DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arinã

arinã (a-rí-nã) sf arinj (a-rínjĭ) shi arinuri (a-rí-nurĭ) – cheatrã chisatã (di apã sh-vimtu), faptã ca sãrmi (ca sarea) sh-adunatã la mardzinea di-arãuri, lacuri i amãri;
(expr:
1: cãt tradzi (frãndza sh-)arina; ca spruna sh-ca arina = multi, cãt vedz cu ocljilj; lumi multã;
2: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, tsi nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: nisip}
{fr: sable}
{en: sand}
ex: apa treatsi, arina armãni; arina a amariljei; cu-unã mãnatã di arinã arcatã, s-astupã avlachilu; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; cupii di oi, cãt tradzi arina
(expr: multi); suntu carishti cãts drats, ca spruna sh-ca arina
(expr: ahãntu multsã suntu)

§ arinos (a-ri-nósŭ) adg arinoasã (a-ri-nŭá-sã), arinosh (a-ri-nóshĭ), arinoa-si/arinoase (a-ri-nŭá-si) – cari easti-adrat di-arinã; cari easti mplin di-arinã; cari easti-acupirit di-arinã; cari ari arinã; etc.
{ro: nisipos}
{fr: sablonneux}
{en: sandy}
ex: casa easti adratã pri loc arinos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carcandzal

carcandzal (car-cán-dzalŭ) sm carcandzalj (car-cán-dzaljĭ) –
1: un drac cari, dupã pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsãli di dupã Crãciun pãnã tu dzua di Buboati (Bubuteadzã, Pãtigiuni); car-calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeavul, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.;
2: unã soi di vombir dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj;
(expr: ca carcandzal (draclu) si nhidzi = s-dutsi prit tuti locurli, s-ameasticã tu tuti lucrili)
{ro: diavol care, după credinţa populară coboară pe pământ nopţile dintre Crăciun şi Bobotează; vampir}
{fr: diable qui, d’après la croyance populaire, séjourne sur la terre à partir de Noël jusqu’á l’Epiphanie; sorte de vampir ou de loup-garou}
{en: devil who spends on earth the nights between Christmas and Epiphany; vampire}
ex: daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea un carcandzal (vombir) di darac; eara patrudzãtsiun di carcandzalj, di furi; tuts dratslji sh-carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo

§ carcalandzu (car-cá-lan-dzu) sm carcalandzã (car-cá-lan-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ caracandzu (ca-ra-cán-dzu) sm caracandzã (ca-ra-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ calacandzu (ca-la-cán-dzu) sm calacandzã (ca-la-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

damaschin

damaschin (da-más-chin) sm damaschinj (da-más-chinjĭ) – soi di purnu, un pom tsi nu creashti multu analtu, cu frãndzãli uvali (ca oulu), cari fatsi primuveara lilici albi shi veara yimishi cãrnoasi cu unã oasã nuntru, cu hroma ca vinitã, buni tu mãcari; purnu di Bosna; damashchin, gãrchin, purnu, prun
{ro: specie de prun}
{fr: espèce de prunier}
{en: species of plum tree}

§ damaschinã (da-más-chi-nã) sf damaschini/damaschine (da-más-chi-ni) – yimisha faptã di damaschin, tsi sh-u-adutsi multu cu purna, arucutoasã sh-mari cãt nuca, vinitã, dultsi i acrã sh-bunã tu mãcari; damashchinã, damashcanã, prunã, purnã
{ro: prună}
{fr: prune}
{en: plum}

§

§ damashchin (dha-másh-chin) sm damashchinj (dha-másh-chinjĭ) – (unã cu damaschin)

§ damashchinã (dha-másh-chi-nã) sf damashchini/damashchine (dha-másh-chi-ni) – (unã cu damaschinã)

§ damashcanã (dha-másh-ca-nã) sf damashcani/damashcane (dha-másh-ca-ni) – (unã cu damaschinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzamã

dzamã (dzá-mã) sf dzãmuri (dzắ-muri) shi dzãnj (dzắnj) – muljitura tsi easi dit poamili coapti (gortsã, purtucali, hiumunits, piponj, tumãts, etc.) cãndu suntu apitrusiti; muljitura tsi easi dit carni cãndu easti friptã i heartã; muljitura dit mãcari (amisticatã multi ori cu carni, zãrzãvãts, fãrinã arsã, etc.); muljiturã adratã di poami acri hearti (tra s-tsãnã) cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; pronjlu tsi easi dit unã aranã tsi coatsi; hirturã, supã, ciorbã, ciurbã, acrimi, pronj, etc.
(expr:
1: dzamã aranã = apã tu cari s-hearbi cinushi di lemnu, bunã trã aspilarea-a stranjilor i a vasilor di mãcari
2: dzamã di gãljinã = supã di gãljinã; gãljinã heartã cu dzamã di fãrinã arsã;
3: dzamã di pãni = pãni uscatã heartã tu apã, tu cari s-bagã sh-niheamã cash)
{ro: zeamă, supă, sos}
{fr: jus, bouillon, soupe, sauce}
{en: jus, soup, sauce}
ex: ghela ari multã dzamã; dzamã di carni; mãcarea ari dzamã multã; carni friptã cu dzamã; featsim dzamã (supã); gortsãli apidyi au dzamã; di dzama di agru-pruni s-adarã acrimea; lo nãshti simitsi muljati tu dzamã di erghi di somnu; aspilãm stranjili cu dzamã aranã (di cinushi); mãcãm dzamã di gãljinã
(expr: supã di gãljinã; icã gãljinã heartã sh-cu fãrinã arsã); gãljinã veaclji, dzamã bunã; stricoarã dzama-a mearilor tr-unã shishi

§ zamã (zá-mã) sf zãmuri (zắ-muri) – (unã cu dzamã)

§ dzãmãturã (dzã-mã-tú-rã) sf dzãmãturi (dzã-mã-túrĭ) – mãcari (supã, ciorbã) faptã cu multã dzamã; pãni dinjicatã tu apã heartã cu putsãn umtu
{ro: zeamă lungă; pâine dumicată în apă fiartă cu puţin unt}
{fr: sauce longue; potage maigre}
{en: light sauce; soup made with a lot of water}

§ dzãmos (dzã-mósŭ) adg dzãmoasã (dzã-mŭá-sã), dzãmosh (dzã-móshĭ), dzãmoasi/dzãmoase (dzã-mŭá-si) – tsi easti cu multã dzamã; (yimishi) tsi scoati multã dzamã
{ro: zemos}
{fr: juteux}
{en: juicy}
ex: limonji sh-purtucãlj dzãmoasi (cu multã dzamã); pruna tsi mãcai eara dzãmoasã; nu para furã dzãmoasi limonjili aesti; u-alãsã pri foc shi si ngrushe cã eara dzãmoasã

§ zãmos (zã-mósŭ) adg zãmoasã (zã-mŭá-sã), zãmosh (zã-móshĭ), zãmoasi/zãmoase (zã-mŭá-si) – (unã ca dzãmos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gortsu1

gortsu1 (gór-tsu) sm gortsã (gór-tsã) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gurnits, per (pomlu), dushcu, curcush, caicushcu;
(expr: la gortsul alãvdat (avdzãt), nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: la gortsul avdzãt, s-nu ti duts cu saclu mari; gortsãlj tsi avem noi suntu tuts shurtits

§ gortsu2 (gór-tsu) sn gortsã (gór-tsã) – yimisha faptã di pomlu gortsu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gurnitsã, per (yimisha), pearã, plisadã, caicushcã, curcushi; (fig:
1: gortsã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã; expr:
2: (isãchili suntu) gortsã misurati = isãchili suntu curati, ndreapti;
3: gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã)
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: deadi di-un gortsu (pomlu gortsu) uscat tsi nu fãtsea gortsã (yimishili gortsã, peari, curcushi); tru gãrdina-a noastrã avem tuti turliili di gortsã (ponjlji icã yimishili gortsã); gortsãli atseali bunili li mãcã portsilj; gortsul coada nãpoi u ari

§ gurnits1 (gur-nítsŭ) sm gurnits (gur-nítsĭ) – (unã cu gortsu1)

§ gurnits2 (gur-nítsŭ) sn gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu gortsu2)
ex: gurnitslu (yimisha) sum gurnits (pomlu) cadi

§ agrugortsu1 (a-ghru-gór-tsu) sm agrugortsã (a-ghru-gór-tsã) (scriat shi agru-gortsu1) – (pomlu) gortsu tsi creashti agru tu pãduri, cu boi di mesi, cu lumãchi subtsãri sh-mintiti, frãndzã njits sh-piroasi, cu fructi ca gortsã njits sh-acri; gurits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lacrimã

lacrimã (lá-cri-mã) sf lacrinj (lá-crinjĭ) shi lãcrinj (lắ-crinjĭ) – muljitura (fãrã hromã sh-ca nsãratã) tsi s-aflã tu oclji shi easi cãtivãrãoarã cãndu omlu plãndzi, arãdi multu icã easti ocljul lãndzit; lacrãmã, lacãrmã, lãcrimeauã; (fig:
1: lacrimã = chicutã di apã, aroauã, dzamã dit erghi cãndu li-aruchi, etc.; expr:
2: easti tu lãcrinj = (i) plãndzi, jileashti; (ii) arãdi;
3: plãngu cu lãcrinjli nsus = arãd cu lãcrinj, mi hãrsescu;
4: mi mbairã lãcrinjli cãtrã nghios = plãngu amar cu lãcrinj greali;
5: mi lja, mi curmã lãcrinjli = nji s-umplurã ocljilj di lãcrinj, nj-da lãcrinjli tu oclji;
6: versu lãcrinjli ca pruna; plãngu cu lãcrinj ca nuca = versu multi lãcrinj mãri sh-amari, plãngu multu)
{ro: lacrimă}
{fr: larme}
{en: tear (from eye)}
ex: curã fãntãnj di lãcrinj upãriti; dintr-ocljilj a ljei arosh ca sãndzili, lj-cãdzu unã lacrimã groasã; plãndzea cu lãcrinj; tu livadea-atsea s-afla unã fãntãnã limpidã ca lacrima; nã fãntãnã cu apã limpidã ca lacrima-ali Stãmãrii; ãlj chicã nã lacrimã pri fatsã al Dona; lãcrinj virsã di-arãdeari; soarli arãdi pi lacrima (fig: aroaua) dit erghi; cãndu s-talji yitea primuveara lj-cura lacrinj (fig: chicuti di dzamã); ma u vidzu, l-curmarã lãcrinjli
(expr: lji s-umplurã ocljilj di lãcrinj), s-apruche di nãsã sh-u ntribã; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã lãcrinjli cãtrã nghios
(expr: ahiurhi s-plãngã cu lãcrinj amari); tsi nj-ai, featã-mushatã, tsi-nj ti doari di vershi lãcrinjli ca pruna?
(expr: di plãndzi ahãntu amar?)

§ lacrãmã (lá-crã-mã) sf lãcrãnj (lắ-crãnjĭ) – (unã cu lacrimã)
ex: u loarã lãcrãnjli; lji s-umplurã ocljilj di lãcrãnj; plãndzea cu lãcrãnj cãt nuca

§ lacãrmã (lá-cãr-mã) sf lãcãrnji/lãcãrnje (lắ-cãr-nji) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimeauã (lã-cri-meá-uã) sf lãcrimeali/lãcrimeale (lã-cri-meá-li) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimos (lã-cri-mósŭ) adg (shi adv) lãcrimoasã (lã-cri-mŭá-sã), lãcrimosh (lã-cri-móshĭ), lãcrimoasi/lãcrimoase (lã-cri-mŭá-si) – cari scoati lãcrinj dit oclji; tsi ari lãcrinj ntr-oclji; cari ari ocljilj mplinj di lãcrinj; lãcrãmos, lãcãrmos (fig: lãcrimos = adiljos, dolj, duljos, duriros, suschiros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muscã

muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat

§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei

§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh

§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}

§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn