DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coc

coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)

§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pronj

pronj (prónjĭŭ) sm pronj (prónjĭ) – dzamã mãzgoasã, ca galbinã, tsi easi dit unã aranã tsi nu s-vindicã shi coatsi; proanji, cupturã;
(expr: cu pronj; cu sãndzi sh-cu pronj = multu greu, cu multã zahmeti, cu multi cripãri sh-vasani)
{ro: puroi}
{fr: pus}
{en: pus}
ex: curã dit pleagã multu pronj; arana adunã pronj; nu para easi pronj; scot pãnea cu pronj
(expr: multu greu, cu zahmets, cu vasani); feci cum feci sh-u-arucutii bana, cu sãndzi, cu pronj
(expr: cu multi cripãri sh-vasani); sãndzi sh-pronj versu dzua tutã; va s-creapã di greatsã shi va sã s-facã sãndzi shi pronj

§ puronj (pu-rónjĭŭ) sm puronj (pu-rónjĭ) – (unã cu pronj)

§ proanji/proanje (prŭá-nji) sf proanji/proanje (prŭá-nji) – (unã cu pronj)
ex: lu-adun, ca gãrnutslu proanja

§ prunjar (pru-njĭárŭ) adg prunjarã (pru-njĭá-rã), prunjari (pru-njĭárĭ), prunja-ri/prunjare (pru-njĭá-ri) – (aranã, gãrnuts, etc.) tsi easti mplin cu pronj; tsi-acatsã shi scoati pronj; tsi-ari adunatã (pronj); tsi coatsi; prunjos, prunjat, mprunjat
{ro: puroios}
{fr: purulent}
{en: purulent}

§ prunjos (pru-njĭósŭ) adg prunjoasã (pru-njĭŭá-sã), prunjosh (pru-njĭóshĭ), prunjoasi/prunjoase (pru-njĭŭá-si) – (unã cu prunjar)

§ prunjedz (pru-njĭédzŭ) vb I prunjai (pru-njĭáĭ), prunjam (pru-njĭámŭ), prunjatã (pru-njĭá-tã), prunjari/prunjare (pru-njĭá-ri) – scot pronj tu-unã aranã tsi-adunã, tsi nu-i vindicatã sh-coatsi; nj-si umpli unã aranã (un gãrnuts, fatsa ntreagã, etc.) cu pronj; mpronj, mprunjedz, cuptusescu
{ro: puroia}
{fr: produire du pus, suppurer}
{en: suppurate, fester}
ex: prunje (scoasi pronj, adunã) gãrnutslu; nica-lj prunjadzã, pleaga nu-i vindicatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shurtescu

shurtescu (shĭur-tés-cu) vb IV shurtii (shĭur-tíĭ), shurteam (shĭur-teámŭ), shurtitã (shĭur-tí-tã), shurtiri/shurtire (shĭur-tí-ri) – talj un mãdular multu prunjar a omlui (mãnã, cicior, etc. tsi-acãtsã multu pronj) tra s-lj-ascap bana; talj alumãchili-a unui pom i truplu-a unei plantã; ambuljisescu un pom (trandafil, etc.); fac ashlamai un pom; ambuljisescu
{ro: altoi, tăia, reteza}
{fr: greffer, enter, trancher, couper}
{en: graft, amputate}

§ shurtit (shĭur-títŭ) adg shurtitã (shĭur-tí-tã), shurtits (shĭur-títsĭ), shurtiti/shurtite (shĭur-tí-ti) – (omlu) tsi-lj s-ari tãljatã un mãdular; (pomlu, trandafilu, etc.) tsi easti faptu ashlamai; ambuljisit
{ro: altoit, tăiat, retezat}
{fr: greffé, enté, tranché, coupé}
{en: grafted, amputated}

§ shurtiri/shurtire (shĭur-tí-ri) sf shurtiri (shĭur-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shurteashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi un pom ashlamai
{ro: acţiunea de a altoi, de a tăia, de a reteza; altoire, tăiere, retezare}
{fr: action de greffer, d’enter, de trancher, de couper}
{en: action of grafting, of amputating}

§ nshurtescu (nshĭur-tés-cu) (mi) vb IV nshurtii (nshĭur-tíĭ), nshurteam (nshĭur-teámŭ), nshurtitã (nshĭur-tí-tã), nshurtiri/nshurtire (nshĭur-tí-ri) – (unã cu shurtescu)
ex: lu nshurti (tãlje, shcurtã) dit mesi; nu easti vahtea si nshurtim (s-lj-ambuljisim) ponjlji

§ nshurtit (nshĭur-títŭ) adg nshurtitã (nshĭur-tí-tã), nshurtits (nshĭur-títsĭ), nshurtiti/nshurtite (nshĭur-tí-ti) – (unã cu shurtit)

§ nshurtiri/nshurtire (nshĭur-tí-ri) sf nshurtiri (nshĭur-tírĭ) – (unã cu shurtiri)

§ nishurtit (ni-shĭur-títŭ) adg nishurtitã (ni-shĭur-tí-tã), nishurtits (ni-shĭur-títsĭ), nishurtiti/nishurtite (ni-shĭur-tí-ti) – tsi nu easti shurtit
{ro: nealtoit, netăiat, neretezat}
{fr: qui n’est pas greffé (enté, tranché, coupé)}
{en: that is not grafted, not amputated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn