DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

igrasii/igrasie

igrasii/igrasie (i-gra-sí-i) sf igrasii (i-gra-síĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud shi nu s-ari ninga uscatã (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.); noti, nutii, udalj, umiditati, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: murlji di la casa-a noastrã au igrasii (nutii); casã cu igrasii

§ igrasios (i-gra-si-ósŭ) adg igrasioasã (i-gra-si-ŭá-sã), igrasiosh (i-gra-si-óshĭ), igrasioasi/igrasioase (i-gra-si-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilitã, pruscutitã cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; tsi ari igrasii; tsi easti cu igrasii; vlãngos, vlãngu, ud, umid, nutios, nutiros, nutos
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: casa-a noastrã ari murlji igrasiosh (cu igrasii, nutiosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãspalj

pãspalj (pãs-páljĭŭ) sn pãspalji/pãspalje (pãs-pá-lji) – pulbiri di fãrinã; pulbirea di fãrinã tsi armãnj dupã mãtsinari sh-cari s-ashtearni ca un petur pristi stizma shi tuti lucrili di la moarã; (fig: pãspalj = pulbiri albã (ca neaua, bunãoarã) icã lunjinã albã tsi s-ashtearni ca un petur pristi lucri)
{ro: pospai}
{fr: poudre de farine qui se dépose autour des meuls}
{en: flour dust deposited over all objects in the mill}
ex: morli suntu mplini di pãspalj (pulbiri albã di fãrinã ashtirnutã pristi tuti lucrili); neaua cadi pãspalj (fig: ca unã pulbiri albã tsi s-ashtearni pristi loc); da pãspalji nafoarã (fig: cadi neauã ca pulbiri shi s-ashtearni mpadi); un pãspalj (fig: petur) di lunjinã s-ashtirnu pri tut loclu

§ pãspalã (pãs-pá-lã) sf pl(?) – fãrinã di cãlãmbuchi (misur)
{ro: mălai, pospăială}
{fr: (poudre de) farine de maïs}
{en: corn flour}
ex: dada-adrã ti prãndzu pitã di pãspalã

§ pispilescu (pis-pi-lés-cu) vb IV pispilii (pis-pi-líĭ), pispileam (pis-pi-leámŭ), pispilitã (pis-pi-lí-tã), pispiliri/pispilire (pis-pi-lí-ri) – arãspãndescu unã pulbiri (fãrinã, sari, etc.), putsãn cãti putsãn, tu-un lucru; acoapir un lucru cu-arcarea di pulbiri pristi el; arãspãndescu, aruc, acoapir, etc.; (fig: pispilescu = nvilescu, acoapir)
{ro: presăra}
{fr: saupoudrer; couvrir}
{en: sprinkle, powder, dust}
ex: pispilea (arucã) piper pi ghelã; pispilea pisti pitã niheamã zahãri; culcã-nj-ti s-ti pispilescu (fig: nvilescu, acoapir); lu pispilii (lu-acupirii) cu vilendza; acãtsarã s-pispileascã nãshti ciomburi di neauã

§ pispilit (pis-pi-lítŭ) adg pispilitã (pis-pi-lí-tã), pispilits (pis-pi-lítsĭ), pispiliti/pispilite (pis-pi-lí-ti) – (pulbiri) tsi fu (s-ari) arãspãnditã, putsãn cãti putsãn, pristi un lucru; (lucru) pristi cari s-ari arãspãnditã unã pulbiri
{ro: presărat}
{fr: saupoudré; couvert}
{en: sprinkled, powdered, dusted}
ex: arãtsi cã nu shadi noaptea pispilitã (nvilitã)

§ pispiliri/pispilire (pis-pi-lí-ri) sf pispiliri (pis-pi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pispileashti tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

proscut

proscut (prós-cutŭ) sn proscuti/proscute (prós-cu-ti) – atsea parti (cumatã) ma njicã di apã (lichid) tsi poati s-cadã singurã; pljoscut, loscut, langutã, chicutã, chicã, chicãturã, picã, staxeauã
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: stealili pãrea nãshti proscuti (chicuti) di-asimi pri cubeulu albastru; mi umplui di proscuti

§ plioscut (plĭós-cutŭ) sn plioscuti/plioscute (plĭós-cu-ti) – (unã cu proscut)
ex: plioscutili a izvurlui mi udarã

§ loscut2 (lós-cutŭ) sn loscuti/loscute (lós-cu-ti) – (unã cu proscut)
ex: loscutili arsãreau pristi capitili a noastri

§ pruscutescu (prus-cu-tés-cu) (mi) vb IV pruscutii (prus-cu-tíĭ), pruscuteam (prus-cu-teámŭ), pruscutitã (prus-cu-tí-tã), pruscutiri/pruscutire (prus-cu-tí-ri) – arãspãndescu multi chicuti di apã pri un lucru tra s-lu fac muceali (sh-poati s-lu lãvushescu); prãscutescu, pruscuchescu, asprucu-chescu, mpruscuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, aruvinedz, arãvinedz, aruvrinedz, ntsilistredz
{ro: stropi}
{fr: arroser, éclabousser; asperger et balayer}
{en: sprinkle, spray, splash}
ex: lja n gurã apã shi u pruscutescu (lj-arucã chicuti di apã) tu fatsã; aurlã amarea, pruscuteashti; pruscutea pita tra si s-moalji

§ pruscutit (prus-cu-títŭ) adg pruscutitã (prus-cu-tí-tã), pruscutits (prus-cu-títsĭ), pruscutiti/pruscutite (prus-cu-tí-ti) – tsi easti udat cu pruscutirea; prãscutit, pruscuchit, asprucuchit, mpruscuchit, pluscutit, pluscuchit, aruvinat, arãvinat, aruvrinat, ntsilistrat
{ro: stropit}
{fr: arrosé, éclaboussé; aspergé et balayé}
{en: sprinkled, sprayed, splashed}

§ pruscutiri/pruscutire (prus-cu-tí-ri) sf pruscutiri (prus-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruscuteashti; prãscutiri, pruscuchiri, asprucuchiri, mpruscuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, aruvinari, arãvinari, aruvrinari, ntsilistrari
{ro: acţiunea de a stropi, stropire}
{fr: action d’arroser, d’éclabousser; d’asperger et de balayer; éclaboussement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umid

umid (ú-midŭ) adg umidã (ú-mi-dã), umidz (ú-midzĭ), umidi/umi-de (ú-mi-di) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilitã, pruscutitã cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera) tsi easti mplinã di aburi; (chirolu nafoarã) easti cu muinã (muhladã, ploai); ud, cu igrasii, nutios, vlãngu, vlãngos, nutiros, nutos
{ro: umed}
{fr: humide}
{en: humid}
ex: chirolu nafoarã easti umid (vlãngos, pluios, cu muinã)

§ umiditati/umiditate (u-mi-di-tá-ti) sf umiditãts (u-mi-di-tắtsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.) shi nu s-ari ninga uscatã; igrasii, noti, nutii, udalj, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vlagã1

vlagã1 (vlá-gã) sf pl(?) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.) shi nu s-ari ninga uscatã; ashi cum easti pãnea tsi nu easti coaptã ghini (sh-easti cu glici, aloat nicoptu tu mesi); vlãngã, vlãnzimi, igrasii, noti, nutii, umiditati, udalj
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: casili au muri cu vlagã (nutii)

§ vlãnzimi/vlãnzime (vlãn-zí-mi) sf vlãnzinj (vlãn-zínjĭ) – (unã cu vlagã1)

§ vlãngã (vlắn-gã) sf vlãndzi (vlắn-dzi) – (unã cu vlagã1)

§ vlãngos (vlãn-gósŭ) adg vlãngoasã (vlãn-gŭá-sã), vlãngosh (vlãn-góshĭ), vlãngoasi/vlãngoase (vlãn-gŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilitã, pruscutitã cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; vlãngu, cu igrasii, ud, umid, nutios, nutiros, nutos; (fig: vlãngos = tsi easti slab, azmet, fãrã puteari shi nu dãnãseashti multu)
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: cãndu s-mutã tu udaea aestã vlãngoasã (cu igrasii), dzuã albã nu vidzu

§ vlãngu (vlắn-gu) adg vlãngã (vlắn-gã), vlãndzi (vlắn-dzi), vlãndzi/vlãndze (vlắn-dzi) – (unã cu vlãngos)
ex: frãndzã vlãngã (vlãngoasã, udã, umidã) di ploai; blãstimãnd pri-armãnjlji vlãndzi (fig: slaghi, fãrã puteari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã