35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;
36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

{fr: tomber; s’écrouler}
{en: fall; collapse}
ex: frãndzãli ma-ts cad earna; cadz, pitã di lapti, cadz, cãdãifi, cadz flurie, cadz fustane, cadz di tuti; casa va nã cadã (va nã s-aruvueascã, va nã si surpã); murlu-a casãljei cãdzu (s-surpã); trã Hristolu nãsh cãdzurã; cãdzu niptut
(expr: lãndzidzã) sh-muri; cãdzu arãulu
(expr: arãulu fu azvimtu); luplu cadi
(expr: easti azvimtu) di ursã; a fratilui ãlj cadi casa
(expr: ari ndreptu la casã); partea tsi nã cadi s-u lom
(expr: tsi easti trã noi, tsi nã yini a nauã); a ljei nu-lj cãdzu
(expr: nu-lj si da) tsiva; zborlu-a lui nu-lj cadi mpadi
(expr: zborlu-a lui easti ascultat, easti sãldisit); celniclu cãdzu nafoarã
(expr: chiru tuti oili, avearea); cadi nafoarã
(expr: ari ipilipsii); cãdzu pri dzinuclji n fatsa-a lui s-lji caftã ljirtari
(expr: lj-cãftã, lj-si ngricã multu tra s-lu ljartã); muljerli nu cãdea ma nghios
(expr: nu s-alãsa astricuti); mãcãrli aesti cad greali
(expr: nu s-hunipsescu lishor) trã stumahea-a ta; zborlu-a tãu va-lj cadã greu
(expr: va-l cãrteascã); acãtsarã s-cadã tufeclji
(expr: nchisirã si s-avdã aminãri, plãscãnituri di tufechi); pãgana cãdzu analtu pri furi
(expr: tihisi tra s-da tamam di furi; s-hiumusi, s-arcã pri furi); lj-cãdzum cu mari pãlãcãrii
(expr: lj-pricãdem, nã ngricãm multu); cãtrã iu cadi
(expr: s-aflã) hoara-a voastrã?; lucru aestu nu-nj cadi tu pãzari
(expr: lu-aflu scumpu, nu nji sã ndreadzi huzmetea); lucrul aestu nã cãdea s-lu-adrãm noi
(expr: lipsea s-lu-adrãm noi, eara arada-a noastrã); feata-lj cãdzu tu mari vreari
(expr: lu-arãseashti, u va multu feata); vai cãdem adz pri tufechi =
(expr: va s-agiundzem tu-un loc iu s-aminã tufechili); patrulji furi cãdzurã
(expr: murirã, furã acãtsats, furã vãtãmats)

§ cãdzut (cã-dzútŭ) adg cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdzuts (cã-dzútsĭ), cãdzuti/cãdzute (cã-dzú-ti); tsi s-ari minatã di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã-l trapsi greatsa sh-nu mata avea tsiva pi cari si sta; tsi s-ari disfaptã di loclu iu eara acãtsat shi s-ari minatã (cãtrã nghios); chicat; arãvul-sit, surpat, survuljisit, dãrãmat, aruvuit, aruvulsit, etc.
{ro: căzut; prăbuşit}
{fr: tombé; écroulé}
{en: fallen; collapsed}
ex: carni di caprã cãdzutã
(expr: caprã vãtãmatã)

§ cãdeari/cãdeare (cã-deá-ri) sf cãderi (cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi tsiva (cariva); chicari; arãvulsiri, surpari, survuljisiri, dãrãmari, aruvuiri, aruvulsiri, etc.
{ro: acţiunea de a cădea; de a se prăbuşi; cădere, prăbuşire}
{fr: action de tomber; de s’écrouler}
{en: action of falling; of collapsing}
ex: cu cãdearea tsi cãdzu, sh-freadzi ciciorlu

§ cãdzãturã (cã-dzã-tú-rã) sf cãdzãturi (cã-dzã-túrĭ) – atsea tsi pati un cãndu cadi
{ro: căzătură; prăbuşire}
{fr: chute}
{en: fall; tumble}

§ pricad (pri-cádŭ) vb II pricãdzui (pri-cã-dzúĭ), pricãdeam (pri-cã-deámŭ), pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) – pãlãcãrsescu multu; lj-cad rigeai; paracad, mi-angrec; pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu, rog
{ro: implora, ruga stăruitor}
{fr: prier avec insistance; implorer}
{en: beg, implore}
ex: lj-pricadi trã (l-pãlãcãrseashti multu s-lji da) unã oai; tihea-lj pricãdzu (lj-cãdzu cu mari pãlãcãrii) la cioarli a mintiljei; ãts pricad (ti pãlãcãrsescu multu), lai munte frate; yini la aushlu shi-lj pricadi (pãlãcãrseashti) s-u-apreadunã n casã; lj-pricãdzurã-a amirãlui s-lu ljartã; lj-pricãdzu la cicioarli a lui; lã cadi sh-pricadi, la elj sh-la Dumnidzã, s-aibã njilã di nãs

§ pricãdzut (pri-cã-dzútŭ) adg pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdzuts (pri-cã-dzútsĭ), pricãdzu-ti/pricãdzute (pri-cã-dzú-ti) – tsi lu-ari pãlãcãrsitã multu pri cariva; tsi fu pãlãcãrsit multu di cariva; tsi-lj s-ari angricatã cariva; paracãdzut, ngricat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: implorat, rugat stăruitor}
{fr: prié; imploré}
{en: begged, implored}

§ pri-cãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) sf pricãderi (pri-cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva-lj pricadi a unui; paracãdeari, angri-cari, ngricari, rigeai, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri
{ro: acţiunea de a implora, de a ruga stăruitor; implorare; cerere insistentă}
{fr: action de prier; d’implorer; prière, sollicitation}
{en: action of begging, of imploring; request}
ex: fãrã multi pricãderi (rigei, ngricãri)

§ paracad (pá-ra-cádŭ) vb II paracãdzui (pá-ra-cã-dzúĭ), paracãdeam (pá-ra-cã-deámŭ), para-cãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) – (unã cu pricad)
ex: el lj-paracãdzu (l-pãlãcãrsi multu) s-lu-alasã; pãnã atumtsea, paracadi (cadi-lj rigeai) sh-tini; lj-paracãdzui (l-pãlãcãrsii multu) s-mi ljartã

§ paracãdzut (pá-ra-cã-dzútŭ) adg paracãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdzuts (pá-ra-cã-dzútsĭ), paracãdzuti/paracãdzute (pá-ra-cã-dzú-ti) – (unã cu pricãdzut)

§ paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) sf paracãderi (pá-ra-cã-dérĭ) – (unã cu pricãdeari)

7: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
8: nj-u dau cu cariva = mi bat, mi-alumtu, n-agudim;
9: nj-u dau ãn coastã = stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); strãmbu narea, frãngu coasti, frãngu oasi;
10: nj-dau dintsãlj pi cheatrã = nji nturyisescu (struxescu) dintsãlj; mi ndreg s-lu fac un lucru;
11: nu dau banã = nu-alas isih, lj-mãc bana;
12: lj-dau di mãnear = hãbãrsescu, dau simasii (la-atseali tsi dzãtsi, mindueashti i aducheashti cariva);
13: dau limãreaua di cariva = fug diparti di cariva;
14: dau = dau trã mortsã;
15: nj-easti datã = nj-easti scriatã di miri, nj-easti ursitã di la Dumnidzã)
{ro: da}
{fr: donner}
{en: give}
ex: ca s-nã dats, va vã dãm tsi nu nã deadim; ea didets-nji shi fanfurã; lã deadit ordzu a caljlor?; ama cã ma nj-ul desh; ma desh (didesh, deadish) tra s-ai alãvdari; ma desh (didesh, deadish) cu inima curatã; dau s-es (caftu, nchisescu s-es) din casã; lj-deadi a featãljei multã pai; dau (caftu) s-fug ma el nu mi-alasã; cãtse nu-lj dãdea tinjii
(expr: nu-l tinjisea); dã-lã hãbari
(expr: dzã-lã tra sã shtibã) cã vinjirã; nã deadirã zbor
(expr: nã tãxirã); deadi
(expr: ishi, fitrusi) earba; ayinea da
(expr: fatsi) multã auã; vai da
(expr: vai cadã) ploai; Sãmãrina deadi
(expr: cãdzu) neauã; l-bãgarã s-da dupã
(expr: ducã, s-pingã) oi; fãrã s-da n coasti vãrãoarã
(expr: fatsi lucrul fãrã s-mindueascã dip tra s-nu-l facã); sh-u da n coastã
(expr: s-mindueashti ma s-lu facã lucrul); cãndu da
(expr: easi) luna; sh-deadi
(expr: apiri) albul soari; ca luna tsi da
(expr: s-alãnceashti pri tser); da dzua
(expr: apirã, creapã dzua); dorlu s-nu s-aprindã, ca troarã da
(expr: easi, creashti) fidanlu; aclo va s-dai di-un
(expr: va s-aflji, va s-andãmuseshti, va ti-astalj cu-un) cãni; sor, dã
(expr: nedz, imnã) nãinti; du-ti, dã pãn di
(expr: nedz, du-ti, s-agiundzi pãnã la) mushatã; s-deadi pãn di (agiumsi pãnã la) Dumnidzã; cãtrã murmintsã lj-u deadi
(expr: fudzi, s-dusi); lj-u deadirã
(expr: s-dusirã, tricurã) prit hoari; s-deadi
(expr: s-dusi, intrã, s-lo) tu pãduri dupã pulj; s-nu da loclu di el
(expr: s-nu-agudeascã loclu, s-azboairã); loc nu dãdea di Custandini; si-sh da dintsãlj pi cheatrã
(expr: si shi nturyiseascã dintsãlj); sãhatea deadi tsintsi di noapti
(expr: sãhatea asunã, aspuni oara tsintsi di noapti); s-alinã nsus s-da
(expr: s-asunã) cãmbana; deadim
(expr: intrãm) tu primuvearã; ninca nicãntatã cuclu, elinlu sh-u da
(expr: s-alumtã) cu turcul; s-deadirã
(expr: s-agudirã, s-alumtarã) cu-ahãntã fortsã; l-deadish
(expr: lu-arcash, lu zdupunish) dipadi di-lj cripã hearea; aoa va dãm di multi-arali
(expr: n-agudim di multi-arali, va trãdzem multi); deadim limãreaua di elj
(expr: fudzim diparti di elj); da sh-lja dit lumea-aestã
(expr: moari); mãrata di gãljinã sh-deadi suflitlu
(expr: muri); nu u dã, cari ãts da mãna
(expr: ma s-cutedz); sh-u deadi n cheptu
(expr: giurã s-lj-u plãteascã) chirutlu; vãrã nu putea si-lj da cali
(expr: s-aducheascã); nu vrurã s-lji talji caplu, shi-lj deadirã cali
(expr: l-sãlãghirã, lu-alãsarã s-fugã); sh-u da
(expr: sh-fudzi) aushlu cãtrã di partea-atsea; bunili tuti deadi Dumnidzã cu dauãli mãnj
(expr: lã deadi multi sh-di tuti); cari u dãdea di mãnear?
(expr: cari u hãbãrsea?; cari dãdea vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsea i fãtsea?); deadi hãbari
(expr: lã spusi, hãbãrsi) la ascherea dit unã hoarã; vulpea-lj deadi nã cali
(expr: vulpea-lj dzãsi, lu urnupsi cum s-facã); dor nji-i s-dau oclji ningã nãoarã cu nãs
(expr: s-lu ved ninga nãoarã); s-dusirã shi deadirã plãngu
(expr: s-plãmsirã) la amirãlu; hiljlu di-amirã-lj deadi zbor
(expr: lj-tãxi); deadi zborlu
(expr: ãlj tãxi), si-lj da ficiorlu; cum sh-avea datã zborlu
(expr: u-avea tãxitã); lj-u deadirã
(expr: fudzirã) cãtrã tu lumi; alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: sh-fudzirã, s-dusire pri cãrari); s-deadi
(expr: fudzirã, alãgarã) dupã nãsi; cari si zburãrã shi-sh deadirã mintsãli
(expr: s-urnipsirã un pi-alantu); puljlu nu-lj dãdea banã a featãljei
(expr: nu u-alãsa isihã feata) iu s-dutsea; un pondu di pulj, nu-nj da banã
(expr: nu-nj mi-alãsa isih) iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea; ursa, tsi nu-lj da banã
(expr: tsi nu u-alãsa isihã, tsi-lj mãca bana) a featãljei

§ dat1 (dátŭ) adg datã (dá-tã), dat (dáts), dati/date (dá-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari teasã a unui tra s-lu lja (s-lu tsãnã, s-lu aibã, etc.);
(expr:
1: dat di fãrmac = nvirinat, aplucusit di-amãrãciuni, etc.;
2: dat ãn cap = zurlu, anapud, andihristu, etc.)
{ro: dat}
{fr: donné}
{en: given}
ex: sicãrli furã dati; s-nu-sh calcã zborlu dat
(expr: s-facã atsea tsi-avea tãxitã); giunarlu cu mustatsa datã
(expr: tsi-avea nchisitã si s-aspunã, s-creascã); aushlu chiragi dat di fãrmac
(expr: aplucusit di nvirinari, nvirinat); tãcuts, dats di fãrmac
(expr: aplucusits di-amãrãciuni); easti un dat ãn cap!
(expr: zurlu)

§ dari1/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da tsiva;
(expr: lj-ari trã dari al Mihali (al Hali) = easti ca glareshcu; nu u-ari tutã mintea; sh-ari chirutã mintea; lj-hurseashti al Mihali)
{ro: acţiunea de a da}
{fr: action de donner}
{en: action of giving}
ex: trã dari (tra s-da tsiva) nu vrea s-avdã; lj-am trã dari (am s-lji dau tsiva); streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; aricilu nu-i trã diznjirdari ma tri dari cu shclots
(expr: tra-aguniri); cu darea trets sh-amarea

§ dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) sf dãderi (dã-dérĭ) – (unã cu dari1/dare)
ex: mi sãturai di dãdeari shcop
(expr: di bãteari); cu dãdearea
(expr: alãncirea pri tser) laea lunã

§ dat2 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi fatsi, etc.); dari, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã;
2: lucrili tsi lj-adutsi shi paradzlji tsi-lj fatsi cariva dit avearea tsi u ari (cum easti, bunãoarã, toclu tsi-l lja di la paradzlji dats borgi la cariva, nichea di la unã casã i loc tsi lu-ari, etc.)
{ro: taxă, impozit; venit, rentă}
{fr: taxe, dîme, impôt; revenu, rente}
{en: tax, duty; revenue, income, rent}
ex: nu-nj plãtii datlu (darea, forlu, hargea, gileplu, etc.); va nj-alinj datlu?; datlu cãtrã amirãrilji; noi pãltim datlu tsi-l vrem cati an; amaneti tri plãtirea-a datlui; ca s-lja dat (nichi) di cati casã; n casã dat (nichi) nã da

§ dari2/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: avem dãri (foruri, viryii) greali; lj-ari trã dari al Mihali (lj-hurseashti tsiva al Mihali; icã expr: easti niheamã ca glar, ca lishor di minti)

§ dari3/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – misali (cu mãcari, pescu, yin, colivã, yimishi, etc.) tsi s-da la oaspits sh-la lumea ftoahã (la bisearicã i chimitiryiu, dupã tsi preftul dyiuvãseashti trã suflitlu-a mortsãlor sh-trã adutsearea-a lor aminti); misali, trisalj, trisayi, puminii, pãmãntu, pomean, pumean, spumean, etc.
{ro: parastas}
{fr: aumône en mémoire d’un mort}
{en: memorial service}
ex: dãdea darea (misalea) a aushlui

§ nidat (ni-dátŭ) adg nidatã (ni-dá-tã), nidat (ni-dáts), nidati/nidate (ni-dá-ti) – tsi nu easti dat
{ro: nedat}
{fr: qui ne pas donné}
{en: not given}

§ nidari/nidare (ni-dá-ri) sf nidãri (ni-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu da tsiva
{ro: acţiunea de a nu da}
{fr: action de ne pas donner}
{en: action of not giving}

§ nidatã (ni-da-tã) sf fãrã pl – ninti ca… (si s-facã tsiva); ninti di
{ro: înainte de…}
{fr: avant de}
{en: before}
ex: nchisim nidatã (ninti ca s-da) soarili; unã dimneatsã tsã si scoalã, nidatã soarili (ninti di Data-a soarili) shi, aoa fac sotslji!; ca s-agiungu nidatã soari; nidatã (ninti ca s-batã) cãmbana s-avdu cãntitsi n pãdz

§ dator (da-tórŭ) adg datoari/datoare (da-tŭá-ri), datori (da-tórĭ), datoari/datoare (da-tŭá-ri) – cari ari trã dari a unui tsiva; tsi lj-ari borgi a unui; dãtor
{ro: dator}
{fr: débiteur}
{en: debtor}

§ dãtor (dã-tórŭ) adg dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri), dãtori (dã-tórĭ), dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri) –
1: cari ari trã dari a unui tsiva; cari lj-ari borgi a unui;
2: cari da tsiva a unui
{ro: dator; dătător}
{fr: débiteur; qui donne}
{en: debtor; who gives}
ex: Dumnidzale, dãtor a banãljei (cari deadi bana)

§ dãtãtor (dã-tã-tórŭ) adg dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri), dãtãtori (dã-tã-tórĭ), dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri) – cari da tsiva a unui; dãtor
{ro: dătător}
{fr: qui donne}
{en: who gives}
ex: Dumnidzã, dãtãtorlu di banã; nãs easti dãtãtorlu di bunets

§ dãtãturã (dã-tã-tŭ-rã) sf dãtãturi (dã-tã-tŭrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un arucã tsiva (cu mãna); aguditurã
{ro: lovitură, aruncătură}
{fr: jet}
{en: throw}
ex: tu-unã dãtãturã (aguditurã) cu ciumaglu cãdzurã dzatsi meari

§ dari-loari/dari-loare (dá-ri-lŭá-ri) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vindi (shi s-acumprã) tsiva; vindeari, acumprari, alishvirishi, daraverã
{ro: afacere, tranzacţie, schimb, alişveriş, vânzare}
{fr: affaire, transaction, échange, vente}
{en: affair, transaction, exchange, sale}
ex: s-fatsi mari dari-loari (acumprari sh-vindeari di lucri); s-am cu voi eu dari-loari (alishvirishi); cuscrilja s-asparsi shi vãrnã dari-loari (alishvirishi) nu-am cu tini, ni cu hilji-ta; mãcã sh-bea cu-a tãu, shi dari-loari nclo

§ daraverã (da-ra-vé-rã) sf daraveri (da-ra-vérĭ) – (unã cu dari-loari)
ex: am daraverã cu nãs; au daraveri, unlu cu-alantu

§ apudau (a-pu-dáŭ) (mi) vb I apuded (a-pu-dédŭ), apudam (a-pu-dámŭ) shi apudãdeam (a-pu-dã-deámŭ), apudatã (a-pu-dá-tã), apudari/apudare (a-pu-dá-ri) shi apudãdeari/apudãdeare (a-pu-dã-deá-ri) – dau aproapea tut
{ro: da aproape tot}
{fr: donner (presque) intégralement}
{en: give (almost) totally}

§ apudat (a-pu-dátŭ) adg apudatã (a-pu-dá-tã), apudat (a-pu-dáts), apuda-ti/apudate (a-pu-dá-ti) – cari ari datã aproapea tut
{ro: dat aproape tot}
{fr: donné (presque) intégralement}
{en: given (almost) totally}

§ apudari/apudare (a-pu-dá-ri) sf apudãri (a-pu-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un da aproapea tut
{ro: acţiunea de a da aproape tot}
{fr: action de donner (presque) intégralement}
{en: action of giving (almost) totally}

§ prudau (pru-dáŭ) (mi) vb I pruded (pru-dédŭ), prudam (pru-dámŭ) shi prudãdeam(?) (pru-dã-deámŭ), prudatã (pru-dá-tã), prudari/prudare (pru-dá-ri) – lj-fac arãu a unui oaspi tsi ari ncreadiri n mini cu-aspunearea la dushmanlj-a lui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii (shtiuti di mini sh-nishtiuti di dushmanj); mi dau di partea-a dushmanlui sh-mi-alumtu cu oaspili tsi lu-aveam ma ninti; aspun fãrã s-voi (scot tu padi) lucri nishtiuti di altsã tsi pot sã-nj facã arãu (a njia icã a oaspitslor a mei); prudusescu, pridau; angãlisescu, angãlsescu
{ro: trăda}
{fr: trahir}
{en: betray, reveal}
ex: cati foc pruda (aspuni, scoati tu padi) nã coardã; tini nã prudeadish (prudusish)

§ prudat (pru-dátŭ) adg prudatã (pru-dá-tã), prudats (pru-dátsĭ), prudati/prudate (pru-dá-ti) – tsi fu arãs di-un oaspi cari-lj dzãsi a dushmanlui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii; (lucrili) tsi suntu-aspusi a unui dushman (cu vreari i nivreari) sh-cari pot s-facã arãu; prudusit, pridat; angãlisit, angãlsit
{ro: trădat}
{fr: trahi}
{en: betrayed, revealed}

§ prudari/prudare (pru-dá-ri) sf prudãri (pru-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruda tsiva i cãndu cariva easti prudat; prudusiri, prudusii, pridari; angãlisiri, angãlsiri
{ro: acţiunea de a trăda; trădare}
{fr: action de trahir; trahison}
{en: action of betraying, of revealing; betrayal}

§ prudot (pru-dótŭ) sm, sf prudotã (pru-dó-tã), prudots (pru-dótsĭ), prudoti/prudote (pru-dó-ti) – omlu tsi ari prudatã tsiva i prudatã pri cariva tsi-lj fatsi ncreadiri (un oaspi, cratlu iu bãneadzã, etc.)
{ro: trădător}
{fr: traître, délateur}
{en: traitor}

§ pridau1 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) – (unã cu prudau)
ex: hilj-tu nã prideadi (prudeadi); lu prided iu eara ascumtu; nu-avu njilã di mini sh-mi prideadi; minti shcurtã muljarea, s-arãdi shi-lj si prida

§ pridat1 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) – (unã cu prudat)

§ pridari1/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusescu (pru-du-sés-cu) (mi) vb IV prudusii (pru-du-síĭ), pruduseam (pru-du-seámŭ), prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) – (unã cu prudau)

§ prudusit (pru-du-sítŭ) adg prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusits (pru-du-sítsĭ), prudusiti/prudusite (pru-du-sí-ti) – (unã cu prudat)

§ prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) sf prudusiri (pru-du-sírĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusii/prudusie (pru-du-sí-i) sf prudusii (pru-du-síĭ) – faptul adrat di-atsel tsi pruda pri cariva i tsiva; prudusiri, prudari, pridari
{ro: trădare}
{fr: trahison}
{en: betrayal}

§ pridau2 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) –
1: ãlj dau a cuiva un lucru s-lu aibã di la mini (i cã-lj lu am trã dari di la altu); fac tislimi;
2: pricu-noscu cã chirui tu-alumtã sh-tr-atsea dipun armili sh-alas dush-manjlji s-mi lja sclav;
3: tsãn un zbor la sculii sh-lã spun a ficiorlor lucri tsi au trã nvitsari;
4: nj-bag multã zori (mi furtsedz) tra s-adar un lucru; (mi) paradau; pãrãdusescu
{ro: (se) preda, livra}
{fr: transmettre, confier, livrer, (se) rendre, capituler; ensei-gner}
{en: deliver, surrender, lecture}
ex: vrui s-mi pridau (s-mi-alas acãtsat); pitricu hãbari, i s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã

§ pridat2 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) –
1: (lucru) tsi easti dat a unui; tsi easti faptu tislimi;
2: tsi pricunuscu cã ari chirutã alumta shi s-alasã s-hibã loat sclav di dushmanj;
3: zbor tsãnut trã ficiorlji di la sculii cu lucrili tsi lipseashti s-li nveatsã; paradat, pãrãdusit
{ro: predat, livrat}
{fr: livré, delivré, capitulé, enseigné}
{en: delivered, surrendered, lectured}

§ pridari2/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti pridat, un zbor easti pãrãdusit i cariva s-ari paradatã sclav a dushmanlui; fãtseari tislimi, paradari, pãrãdusiri
{ro: acţiunea de a (se) preda, de a livra}
{fr: action de livrer, de (se) rendre, de capituler}
{en: action of delivering, of surrendering}

§ paradau (pá-ra-dáŭ) vb I paraded (pá-ra-dédŭ), paradam (pá-ra-dámŭ) shi paradãdeam(?) (pá-ra-dã-deámŭ), paradatã (pá-ra-dá-tã), parada-ri/paradare (pá-ra-dá-ri) shi paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) – (unã cu pridau2)
ex: nu ti paradã ahãntu (nu ts-bagã sh-ahãntã zori)

§ paradat (pá-ra-dátŭ) adg paradatã (pá-ra-dá-tã), paradats (pá-ra-dátsĭ), paradati/paradate (pá-ra-dá-ti) – (unã cu pridat2)

§ paradari/paradare (pá-ra-dá-ri) sf paradãri (pá-ra-dắrĭ) – (unã cu pridari2)

§ paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) sf paradãderi (pá-ra-dã-dérĭ) – (unã cu pridari2)

§ pãrãdusescu (pã-rã-dhu-sés-cu) vb IV pãrãdusii (pã-rã-dhu-síĭ), pãrãduseam (pã-rã-dhu-seámŭ), pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) – (unã cu pridau2)
ex: pãrãduseashti ghini dascalu; furlu nu s-pãrãdusi

§ pãrãdusit (pã-rã-dhu-sítŭ) adg pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusits (pã-rã-dhu-sítsĭ), pãrãdusiti/pãrãdusite (pã-rã-dhu-sí-ti) – (unã cu pridat2)

§ pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) sf pãrã-dusiri (pã-rã-dhu-sírĭ) – (unã cu pridari2)

(expr: tsi-sh bãgã, tsi-l featsi s-hibã ma dishteptu); ficiorlu acãtsã s-dipunã minti
(expr: si s-facã cu minti, sã-lj yinã mintea); dipusi budzãli
(expr: s-cãrti) dupã tsi-lj dzãsh aesti zboarã; el ca dipusi dzeanili
(expr: nu-lj pãru ca ghini, s-cãrti); tuts niurarã, dipusirã dzeanili
(expr: s-cãrtirã, sã nvirinarã); tinjia-a grãnlui dipusi
(expr: scãdzu) n pãzari; dipunarã (dipusirã) apili-a arãului (apili-a arãului scãdzurã; icã expr: s-virsarã apili-a arãului, pristi mardzini); dipusi amirãlu di pri scamnu shi-l bãgã hilj-su
(expr: alãsã thronlu shi-l deadi a hilj-sui)

§ dipus (di-púsŭ) adg dipusã (di-pú-sã), dipush (di-púshĭ), dipusi/dipuse (di-pú-si) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, nãvãlit, uselit, cãdzut, scãdzut; (fig: dipus = (i) lisearcu, gindos, ngindat, turbat, himos, inãtusit, nãirit, arciuit, etc.; (ii) cãrtit, nvirinat, mãrãnghisit, cripat, pondu, etc.)
{ro: coborât}
{fr: descendu, baissé}
{en: descended, gone down}
ex: murmurã cu boatsea dipusã
(expr: peanarga); tsi hii acshi dipus (fig: pondu, nvirinat)?; dipus (fig: cãrtit) sh-cripat; eara dipriunã dipus (fig: pondu, nvirinat); niveasta-a mea shidea cu sufrãntsealili dipusi (fig: shidea cãrtitã, nu-lj pãrea ghini); suntu dipush (fig: arciuits, ngindats, turbats), cãrtits la fatsã; Sumedrul intrã dipus (fig: ca turbat), cu turin shi ploai; arãu dipus
(expr: arãu cu apili virstai) s-treacã; aurlã arãurli dipusi
(expr: umflati, virsati); hiu dipus (dus dighios) tu bimtsã; hiu dipus (fig: arciuit, ngindat; icã nvirinat), c-avdzãi tsi s-featsi

§ dipunat (di-pu-nátŭ) adg dipunatã (di-pu-ná-tã), dipunats (di-pu-nátsĭ), dipunati/dipunate (di-pu-ná-ti) – (unã cu dipus)

§ dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) sf dipuniri (di-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) dipuni; dipuneari, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, nãvãliri, useliri, cãdeari, scãdeari
{ro: acţiunea de a coborâ; coborâre}
{fr: action de descendre, de baisser}
{en: action of descending, of going down}

§ dipunea-ri/dipuneare (di-pu-neá-ri) sf dipuneri (di-pu-néri) – (unã cu dipuniri)

§ dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) sf dipunãri (di-pu-nắri) – (unã cu dipuniri)

(expr: s-virsarã); cãti ori inshit nafoarã aeri
(expr: vã featsit apa-atsea groasã, vã cãcat aeri)?; ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã
(expr: s-nu si nveatsã tsi s-avea faptã, s-nu s-aflã alihea); aidi s-ishim furi
(expr: s-nã fãtsem furi)

§ ishit (i-shítŭ) adg ishitã (i-shí-tã), ishits (i-shítsĭ), ishiti/ishite (i-shí-ti) – tsi ari vgatã dit un loc ca ncljis shi s-ari dusã tu-un altu loc; (steauã, soari, lunã) tsi s-ari sculatã shi s-alãnceashti pri tser; (earbã, lilici, etc.) tsi ari fitrusitã; dus, vgat, etc.
{ro: ieşit, răsărit; etc.}
{fr: sorti; levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who came out, risen (sun, moon, plant); etc.}
ex: ishit ca dit loc; cu ocljilj ishits nafoarã; arãuri ishiti (cu apa virsatã pristi budzã)

§ inshit (in-shítŭ) adg inshitã (in-shí-tã), inshits (in-shítsĭ), inshiti/inshite (in-shí-ti) – (unã cu ishit)
ex: nu easti inshit din casã di-un mes

§ ishat (i-shĭátŭ) adg ishatã (i-shĭá-tã), ishats (i-shĭátsĭ), ishati/ishate (i-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ inshat (in-shĭátŭ) adg inshatã (in-shĭá-tã), inshats (in-shĭátsĭ), inshati/inshate (in-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ ishiri/ishire (i-shí-ri) sf ishiri (i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easi tsiva i cariva; vgari, dutseari, etc.; (fig: ishiri = lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, tartacutã, diarii, surdisiri, urdinari, urdinat, strãbãteari, strãbatiri, stribãteari, stribatiri, spriimnari)
{ro: acţiunea de a ieşi, de a răsări; etc.; ieşire, răsărire, răsărit}
{fr: action de sortir; de se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of going out, of leaving; of coming out, of rising (sun, moon, plants); etc.}
ex: nu-ari ishiri tu dauãli sucãchi; nu putu s-lji talji ishirea nafoarã (s-lji curmã cufoarea)

§ inshiri/inshire (in-shí-ri) sf inshiri (in-shírĭ) – (unã cu ishiri)
ex: pi iu ari inshirea casa-aestã ageaipi

§ ishari/ishare (i-shĭá-ri) sf isheri (i-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ inshari/inshare (in-shĭá-ri) sf insheri (in-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ niishit (ni-i-shítŭ) adg niishitã (ni-i-shí-tã), niishits (ni-i-shítsĭ), niishiti/niishite (ni-i-shí-ti) – tsi nu easti ishit; nivgat, nidus, etc.
{ro: neieşit, nerăsărit; etc.}
{fr: qui n’est pas sorti; non levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who dit not come out, not risen (sun, moon, plant); etc.}

§ niishi-ri/niishire (ni-i-shí-ri) sf niishiri (ni-i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easi tsiva i cariva; nivgari, nidutseari, etc.
{ro: acţiunea de a nu ieşi, de a nu răsări; etc.}
{fr: action de ne pas sortir; de ne pas se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of not going out, of not leaving; of not coming out, of not rising (sun, moon, plants); etc.}

§ ishitã (i-shí-tã) sf fãrã pl –
1: loclu prit cari easi di iuva lumea;
2: bitisirea-a unui lucru (mes, dzuã, stãmãnã); ishiri, inshiri, ishari, inshari, bitisitã
{ro: eşire}
{fr: sortie}
{en: exit}
ex: tu ishitã simnarã cu tibishirea poarta, tra s-u cunoascã; avdza cãnticlu sh-tu ishita (ishirea) din casã sh-tu turnatã; tu ishita (ishirea) a meslui; tu ishita din hoarã (la mardzinea, tu loclu iu bitiseashti hoara), vai agiundzets tu-un loc iu sã mpartu cãljurli

§ ishitor (i-shi-tórŭ) sn ishitoari/ishitoare (i-shi-tŭá-ri) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, chinefi, hale, hrii
{ro: căcăstoare, latrină, closet}
{fr: latrines, lieux d’aisances}
{en: latrines, lavatory}

§ padinã (pá-di-nã) sf padinj (pá-dinjĭ) – (unã cu pãdinã)

§ padi2/pade (pá-di) adv (tu scriarea-a noastrã: di-aradã, zburãrea u-aflãm scriatã altã soi: (i) ãn padi shi n padi: vedz mpadi; (ii) pri padi: vedz pripadi; (iii) di padi: vedz dipadi – tsi easti aproapea di fatsa-a loclui; (loc) tsi nu easti ahãntu nsus (ca altu loc)
{ro: jos, în jos, la vale}
{fr: en bas, aval}
{en: down, downward}

§ mpadi/mpade (mpá-di) adv – pri loc, nghios, ãnghios, nghiosura, ahimura, hima, nhima, pogor, pãgor, pugor; hambla; cãtrã la vali, cãtrã tu cãmpu;
(expr:
1: zborlu-a meu nu cadi mpadi = zborlu a meu easti ascultat, nu easti spus di geaba, va si s-facã tsi dzãc;
2: l-bag mpadi; l-culcu mpadi = (i) lu-ashternu, l-bag ãnghios; (ii) lu zdupunescu di padi, lu-aruc mpadi; (iii) l-vatám;
3: cad mpadi = (i) cad ãnghios; (ii) lãndzidzãscu;
4: nj-bag inima mpadi = nj-si fatsi njilã, mi curmã njila;
5: armãni mpadi ipotisea = s-asparsi ipotisea)
{ro: jos, în jos}
{fr: en bas, sur la terre}
{en: down, on the ground}
ex: stai mpadi (pi scamnu, pat); s-ashtearnã frãndza mpadi (nghios, pri loc); nu s-minã di mpadi, s-nu tsiva di-lj arãtseashti loclu; lo di mpadi (di nghios, di pri loc) unã cheatrã; shadi mpadi (nghios) pi scãndurã; di mpadi pãnã nsus (di pri loc pãnã n tser); s-nu cadã mpadi (nghios); zborlu a tãu ãmpadi nu cadi
(expr: zborlu a tãu easti tinjisit, nu easti arcat geaba, easti ascultat); nj-easti cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va s-hiu ascultat); canda va lj-armãnã cupia mpadi?
(expr: singurã, fãrã ca s-aibã un tsi s-lji poartã ngãtan?); l-bãgã mpadi
(expr: lu zdupunã mpadi, lu-azvimsi); s-cadã mpadi
(expr: s-lãndzidzascã); trapsi pristi nãs shi-l culcã mpadi
(expr: shi-l vãtãmã)

§ nimpadi/nimpade (ni-mpá-di) adv – tsi nu poati s-shadã tu-un loc; tsi nu lu-acatsã (nu lu-ari) loclu shi s-minã tut chirolu
{ro: fără astâmpăr}
{fr: remuant}
{en: restless}
ex: pitruniclji di nimpadi (tsi nu u-ari loclu, tsi nu shadi tu-un loc)

§ pripadi/pripade (pri-pá-di) adv – (dutsearea-a omlui dit un loc tu altu) cu imarea pri cicioarli a lui (nu ncãlar, nu tu-amaxi, etc.)
{ro: pe jos, cu picioarele}
{fr: à pieds}
{en: on foot}
ex: yinea pripadi (imnãndalui, cu cicioarli); sã s-ducã pripadi (cu cicioarli) ca cãnili; yinea pripadi (pri cicioari); mini earam pripadi, el ncãlar

§ dipadi/dipade (di-pá-di) adv (scriat shi di padi) – aproapea di loc, unã cu loclu, tsi da (agudeashti) di loc, etc.
(expr:
1: l-dau dipadi = (i) lu-aruc (l-zdupunescu) di loc; (ii) urfãnipsescu; (iii) aspun (discoapir, fac si s-aflã) lucri tsi nu suntu cunuscuti, tsi suntu acrifo)
{ro: jos, aproapea de nivelul pământului}
{fr: bas, au niveau de la terre}
{en: down, close to the ground level}
ex: deadi dipadi
(expr: zdupunã, huhuti, arcã mpadi) ficiorlu nica un ou; da pescul dipadi
(expr: l-zdupunã di loc, lu-arcã mpadi); ded dipadi
(expr: u urfãnipsii) casa ntreagã; ded dipadi (aspush tra si s-avdã) tut tsi shteam; cum s-imnã greaca pripadi (cu cicioarli) cu fustãnjli pãn dipadi (lundzi pãnã iu da di loc)?