DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alocut

alocut (a-ló-cutŭ) adg alocutã (a-ló-cu-tã), alocuts (a-ló-cutsĭ), alocuti/alocute (a-ló-cu-ti) – tsi nu-ari aradã; tsi s-aflã tu-unã stari (catastasi, arãeatã, atãxii, mintiturã) fãrã-aradã; tsi nu easti unã soi cu-alantã dunjai; paraxin, tronciu, ahoryea
{ro: dezordonat, bizar}
{fr: pêle-mêle, désordonné; bizarre}
{en: untidy; odd, strange}
ex: om alocut (tsi nu-ari aradã, tsi easti ahoryea, tronciu)

§ alocuta (a-ló-cu-ta) adv – (lucri) tsi s-aflã amisticati, mprusculiti, bãgati un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, darmadan, cioarã-boarã, ciora-bora
{ro: talmeş-balmeş}
{fr: pêle-mêle}
{en: pell-mell, helter skelter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

darmadan

darmadan (dar-ma-dánŭ) invar – catastasea tu cari s-aflã lucrili amisticati, mprusculiti, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, cioarã-boarã, ciora-bora
{ro: talmeş-balmeş}
{fr: pêle-mêle, sans dessus dessous}
{en: pell-mell, helter skelter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mprusculescu

mprusculescu (mprus-cu-lés-cu) vb IV mprusculii (mprus-cu-líĭ), mprusculeam (mprus-cu-leámŭ), mprusculitã (mprus-cu-lí-tã), mprusculiri/mprusculire (mprus-cu-lí-ri) – li mintescu sh-li dau lucrili unã pisti-alantã; alag tu lucri sh-l-aspargu arada tu cari s-afla; mintescu, ameastic, tulbur, turbur
{ro: face dezordine, răscoli}
{fr: bouleverser, mettre en desordre, fouiller (dedans)}
{en: disturb, turn upside down}
ex: mprusculii tutã sinduchea tra s-li aflu (alãgai tu sinduchi sh-li turnai tuti lucrili unã pristi-alantã) shi nu-aflai tsiva; nji mprusculeashti (nj-li minteashti) tuti cãrtsãli; nji mprusculish (nj-li mintish) tuti

§ mprusculit (mprus-cu-lítŭ) adg mprusculitã (mprus-cu-lí-tã), mprusculits (mprus-cu-lítsĭ), mprusculiti/mprusculite (mprus-cu-lí-ti) – tsi lã s-ari aspartã arada tu cari s-afla ndauã lucri; tsi suntu mintiti sh-fãrã-aradã; mintit, amisticat, tulburat, turburat
{ro: făcut să fie în dezordine, răscolit}
{fr: bouleversé, mis en desordre, fouillé (dedans)}
{en: disturbed, turned upside down}

§ mprusculiri/mprusculire (mprus-cu-lí-ri) sf mprusculiri (mprus-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mprusculeashti; mintiri, amisticari, tulburari, turburari
{ro: acţiunea de a face dezordine, de a răscoli}
{fr: action de bouleverser, de fouiller (dedans)}
{en: action of disturbing, of turning upside down}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scol

scol (scólŭ) (mi) vb I sculai (scu-láĭ), sculam (scu-lámŭ), sculatã (scu-lá-tã), sculari/sculare (scu-lá-ri) –
1: analtsu (mut) un lucru dit loclu iu s-aflã ashtirnut (tra s-lu fac si sta mprostu i s-lu duc, si s-ducã tu-altu loc);
2: es dit ashtirnut dupã tsi mi dishteptu dit somnu; es dit crivati dupã tsi mi fac ghini sh-mi vindic dupã unã lãngoari, etc.; ascol, nscol, analtsu, mprustedz, mut;
(expr:
1: scol measa (misalea) = mut measa, ljau mãcãrli tsi s-aflã pri measã (di-aradã dupã tsi bitiseashti measa);
2: scol loclu = aspargu isihia-a loclui, dishteptu loclu (cu aurlarea, cãntarea, shimãtãlu tsi fac, etc.);
3: si scoalã vimtu = acatsã s-batã vimtul;
4: scol un cãntic = scot (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
5: nji si scoalã mintea = nj-si minteashti mintea, glãrescu di minti;
6: si scoalã dit mortsã = nyeadzã;
7: s-lu scol dãvii = s-lu dau tru giudets, s-fac plãngu la chivernisi contra-a lui;
8: scol, scol cap, nj-scol panastasi = mi mut (ximut, ribilipsescu) contra-a chivernisiljei (a statlui, a vãsiljelui, etc.), nchisescu unã panastasi)
{ro: scula, mişca, ridica, trezi din somn, însănătoşi}
{fr: lever, relever; enlever le couvert; réveiller; recouvrer la santé}
{en: raise, lift, awake (from sleep), get out of bed, heal}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); scoalã-ti tini si shed io; scoalã-l di mpadi (lja-l, mutã-l; fã-l si sta mprostu); tu-apiritã si scoalã mã-sa (s-dishteaptã sh-easi dit ashtirnut); nica nu si sculã (nu inshi dit ashtirnut) linivoasa; si sculã (lj-tricu lãngoarea), easti ghini; si sculã (s-vindicã sh-ishi dit ashtirnut) dupã-unã lungã lãngoari; scularã
(expr: mutarã mãcãrli di pri) measa; prota yinlu si-lj si scoalã
(expr: si-l si lja, s-nu-lj si da yin s-bea); pita tsi-armasi u scularã
(expr: tsãnurã, loarã di pri measã) tri seara; si scoalã
(expr: acatsã s-batã) di cu noaptea un vimtu; cãntã muntsãlj di si scoalã
(expr: di-lj dishteaptã dit isihia tu cari s-afla); tãmpãnarlji scula loclu
(expr: lj-aspãrdzea isihia-a loclui cu shimãtãlu tsi fãtsea); di minti si scoalã
(expr: lj-si minteashti mintea, glãreashti di minti); lji si sculã mintea
(expr: glãri di minti); s-nu nji scoalã
(expr: ngrãpseascã un) cãntic ãn hoarã; truoarã cãntic nã sculã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn