DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ca

ca (cá) adv, cong –
1: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã unã soi”; (dip) unã soi cu, unã cu; cu; (ashi) cum easti, etc.;
2: zbor tsi-aspuni cã un lucru easti aproapea unã soi di cum easti un altu lucru (ahãntu mari, ahãntu greu, ahãntu diparti, idyea ilichii, etc.); (di) vãrã, aproapea, deavãrliga di, para, etc.;
3: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã un ma mari (njic, greu, diparti, etc.) di-alantu”; di, dicãt;
4: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu zboarãli: ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, s-easti cã, fure-cã, macã, ama, am, ala, mea, amea, disi, cari, etc.;
5: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu: “macã ai mirachea icã vrei si s-facã un lucru; itia, scupolu trã cari s-fatsi un lucru, etc.”; sibepea trã cari, scupolu cu cari, tra, ta, tea
{ro: ca, la fel ca; cam; decăt; dar; dacă; dacă vrei}
{fr: comme; presque, à peu près; que; si; mais; afin de, pour que}
{en: as, like, similar to; almost, close to, approximately; than; if; but; (in order) to, for, so that}
ex: mushuteatsa a featãljei nyilicea ca (unã soi cu; ashi cum lutseashti) un lutseafir; zburashti ca (ashi cum zburashti) un prufit; ca (cu) cari di voi sh-u-adutsi?; s-poartã ca cãndu (ashi cum easti un tsi) criscu tu pãduri; pitã ca (cum easti atsea) di cash; cãntã ca (ashi cum s-cãntã) la numtã; lai ca (unã soi cu) tãcinili; di-aoa pãnã-aclo ca (aproapea, deavãrliga di, vãrã) doauã oari cali; nu ca (para) ari chefi sh-nãsã; u ved, ca (cã easti aproapea, vãrã) xeanã sh-anjurzeashti; imnã cu eapa-a lui tut ca (aproapea) pri dinãpoi; shidzum deadun ca (vãrã, aproapea, deavãrliga di) doi mesh di dzãli; eara ca (aproapea) njadzãnoaptea; om tricut, ca (di vãrã, aproapea, deavãrliga) di shaptidzãts di anj; ca (easti niheamã) greu ãnj pari; altãoarã, ca fricã s-avdza tu loclu a nostru; ca (s-featsirã taha cã) s-shutsãrã, ca (s-featsirã taha cã) si-anvãrtirã; ca nu-lj (nu-lj para) yini ghini; cama mushat ca (di) tini, nu easti nitsiun; o, ca vai, ca vai di noi! (tu scriarea-a noastrã: o, cavai, cavai di noi); ca (ma) si-nj mor… sh-ca (ma) si nveatsã curbishana; ca (ma) sã-nj dats cu vreari, nu-ari sãndzi, ma, ca (cari, s-easti cã) s-nu va, va s-hibã moarti; ca (macã va) s-yinã, va lj-u dau; tini di-iu eshti? di Grabuva, ca (ma) sã shtii, cãtrã Muscopuli; du-si ca (itia trã cari s-dusi; cã vrea; cu scupolu, tra) sã-l veadã; ca (cã vrem, tra) s-putem s-u arãdem; nu ma putu ca (tra) s-aravdã; ca (cu scupolu; ari mirachea, tra) s-da scumpa-a lui aveari; vinji ca (cã vrea; itia trã cari vinji easti, tra) sã nveatsã carti; ca (tra, tea; ma) s-putem s-n-apruchem; Toli nu vrea ca (tea, trã tse, ta) s-yinã; cã nu vream ca (tea, ta) s-vatãm; Pashtili amãnã ca (tea, tra) s-yinã; vrui ca (tea, atsea tra) s-fug; ca (ta, tra; ma) s-lu scoatã; ca (ta; ma) s-nj-aminj unã pishtoalã; vru ca s-easã; lji scriai ca s-yinã; s-dusi ca s-lji spunã tsi vrea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chirixescu

chirixescu (chi-ric-sés-cu) vb IV chirixii (chi-ric-síĭ), chirixeam (chi-ric-seámŭ), chirixitã (chi-ric-sí-tã), chirixiri/chirixire (chi-ric-sí-ri) – (ca prufit) lã spun (l-aduc) a oaminjlor pri loc, zborlu-al Dumnidzã din tser; (ca preftu) tsãn un zbor la bisearicã (di-aradã dupã tsi bitiseashti lituryia) tra s-limpidzãscu tsi easti scriat tu vãnghelj shi s-lji urnipsescu crishtinjlji s-hibã bunj shi s-facã vrearea-al Dumnidzã; (ca prufit) lã spun (l-aduc) a oaminjlor pri loc, zborlu-al Dumnidzã din tser; prufitipsescu
{ro: predica}
{fr: prêcher}
{en: preach}
ex: hãrisea-ti a prufitslor tsi chirixea sh-lã si mburi zborlu a lor; s-chirixeashti amirãrilji din tser

§ chirixit (chi-ric-sítŭ) adg chirixitã (chi-ric-sí-tã), chirixits (chi-ric-sítsĭ), chirixiti/chirixite (chi-ric-sí-ti) – (atsel) a curi preftul dit bisearicã lj-tsãni un zbor; (atsel) a curi lj-si dzãtsi cã easti ghini s-adarã un lucru; prufitipsit
{ro: predicat}
{fr: prêché}
{en: preached}

§ chirixiri/chirixire (chi-ric-sí-ri) sf chirixiri (chi-ric-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chirixeashti; prufitipsiri
{ro: acţiunea de a predica}
{fr: action de prêcher}
{en: action of preaching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prufit

prufit (pru-fítŭ) sm prufits (pru-fítsĭ) – om pitricut pri loc di Dumnidzã (tu pistea uvriascã sh-crishtinã), tra s-l-aspunã-a oaminjlor nomurli cu cari lipseashti s-bãneadzã shi acshu si spunã tsi va si s-facã trãninti tu lumi; (fig: prufit = (i) om cari poati s-pruveadã trãnintili cu-atseali tsi va si s-facã tu lumi; omlu (muljarea) tsi arucã tu cãrtsã (cafei, palmã, etc.) tra s-pruveadã trãnintili; (ii) Muhamed (Prufitlu), tu pistea nturtseascã)
{ro: profet}
{fr: prophète; devin}
{en: prophet; fortune-teller}
ex: furã multsã prufits cari prufitipsirã yinearea-a Hristolui

§ prufitsã-lji/prufitsãlje (pru-fi-tsắ-lji) sf prufitsãlj (pru-fi-tsắljĭ) – atseali tsi dzãtsi (pruveadi) prufitlu cã va si s-facã trãninti
{ro: profeţie}
{fr: prophétie}
{en: profecy}
ex: s-featsi prufitsãlja-a lui

§ prufi-tii/prufitie (pru-fi-tí-i) sf prufitii (pru-fi-tíĭ) – (unã cu prufi-tsãlji)

§ prufitipsescu (pru-fi-tip-sés-cu) vb IV prufitipsii (pru-fi-tip-síĭ), prufitipseam (pru-fi-tip-seámŭ), prufitipsitã (pru-fi-tip-sí-tã), prufitipsiri/prufitipsire (pru-fi-tip-sí-ri) – (ca prufit) dzãc zborlu-al Dumnidzã; dzãc (pruved) tsi va si s-facã trãninti; nj-yini ergu (unã noimã); pruved, prived, etc.
{ro: profetiza, prezice}
{fr: prophétiser; prédire}
{en: prophesy, foretell}
ex: nj-ari prufitipsitã (nj-pruvidzurã) tuti aralili tsi-nj tihisirã

§ prufitipsit (pru-fi-tip-sítŭ) adg prufitipsitã (pru-fi-tip-sí-tã), prufitipsits (pru-fi-tip-sítsĭ), prufitipsiti/prufitipsite (pru-fi-tip-sí-ti) – (zborlu-al Dumnidzã) ashi cum easti-aspus di-un prufit; (atseali) tsi li ari dzãsã un prufit cã va si s-facã trãninti; (lucru) tsi s-ari faptã ashi cum s-ari prividzutã ma ninti; pruvidzut, prividzut, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ved

ved (védŭ) (mi) vb II vidzui (vi-dzúĭ), videam (vi-deámŭ), vidzutã (vi-dzú-tã), videari/videare (vi-deá-ri) – aduchescu cu mintea i ocljilj tsi s-fatsi; hiu martir la-atseali tsi s-fac dinintea-a mea; mutrescu cu mintea i ocljilj tra s-mi cãndãrsescu di-un lucru; mi aflu tu-unã catastasi; lj-fac unã vizitã; caftu, mutrescu s-nu hiu lãndzit; l-mutrescu sh-lj-am frundidã cã-i niputut; mutrescu, nj-aruc ocljilj;
(expr:
1: ved lunjina-a dzuãljei = mi-amintu, mi-afet, mi fac;
2: nu s-veadi cipit di om = nu-ari vãrnu;
3: fug sh-nu ved iu calcu, cãtrã iu mi duc = (alag) multu agonja sh-nu-am chiro s-mutrescu iu calcu;
4: nu ved iu calcu di harauã = hiu multu hãrsit;
5: ved, tsi nu ved = ved multi di multi, ved tuti tsi s-fac;
6: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
7: cum mi vedz shi cum ti ved = easti limpidi, easti sigur, ashi easti;
8: s-veadi cã… = s-pari cã…, s-poati cã…;
9: u ved streasã luguria = ved zori, ved cã s-mintescu lucrili;
10: vidzui sh-pãtsãi = mi pidipsii multu, avui multã zori;
11: s-nã videm sãnãtosh = zboarã (unã soi di urari) cu cari s-disparti lumea;
12: cari s-lu veadã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti pirifan, s-cãmãruseashti, va s-lu veadã dunjaea tsi mushat (ghini nviscut, etc.) easti;
13: tsi-avdzãt shi tsi vidzut? = zboarã cu cari poati sã nchiseascã un pãrmit;
14: tsi s-vedz? tsi s-tsã veadã ocljiul? = zboarã tsi li dzãtsi omlu cãndu s-fatsi tsiva aniorihta;
15: cum nu ts-au vidzutã ocljilj = cum nu poati s-tsã treacã prit minti)
{ro: vedea, cerceta, examina, îngriji}
{fr: voir, chercher, examiner, soigner}
{en: see, search, examine, look after, nurse}
ex: oclji-lj ved ghini pãnã tora; tsi-avdzãt shi tsi vidzut?; mi duc s-lu ved (s-lji fac nã vizitã); vedz (mutrea) ghini tsi fats; yeatrul mi vidzu ghini (mi mutri ghini trã lãngoarea tsi-u am); mutrea tora, ti-am vidzutã; nu vedz, (ea mutrea, minduea-ti), cari s-avea dusã, avea faptã nã guvã ntr-apã; vedzã-ti n gepi (mutrea-ti, caftã-ti); yeatrul mi vidzu ghini (mi cãftã, mi mutri s-nu-am tsiva); hiu lãndzit, mea, nu mi vidzut (cã earam lãndzit nu mi mutrit); nãs veadi sh-di tatã-su sh-di mã-sa (lj-mutreashti cã-s nipututs); sh-va videm di vã li dau
(expr: poati s-vã li dau); cari s-u veadã la bisearicã nãsã, cu ahtãri nurãri
(expr: cari s-u veadã cum s-cãmãruseashti); n pãduri nu s-videa cipit di om
(expr: nu-avea vãrnu); nitsi nu videa iu cãlca
(expr: alãga ahãntu-agonja cã nu-avea chiro s-veadã iu calcã), acshitsi li tindea ciunili; tsi s-tsã veadã ocljul?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn