DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

groapã

groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru

§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)

§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts

§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa

§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu
{ro: cimitir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãiri/hãire

hãiri/hãire (hã-í-ri) sf hãiri (hã-íri) – hãrii, hãirusiri, prucuchii, tihi, ufelii, amintatic, etc.;
(expr: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: folos, profit}
{fr: profit; bonheur, fortune}
{en: profit, good luck, fortune}
ex: hãiri s-nu-ai (prucuchii s-nu vedz) pute; cãlca lucru cu hãiri (fãtsea lucru cu ufelii); mãndzrã cu hãiri (cu tihi); nu lã vidzu hãirea (nu vidzu prucuchii di pi urma-a lor); omlu nu veadi hãiri (fatsi prucuchii) di lucru furat; s-lja hãirea (s-lja tihea); multsã-lj vidzurã hãirea; nu-am hãiri di tini; avem vidzutã multã hãiri di la oaminjlji aeshti; cu hãiri s-vã hibã; nu lu-ari ti hãiri ficiorlu

§ hãrii/hãrie (hã-rí-i) sf hãrii (hã-ríĭ) – (unã cu hãiri)
ex: nu-nj fu di hãrii; spãstrea-l, poati s-tsã hibã di hãrii

§ hãirusescu (hã-i-ru-sés-cu) (mi) vb IV hãirusii (hã-i-ru-síĭ), hãiruseam (hã-i-ru-seámŭ), hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) – am (fac, ved) hãiri; prucupsescu, amintu, nchirdãsescu, etc.
{ro: profita}
{fr: avoir du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profit}
ex: hãirusim (featsim hãiri) sh-noi di hãirusirea (hãirea) a ta

§ hãirusit (hã-i-ru-sítŭ) adg hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusits (hã-i-ru-sítsĭ), hãirusiti/hãirusite (hã-i-ru-sí-ti) – tsi ari faptã hãiri; prucupsit, amintat, nchirdãsit, etc.
{ro: profitat}
{fr: qui a eu du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profited}

§ hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) sf hãirusiri (hã-i-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi hãiri di la un lucru; prucupsiri, amintari, nchirdãsiri, etc.

§ hãirlãtcu (hã-ir-lắt-cu) adg hãirlãtcã (hã-ir-lắt-cã), hãirlãttsi (hã-ir-lắt-tsi), hãirlãttsi/hãirlãttse (hã-ir-lắt-tsi) – tsi adutsi tihi; tsi easti lugursit ca semnu bun; hãirlãtic, agurliu, ugurliu, uguri
{ro: norocos}
{fr: de bon augure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mprostu1

mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu

§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mundzã1

mundzã1 (mún-dzã) sf mundzã (mún-dzã) – semnu di-arizili faptu cu doauã (icã tsintsi) deadziti di la unã mãnã dishcljisã arcatã cãtrã ocljilj a unui; mãndzã, tsiflã, tsifnã; (fig: expr:
1: blãstem, anatimã, catarã, uryii;
2: lj-dau mundzãli = l-blastim, lj-dzãc s-lu lja neclu)
{ro: tiflă}
{fr: geste de mépris, geste injurieux fait (envers quelqu’un) avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: sign of contempt made towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: tsi mundzã nu-ari datã!; cã-ts ded mundzãli, cã-ts ded! trã un grai, trei anj nu grii; lã deadi mundzãli a xeanilor
(expr: li blãstimã, aspusi cu mãna tra s-li lja neclu xeanili); mãndzãli (fig: blãsteamili) a meali di tini si s-alãcheascã; lj-deadi mundzãli sh-nãs atumtsea

§ mãndzã1 (mắn-dzã) sf mãndzã (mắn-dzã) – (unã cu mundzã1)
ex: lã da mãndzãli; dã-lj mãndzãli sh-alasã-l

§ mundzuescu (mun-dzu-ĭéscu) (mi) vb IV mundzuii (mun-dzu-íĭ), mundzueam (mun-dzu-ĭámŭ), mundzuitã (mun-dzu-í-tã), mundzuiri/mundzuire (mun-dzu-í-ri) – dau mundzãli; mundzusescu, tsifnusescu
(expr: l-mundzuescu = l-blastim, lj-dzãc s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã, si s-ducã la draclu, etc.)
{ro: da cu tifla}
{fr: faire un geste injurieux envers quelqu’un avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: making a sign of contempt towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: agiumsirã si s-mundzueascã; mundzuea-u, more, sh-alasã-u

§ mundzuit (mun-dzu-ítŭ) adg mundzuitã (mun-dzu-í-tã), mundzuits (mun-dzu-ítsĭ), mundzuiti/mundzuite (mun-dzu-í-ti) – tsi-lj s-ari datã mundzãli; mundzusit, tsifnusit
{ro: dat cu tifla}
{fr: à qui on a fait un geste injurieux avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: to whom it has been made a sign of contempt with two (or five) fingers of the open hand}

§ mundzui-ri/mundzuire (mun-dzu-í-ri) sf mundzuiri (mun-dzu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un mundzueashti; mundzusiri, tsifnusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nturturedz

nturturedz (ntur-tu-rédzŭ) vb I nturturai (ntur-tu-ráĭ), nturturam (ntur-tu-rámŭ), nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) – mi vindic sh-mi fac diznou sãnãtos; mi mprustedz (di slab i lãndzit tsi earam); prucupsescu sh-lucrili nj-si duc ambar; nturtãredz, mprustedz, nsãnedz, nsãnãtushescu, nsãnãtu-shedz, prucupsescu, etc.
{ro: întrema, însănătoşi, progresa}
{fr: se remettre; reprende des forces, prendre de la consistance, recouvrer sa santé; progresser}
{en: get on one’s feet, heal, progress}
ex: nu nturturãm (nu featsim prucuchii, nu lji nsãnãm, mprustãm) vituljlji di-un an

§ nturturat (ntur-tu-rátŭ) adg nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturats (ntur-tu-rátsĭ), nturturati/nturturate (ntur-tu-rá-ti) – tsi easti vindicat shi mprustat (dupã lãngoarea tsi u-avu); tsi s-prucupsi cã lucrili-lj si dusirã ambar; nturtãrat, mprustat, nsãnat, nsãnãtushit, nsãnãtushat, prucupsit, etc.
{ro: întremat, însănătoşit, progresat}
{fr: remis; qui a repris ses forces, qui a pris de la consistance, qui a progressé; lutté, accouplé (en parlant des moutons)}
{en: who got on one’s feet, healed, progressed}

§ nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) sf nturturãri (ntur-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturtureadzã; nturtãrari, mprustari, nsãnari, nsãnãtushiri, nsãnãtushari, prucupsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi, de a progresa}
{fr: action de se remettre; de reprende des forces, de prendre de la consistance, de recouvrer sa santé, de progresser; de lutter, de s’accoupler (en parlant des moutons)}
{en: action of getting on one’s feet, of healing, of progressing}

§ nturtãredz (ntur-tã-rédzŭ) vb I nturtãrai (ntur-tã-ráĭ), nturtãram (ntur-tã-rámŭ), nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrari/nturtãrare (ntur-tã-rá-ri) – (unã cu nturturedz)
ex: atsel njic nu nturtãreadzã (si mprusteadzã)

§ nturtãrat (ntur-tã-rátŭ) adg nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrats (ntur-tã-rátsĭ), nturtãrati/nturtãrate (ntur-tã-rá-ti) – (unã cu nturturat)

§ nturtãrari/nturtãrare (ntur-tã-rá-ri) sf nturtãrãri (ntur-tã-rắrĭ) – (unã cu nturturari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

protim

protim (pró-thimŭ) adg protimã (pró-thi-mã), protinj (pró-thinjĭ), protimi/protime (pró-thi-mi) – tsi easti etim (hãzãri, ndreptu, ashi cum lipseashti) tra s-facã tsiva; tsi easti etmu s-chirniseascã pri cariva; protmu, etim, etmu, lesta, hãzãrcu, hãzãri, hãrlu, bitisit, ndreptu
{ro: serviabil, prompt, gata pentru}
{fr: prompt à, prêt, serviable}
{en: prompt, ready, willing to help} protmu (próth-mŭ) adg protmã (próth-mã), protnji (próth-njĭ), protmi/protme (próth-mi) – (unã cu protim)
ex: vrea esh ma prucupsit, ma protmu (ma etim)

§ protimii/protimie (pro-thi-mí-i) sf protimii (pro-thi-míĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi ari vrearea (shi easti etim) s-lu-agiutã pri cariva; etimãsii
{ro: promptitudine}
{fr: empressement; bonne volonté}
{en: readiness, eagerness, willingness to help}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prucuchii/prucuchie

prucuchii/prucuchie (pru-cu-chí-i) sf prucuchii (pru-cu-chíĭ) – amintaticlu shi avearea tsi u fatsi un cãndu lucreadzã; nvitsarea di carti (tsi u-amintã un tsi s-dutsi la sculii); amintatic, nchirdãsiri, chilipuri, catandasi, cãtãndii, avutsãlji, nvitsãturã;
(expr: nu vidzu prucuchii di oclji, va s-veadã di sufrãntseali? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-veadã prucuchii di la lucrili tsi nu-ahãrzescu tsiva, fãrã simasii, cãndu lucrili tsi dealihea ahãrzescu nu pot s-lu-agiutã)
{ro: pricopseală, progres; educaţie}
{fr: profit; progrés; instruction}
{en: profit; progress; education}
ex: om fãrã prucuchii (fãrã avutsãlji, fãrã carti, tsi nu featsi mari lucru tu banã); nu veadi mari prucuchii la hilj-su; tsi lai prucuchii easti aestã; avinarea nu-ari vãrã prucuchii (amintatic); sh-aclo, vãrã prucuchii (amintatic, avutsãlji) mari nu-adrã; lucrã cãt lucrã crishtinlu, ma prucuchii (aveari) mari nu-adrã

§ prucupsescu (pru-cup-sés-cu) (mi) vb IV prucupsii (pru-cup-síĭ), prucupseam (pru-cup-seámŭ), prucupsitã (pru-cup-sí-tã), prucupsiri/prucupsire (pru-cup-sí-ri) – nj-si dutsi ghini lucrul sh-fac aveari; tu lucrul tsi-l fac am multã hãiri; mi duc la sculii shi nvets carti multã; pricupsescu, purcupsescu, amintu, nchirdãsescu
{ro: pricopsi}
{fr: faire fortune, (s‘)enrichir, bien éduquer}
{en: become rich, get a good education}
ex: ca alghina al Giuvara s-nji prucupseshti (s-agiundzi avut sh-hãrios); lu lo cu nãs sh-lu prucupsi; cu-aestã zãnati prucupsi (featsi aveari); nu mi prucupsescu (nu va ved hãiri) aoa

§ prucupsit (pru-cup-sítŭ) adg prucupsitã (pru-cup-sí-tã), prucupsits (pru-cup-sítsĭ), prucupsiti/prucupsite (pru-cup-sí-ti) – tsi-agiumsi avut; tsi ari faptã hãiri; pricupsit, purcupsit, amintat, nchirdãsit
{ro: pricopsit, bogat}
{fr: riche; en bon condition; assidu, appliqué, instruit}
{en: rich; in good condition; hard working, diligent, educated}
ex: voi s-ti ved prucupsit (avut, agiumtu ghini); ari ficiorlji tuts prucupsits (ndreptsã cu casã shi banã bunã); vidzu cãt prucupsit easti dzinir-su

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn