calpuzanj (cal-pu-zánjĭ), calpuzani/calpuzane (cal-pu-zá-ni) – om (lucru) tsi easti calpu; om tsi ndreadzi cãrtsã calpi; om arãu cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi nu easti bun trã tsiva dip; cãlpãzan, calpu, calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, arãditor
{ro: fals, falsificat, falsificator, netrebnic}
{fr: faux, falsifié, falsificateur}
{en: false, falsified, falsifier}
ex: cu-aestu calpuzan (arãditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac?

§ cãlpuzan (cãl-pu-zánŭ) sm, sf, adg cãlpuzanã (cãl-pu-zá-nã), cãlpuzanj (cãl-pu-zánjĭ), cãlpuzani/cãlpuzane (cãl-pu-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: ficiorlu-lj easti cãlpuzan (bun trã tsiva)

§ cãlpãzan (cãl-pã-zánŭ) adg cãlpãzanã (cãl-pã-zá-nã), cãlpãzanj (cãl-pã-zánjĭ), cãlpãzani/cãlpãzane (cãl-pã-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: aslanj, cãlpãzanj (calchi)

§ cãlpuzãnedz (cãl-pu-zã-nédzŭ) vb I cãlpuzãnai (cãl-pu-zã-náĭ), cãlpuzãnam (cãl-pu-zã-námŭ), cãlpuzãnatã (cãl-pu-zã-ná-tã), cãlpuzãnari/cãlpuzãnare (cãl-pu-zã-ná-ri) – ndreg cãrtsã calpi (minciunoasi) trã lugursearea-a lor ca dealihea (cu bãgarea di ipugrãfii shi vuli calpi, cari s-aspunã, bunãoarã, cãndu shi iu s-ari amintatã cariva, tsi sculii ari faptã, a curi ari alãsatã avearea tu dyeata-a lui, etc.); mi-aspun bun (cãndu-averlu easti cã hiu lai) sh-arãd lumea cu minciunj sh-cu culãchipsiri; aplãnipsescu, ncaltsu, bag cãlupea (sãmarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ehle

ehle (eh-lé) sm, sf, adg invar – om cari, cu minciunj sh-cu culã-chipsiri, s-aspuni bun ma, di-aradã, caftã totna s-arãdã lumea; yealangi, minciunos, arãditor, pseftu, calpuzan, apation, maryiol, marghiol;
(expr: ehle = tsi ti-arãdi tu zigã)
{ro: înşelător}
{fr: trompeur; tromperie, tricherie, fraude}
{en: deceiver, cheater}
ex: easti un om ehle!
(expr: tsi ti-arãdi tu zigã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

minciunã

minciunã (min-cĭú-nã) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (di-aradã, cãndu shtii cã nu easti dealihea) cu scupolu ca s-lu-arãdã (s-lu-aplãnãseascã) pri cariva; minciuni, psemã, ealani, yealani, arãdeari;
(expr:
1: minciunã di la hani; minciunã cu coarni; minciunã cu coadã, minciunã gurguljitoasã = minciunã multu mari;
2: trag (cruescu, scot, fac, lj-cãrtsãnescu, etc.) minciunj = dzãc minciunj, lu (u, lji, li) arãd;
3: trec, acatsã minciunjli = minciunjli suntu pistipsiti, lumea li lja trã dealihea;
4: nj-acãtsã ghini minciuna = mi pistipsirã sh-aestu lucru nji ndreapsi huzmetea;
5: arup loclu di minciunj = suntu multu minciunos, dzãc mash minciunj;
6: hiu adrat di minciunj; gura nj-easti nvitsatã cu minciunj = hiu bun la spunearea di minciunj, mi-arãseashti sã spun minciunj, escu mari minciunos;
7: minciuna s-aleadzi ca untulemnul pisti apã = nu pots s-u-ascundzi minciuna, va s-easã tu migdani “ca untulemnul tu apã”)
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tsi-i tu mãnã, nu-i minciunã; cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj; feata-a lui easti neashtirnatã shi ari multi minciunj; lamnja li umplu di fricã di minciuna-a vulpiljei; cai lja di ureaclji minciunjli a lui?; el scoati
(expr: dzãtsi) minciunj; ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã
(expr: lã dzãsi unã minciunã multu mari); acãtsã s-facã minciunj
(expr: s-dzãcã minciunj) shi s-arãdã lumea; s-nu-nj trapsi (s-nu-nj dzãcã) nã minciunã!; sh-io di minciunj hiu adrat
(expr: hiu mari minciunos), dzãtsi Chitlu; nj-dzãsi prifteasa, “minciunj, prefte, cari ti-arãsi?”; minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu altãoarã; sh-u nvitsã gura cu minciunj
(expr: easti-un mari minciunos), shi s-va s-aspunã alihea, nu poati

§ minciuni/minciune (min-cĭú-ni) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – (unã cu minciunã)
ex: tra s-nu vã dzãcã minciunea

§ minciunami/minciuname (min-cĭu-ná-mi) sf fãrã pl – multi minciunj
{ro: minciuni multe}
{fr: beaucoup de mensonges}
{en: full of lies}

§ minciunedz (min-cĭu-nédzŭ) vb I minciunai (min-cĭu-náĭ), minciunam (min-cĭu-námŭ), minciunatã (min-cĭu-ná-tã), minciunari/minciunare (min-cĭu-ná-ri) – dzãc minciunj; arãd pri cariva; aminciunedz
{ro: minţi}
{fr: mentir}
{en: lie}
ex: nu lu-am minciunatã (nu lj-am dzãsã minciunj); cara mi minciunã (cara-nj dzãsi minciunj) nãoarã, tora nu dau pi zborlu-a lui nitsi doi paradz; mã-sa lj-umplu curcubeta, cã ficiorlji minciuneadzã (dzãc minciunj); pãrãmit shteam, pãrãmit aspush, cara s-vã minciunai di-itsi v-aspush, ntribats…

§ minciunat (min-cĭu-nátŭ) adg minciunatã (min-cĭu-ná-tã), minciunats (min-cĭu-nátsĭ), minciuna-ti/minciunate (min-cĭu-ná-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã unã minciunã; aminciunat
{ro: minţit}
{fr: qui a été menti}
{en: who has been lied to}
ex: minciunat (cu minciunj, arãs) bãnã tutã bana

§ minciuna-ri/minciunare (min-cĭu-ná-ri) sf minciunãri (min-cĭu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi minciunj; aminciunari
{ro: acţiunea de a minţi; minţire}
{fr: action de mentir}
{en: action of lying}
ex: furtu sh-minciunari (arãdeari)

§ minciunos (min-cĭu-nósŭ) sm, sf, adg minciunoasã (min-cĭu-nŭá-sã), minciunosh (min-cĭu-nóshĭ), minciunoasi/minciunoase (min-cĭu-nŭá-si) – cari dzãtsi minciunj; cari arãdi pri cariva; cari easti mplin di minciunj; arãditor, yealangiu, ealangiu, pseftu, psimatear;
(expr: io minciunos sh-tini pseftu = doilji him minciunosh unã soi; io minciunos, ma tini hii sh-cama mari minciunos)
{ro: mincinos}
{fr: menteur}
{en: liar}
ex: minciunoslu acatsã minciunoslu; tuts fratslji suntu minciunosh (dzãc minciunj, arãd lumea); preftul pitricu nã carti minciunoasã la tatã-su (tsi easti mplinã cu minciunj, tsi ari minciunj scriati nuntru); nu shteam s-hii ahãntu minciunos; tatã cu hilj minciunos s-bãsharã, si mbrãtsitarã; armasi cu nãrli spindzurati sh-cu hãrgili a minciunoshlor pristi zvercã

§ minciunilea (di-a-) (min-cĭú-ni-lea) adv – cu minciunj
{ro: cu minciuni}
{fr: mensongérement}
{en: with lies, lying}
ex: bãneadzã di-a-minciunilea (cu minciunj)

§ aminciunedz (a-min-cĭu-nédzŭ) vb I aminciunai (a-min-cĭu-náĭ), aminciunam (a-min-cĭu-námŭ), aminciunatã (a-min-cĭu-ná-tã), aminciunari/aminciunare (a-min-cĭu-ná-ri) – (unã cu minciunedz)
ex: nu aminciuneadzã (nu dzã minciunj)

§ aminciunat (a-min-cĭu-nátŭ) adg aminciunatã (a-min-cĭu-ná-tã), aminciunats (a-min-cĭu-nátsĭ), aminciunati/aminciunate (a-min-cĭu-ná-ti) – (unã cu minciunat)

§ aminciunari/aminciunare (a-min-cĭu-ná-ri) sf aminciunãri (a-min-cĭu-nắrĭ) – (unã cu minciunari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

plan1

plan1 (plánŭ) sn planuri (plá-nurĭ) –1: minduirea trã cum si s-facã un lucru, ceapã cu ceapã, di cãndu s-lja unã apofasi, ditu nchisitã sh-pãnã tu bitisitã; aplan; programã;
2: hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipea faptã di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); aplan, pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji;
(expr: l-mãcã pi plan = lu-arãdi ghini)
{ro: şiretenie; plan, proiect}
{fr: tromperie, finauderie; plan, projet}
{en: deceit, cunning; plan, project}
ex: acãtsã uvreulu s-u bagã pi plan (di cum s-u-arãdã) muljarea; cã nj-aspardzi planlu tut (tutã minduirea tsi u-aveam di cum s-lu fac lucrul); li-adrã casili dupã plan; featsi bun plan trã (u-ari minduitã ghini ti cum va fãtseari) calea di mãni; mi-adusirã cu plan (punirlichi); nu shtiu cum featsi di mi mãcã pi plan
(expr: mi-arãsi ghini); cum fudzi, li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; cum avea shi planurli tsi lj-avea datã tatã-su; acãtsarã s-pushputeascã cu muljari-sa, cu tsi plan (cum s-facã, cu tsi murafeti, cu tsi punirlichi) si-lj vatãmã

§ aplan (a-plánŭ) sn aplanuri (a-plá-nurĭ) – (unã cu plan1)
ex: mi lo, dado, cu aplan (punirlichi); cu aplanlu (tirtipi) s-u lja; l-vãtãmarã cu aplan (pispeatsã); mindui cu bunlu sh-cu aplanlu s-u lja; mutri s-lu-anduplicã cu-aplan s-lu mãcã
(expr: s-lu-arãdã)

§ plan2 (plánŭ) adg planã (plá-nã), planj (plánjĭ), plani/plane (plá-ni) – (om, pãreari, etc.) tsi pari mash cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); un tsi s-aspuni unã soi (cã easti bun), cãndu-averlu easti cã-i altã soi (cã easti slab); tsi-arãdi altã lumi; calpu, aplãnãsitor, minciunos, pseftu, yealangi
{ro: amăgitor}
{fr: trompeur}
{en: deceitful}
ex: xenlu easti plan (calpu, aplãnãsitor, nu cum eastsi dealihea)

§ plãnãsescu (plã-nã-sés-cu) vb IV plãnãsii (plã-nã-síĭ), plãnã-seam (plã-nã-seámŭ), plãnãsitã (plã-nã-sí-tã), plãnãsiri/plãnãsire (plã-nã-sí-ri) – lu-arãd pri cariva (tra s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; arãd, minciunedz, aplãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu

{ro: (se) înşela}
{fr: (se) tromper, duper}
{en: deceive, cheat, dupe}
ex: sh-mini nãsã u am plãnãsitã (u am arãsã); sharpili u plãnãsi (u-arãsi)

§ plãnãsit (plã-nã-sítŭ) adg plãnãsitã (plã-nã-sí-tã), plãnãsits (plã-nã-sítsĭ), plãnãsiti/plãnãsite (plã-nã-sí-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; tsi s-ari-arãsã (fu arãs); arãs, minciunat, aplãnãsit, plãnisit, plãnipsit, plãnit
{ro: înşelat}
{fr: trompé, dupé}
{en: deceived, cheated, duped}

§ plãnãsiri/plã-nãsire (plã-nã-sí-ri) sf plãnãsiri (plã-nã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi pri cariva; arãdiri, arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri
{ro: acţiunea de a (se) înşela; înşelare}
{fr: action de (se) tromper, de duper}
{en: action of deceiving, of cheating, of duping}

§ aplãnãsescu (a-plã-nã-sés-cu) vb IV aplãnãsii (a-plã-nã-síĭ), aplãnãseam (a-plã-nã-seámŭ), aplãnãsitã (a-plã-nã-sí-tã), aplãnãsiri/aplãnãsire (a-plã-nã-sí-ri) – (unã cu plãnãsescu)

§ aplãnãsit (a-plã-nã-sítŭ) adg aplãnãsitã (a-plã-nã-sí-tã), aplãnãsits (a-plã-nã-sítsĭ), aplãnãsiti/aplãnãsite (a-plã-nã-sí-ti) – (unã cu plãnãsit)

§ aplã-nãsiri/aplãnãsire (a-plã-nã-sí-ri) sf aplãnãsiri (a-plã-nã-sírĭ) – (unã cu plãnãsiri)
ex: va si spunã aplãnãsirea (arãdearea)

§ plãnisescu (plã-ni-sés-cu) vb IV plãnisii (plã-ni-síĭ), plãniseam (plã-ni-seámŭ), plãnisitã (plã-ni-sí-tã), plãnisiri/plãnisire (plã-ni-sí-ri) – (unã cu plãnãsescu)

§ plãnisit (plã-ni-sítŭ) adg plãnisitã (plã-ni-sí-tã), plãnisits (plã-ni-sítsĭ), plãnisiti/plãnisite (plã-ni-sí-ti) – (unã cu plãnãsit)

§ plãnisiri/plãnisire (plã-ni-sí-ri) sf plãnisiri (plã-ni-sírĭ) – (unã cu plãnãsiri)

§ plãnip-sescu (plã-nip-sés-cu) vb IV plãnipsii (plã-nip-síĭ), plãnipseam (plã-nip-seámŭ), plãnipsitã (plã-nip-sí-tã), plãnipsiri/plãnipsire (plã-nip-sí-ri) – (unã cu plãnãsescu)
ex: l-plãnipsirã (lu-arãsirã)

§ plãnipsit (plã-nip-sítŭ) adg plãnipsitã (plã-nip-sí-tã), plãnipsits (plã-nip-sítsĭ), plãnipsiti/plãnipsite (plã-nip-sí-ti) – (unã cu plãnãsit)

§ plãnipsiri/plãnipsire (plã-nip-sí-ri) sf plãnipsiri (plã-nip-sírĭ) – (unã cu plãnãsiri)

§ plãnescu (plã-nés-cu) vb IV plãnii (plã-níĭ), plãneam (plã-neámŭ), plãnitã (plã-ní-tã), plãniri/plãnire (plã-ní-ri) – (unã cu plãnãsescu)
ex: nã plãnim (n-arãsim) pi zborlu-a tãu

§ plãnit (plã-nítŭ) adg plãnitã (plã-ní-tã), plãnits (plã-nítsĭ), plãniti/plãnite (plã-ní-ti) – (unã cu plãnãsit)

§ plãniri/plãnire (plã-ní-ri) sf plãniri (plã-nírĭ) – (unã cu plãnãsiri)

§ plãnuescu (plã-nu-ĭés-cu) vb IV plãnuii (plã-nu-íĭ), plãnueam (plã-nu-ĭámŭ), plãnuitã (plã-nu-í-tã), plãnui-ri/plãnuire (plã-nu-í-ri) – (unã cu plãnãsescu)
ex: mi bãgã sã nvets tsi plãnueashti (cum u-ari tu minti s-facã)

§ plãnuit (plã-nu-ítŭ) adg plãnuitã (plã-nu-í-tã), plãnuits (plã-nu-ítsĭ), plãnui-ti/plãnuite (plã-nu-í-ti) – (unã cu plãnãsit)

§ plãnui-ri/plãnuire (plã-nu-í-ri) sf plãnuiri (plã-nu-írĭ) – (unã cu plãnãsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

psemã

psemã (psé-mã) sf psemati/psemate (psé-ma-ti) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (cãndu shtii cã nu easti dealihea) cu scupolu ca s-lu-arãdã (s-lu-aplãnãseascã) pri cariva; minciunã, minciuni, ealani, yealani, arãdiri, arãdeari
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie}
ex: noi di minciunj sh-tini di psemati, oaspe

§ pseftu (pséf-tu) adg pseftã (pséf-tã), pseftsã (pséf-tsã) adg psefti/psefte (pséf-ti) – cari dzãtsi minciunj; cari arãdi pri cariva; arãditor, minciunos, yealangiu, ealangiu, psimatear; (fig: pseftu = calpu, calpic)
{ro: mincinos}
{fr: menteur, mensonger}
{en: liar}
ex: io minciunos sh-tini pseftu

§ psimatear (psi-ma-teárŭ) adg psimatearã (psi-ma-teá-rã), psimateari (psi-ma-teárĭ), psimateari/psimateare (psi-ma-teá-ri) – (unã cu pseftu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

rãchitã

rãchitã (rã-chí-tã) sf rãchiti/rãchite (rã-chí-ti) – soi di arburi tsi creashti di-aradã piningã apili tsi curã, bãltsã, locuri vlãngoasi icã tu pãduri, cari poati s-agiungã pãnã la 25m analtã, cu trup pi cari crescu, multi ori arãdãtsinj tsi sta pisti api, cu lemnu albu, ljishor shi pseftu, cu coaji sivã sh-cripatã, cu alumãchili multu lundzi, suptsãri sh-cari si-anduplicã lishor fãrã si s-arupã, cu frãndzãli lundzi sh-suptsãri ca chipita di cundar (mãzdrac), sh-cu lilicili galbini-verdzã adunati stog ca tu-unã soi di schic; agãrleauã, saltsi, sãltsioarã
{ro: salcie}
{fr: saule, osier}
{en: willow, osier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

saltsi/saltse

saltsi/saltse (sál-tsi) sf sãltsi (sắl-tsi) – soi di arburi tsi creashti di-aradã piningã apili tsi curã, bãltsã, locuri vlãngoasi icã tu pãduri, cari poati s-agiungã pãnã la 25m analtã, cu trup pi cari crescu, multi ori arãdãtsinj tsi sta pisti api, cu lemnu albu, ljishor shi pseftu, cu coaji sivã sh-cripatã, cu alumãchili multu lundzi, suptsãri sh-cari si-anduplicã lishor fãrã si s-arupã, cu frãndzãli lundzi sh-suptsãri ca chipita di cundar (mãzdrac), sh-cu lilicili galbini-verdzã adunati stog ca tu-unã soi di schic; sãltsioarã, rãchitã, agãrleauã;
(expr:
1: saltsi cu-alumãchili nghios = unã soi di saltsi tsi creashti piningã arãuri, cu alumãchi lundzi shi suptsãri tsi spindzurã cãtrã nghios, dip canda easti unã saltsi tsi plãndzi;
2: shi saltsea-a mea va s-facã auã = ai arãvdari, va yinã sh-arada-a mea, cu tuti cã nu ts-yini s-pistipseshti)
{ro: salcie}
{fr: saule, osier}
{en: willow, osier}
ex: ashteaptã sh-va s-vedz cã shi saltsea-a mea va s-facã auã
(expr: va-nj yinã sh-a njia arada); sum sãltsi shidzum s-n-avrãm; lemnul di sãltsi nu tsãni foclu

§ sãltsioarã (sãl-tsi-ŭá-rã) sf sãltsiori (sãl-tsi-órĭ) – saltsi ma njicã
{ro: sălcioară}
{fr: petite saule}
{en: small willow}
ex: di sum unã sãltsioarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

yealani/yealane

yealani/yealane (yĭa-lá-ni) sf pl(?) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (cãndu shtii cã nu easti dealihea, cu scupolu ca s-lu-arãdã, s-lu-aplãnãseascã pri cariva); ealani, minciunã, minciuni, psemã, arãdeari, arãdiri, alingii
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie, deceit}

§ yealangi (yĭa-lan-gí) sm, sf, adg yealangioanji/yealangioanje (yĭa-lan-gĭŭá-nji), yealangionj (yĭa-lan-gĭónjĭ), yealangioanji/yealangioanje (yĭa-lan-gĭŭá-nji) – om cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi spuni minciunj; om tsi ti-arãdi; ealangiu, ealangi, arãditor, minciunos, pseftu, calpuzan
{ro: mincinos, înşelător}
{fr: menteur, trompeur, tricheur}
{en: liar, deceitful, misleading}

§ yealangiu (yĭa-lan-gíŭ) sm, sf, adg yealangii (yĭa-lan-gí-i), yealangii (yĭa-lan-gíĭ), yealangii (yĭa-lan-gíĭ) – (unã cu yealangi)

§ yealan-giuratic (yĭa-lán-giu-rá-ticŭ) sn yealan-giuratitsi/yealan-giuratitse (yĭa-lán-giu-rá-ti-tsi) – minciuna cu giurat dzãsã di cariva (ma multu n fatsa-a unui giudicãtor); mãrturilji minciunoasã cu giurat; ealan-giuratic
{ro: sperjur}
{fr: parjure, faux serment}
{en: perjury, false oath}

§ ealani/ealane (ĭa-lá-ni) sf pl(?) – (unã cu yealani)
ex: s-mãrtirisits yealani (cu minciunã)

§ ealangi (ĭa-lan-gí) sm, sf, adg ealangioanji/ealan-gioanje (ĭa-lan-gĭŭá-nji), ealangionj (ĭa-lan-gĭónjĭ), ealangioa-nji/ealangioanje (ĭa-lan-gĭŭá-nji) – (unã cu yealangi)
ex: ealangi (minciunos) s-purta cu fratslj-a lui shi cu mini; lu-aflarã ealangi; cu ealangeadzlj-atselj ghini cã nu-armash gol fari

§ ealangiu (ĭa-lan-gíŭ) sm, sf, adg ealangii (ĭa-lan-gí-i), ealangii (ĭa-lan-gíĭ), ealangii (ĭa-lan-gíĭ) – (unã cu yealangi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pseftu

RO:fals, mincinos; bolnav
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015